Lipsa unei prevederi normative pentru a recuza un judecator pe motivul legaturii familiale cu avocatul uneia dintre parti:
incalcare

In fapt
- Sora reclamantului a pierdut un proces civil care a fost solutionat pe fond in 1992. A fost pronuntata o ordonanta pre sedintiala impotriva sa in 1985, in urma careia vecinul sau a introdus o actiune pe fond. Aceasta a contestat ordonanta in fata instantei, care a declarat-o nula  si neavenita, pe motiv ca a fost pronuntata cu incalcarea principiului contradictorialitatii. Aceasta hotarare a fost anulata in apel. In 1993, sora reclamantului a initiat o procedura constitutionala, sustinand ca pre sedintele curtii de apel nu a dat dovada de impartialitate obiectiva din cauza legaturilor sale de rudenie cu avocatul partii adverse. In 2002, dupa decesul surorii sale, reclamantul a intervenit in procedura. In 2005, actiunea constitutionala a fost respinsa. In 2006, reclamantul a sesizat Curtea Europeana. Prin hotararea din 15 ianuarie 2008, una dintre Camerele Curtii a constatat, cu patru voturi la trei, incalcarea art. 6 § 1 din Conventie pe motivul lipsei de impartialitate obiectiva din partea curtii de apel.

In drept
- Art. 6 § 1: a)
Aplicabilitate
- Procedura ordonantei pre sedintiale  si procedura ulterioara unde a fost criticata lipsa de echitate nu pot fi privite ca distincte una de alta intrucat ele formeaza o singura procedura in raport cu fondul plangerii. De si procedurile preliminare nu intra in mod normal sub aria de protectie a art. 6, Curtea observa ca exista, in prezent, un larg consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce prive ste aplicabilitatea art. 6 pentru masurile provizorii, inclusiv pentru ordonante pre sedintiale. Aceasta a fost  si pozitia adoptata in jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. In procedurile excesiv de lungi, decizia instantei in cadrul procedurii ordonantei pre sedintiale tine de multe ori locul unei decizii pe fond pentru un termen de timp destul de lung sau chiar permanent in situatii exceptionale. Rezulta ca, in anumite cazuri, procedura provizorie  si procedura din actiunea principala se aplica pentru acelea si „drepturi  si obligatii cu caracter civil” in sensul art. 6  si produc acelea si efecte. In aceste circumstante, Curtea considera ca nu se mai justifica sa se considere in mod automat ca procedura ordonantei pre sedintiale nu este decisiva pentru drepturile sau obligatiile cu caracter civil. De asemenea, Curtea nu este convinsa ca o deficienta aparuta intr-o astfel de procedura ar putea fi in mod necesar corectata in cadrul procedurii pe fond, avand in vedere ca orice prejudiciu suferit in acest interval ar putea deveni apoi ireversibil  si  sansele de a obtine despagubiri pentru prejudiciu ar fi probabil mic sorate, poate doar cu exceptia unei compensatii. Curtea considera a sadar ca este necesara modificarea jurisprudentei. Art. 6 se va putea aplica daca dreptul in cauza, atat in procedura din actiunea principala, cat  si in procedura ordonantei pre sedintiale, are un „caracter civil” in sensul art. 6  si daca masura provizorie este decisiva pentru dreptul sau obligatia cu caracter civil respectiva, indiferent de perioada in care a fost in vigoare. Totu si, Curtea admite ca, in cazuri exceptionale, poate fi imposibil sa se respecte toate cerintele prevazute la art. 6. Astfel, in timp ce independenta  si impartialitatea instantei sau a judecatorului in cauza constituie garantii inalienabile care trebuie respectate intr-o astfel de procedura, exista posibilitatea ca alte garantii procedurale sa nu se aplice decat in masura permisa de natura  si scopul procedurii provizorii respective. In speta, procedura din actiunea principala privea in substanta folosirea de catre vecini a dreptului de proprietate  si - prin urmare - un drept cu caracter civil. Ordonanta urmarea sa solutioneze problema aceluia si drept cu cel in discutie in procedura din actiunea principala  si era imediat executorie. Rezulta ca art. 6 este aplicabil.

Concluzie
: exceptii preliminare respinse (unsprezece voturi la  sase).

b)
Cu privire la fond
- In temeiul dreptului maltez, astfel cum se prezenta acesta la momentul faptelor, un judecator nu avea in mod automat obligatia de a se retrage din cauzele in care impartialitatea sa putea reprezenta o problema,  si o parte la proces nu putea recuza un judecator pe motiv ca exista o legatura de rudenie - fara a mai discuta despre o relatie de rudenie de tip unchi-nepot - intre un judecator  si avocatul partii adverse. Intre timp, dreptul maltez a fost modificat  si permite acum recuzarea unui judecator pe motivul existentei unei legaturi de rudenie. In litigiul in discutie in speta, Curtea considera ca relatia de rudenie stransa dintre avocatul partii adverse  si pre sedintele instantei este suficienta pentru a justifica in mod obiectiv temerile cu privire la lipsa de impartialitate a completului de judecata.

Concluzie:
incalcare (unsprezece voturi la  sase).