Lipsa motivarii solutiei asupra actiunii civile, Imposibilitatea instantei de a verifica elementele de rationament ale judecarii actiunii civile

• Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: art. 6
• Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale: art. 2
• Codul de procedura penala: art. 19, art. 403, art. 421

Potrivit dispozitiilor art. 403 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., expunerea hotararii trebuie sa cuprinda motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

Motivarea hotararii judecatoresti reprezinta un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional. In acest sens, instanta suprema a statuat ca motivarea solutiei pronuntate constituie o indatorire care inlatura orice aspect discretionar in realizarea justitiei, dand partilor din proces posibilitatea sa-si formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei adoptate, iar instantelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecatoresc. A motiva inseamna a

demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formarea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii, fara indicarea unor date concrete, fara a arata in ce mod a fost stabilita nu inseamna a motiva o hotarare judecatoreasca.

Sentinta primei instante nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia adoptata in ceea ce priveste latura civila, iar probele propuse in cauza au fost lasate neanalizate, neputandu-se stabili daca acestea au stat sau nu la baza pronuntarii solutiei in latura civila a cauzei.

Desi omisiunea primei instante de a motiva solutia pronuntata nu constituie o cauza de nulitate absoluta, astfel incat nu se incadreaza ca atare printre motivele care pot atrage desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. b) C.pr.pen., instanta de apel constata ca solutia de rejudecare a cauzei de catre prima instanta se impune pentru a garanta respectarea atat a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, cat si a dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala garantat de art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 al CEDO.

(Sectia penala, Decizia civila nr. 929/A din 19 septembrie 2018, rezumata de judecator conf. univ. dr. Marian Bratis)

Prin sentinta penala nr. 67 din 28.03.2018, pronuntata de Judecatoria Faget in dosarul nr. [,..]/832/2017, in baza art. 396 alin. (1) si (2) Cod procedura penala, a fost condamnat inculpatul A..., pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alin. (2) si (3) C.pen. la pedeapsa de 2 ani si 8 luni inchisoare.

In temeiul art. 91 Cod penal raportat la art. 92 alin. (1) Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate pe un termen de supraveghere de 4 ani.

...

A fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea civila minora B..., reprezentata de parintii C... si D... si a fost obligata partea responsabila civilmente SC E... S.A sa plateasca partii civile minore prin reprezentantii sai legali echivalentul in lei la data platii al sumei de 200.000 euro cu titlu de daune morale si echivalentul in lei la data platii al sumei de 10.946,17 euro cu titlu de daune materiale in limitele contractului de asigurare.

...

A fost admisa actiunea civila formulata de Spitalul F... Bucuresti si a fost obligata partea responsabila civilmente SC E... S.A sa plateasca partii civile Spitalul F... Bucuresti suma de 1011,06 lei reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii civile B....

...

Din actele si lucrarile dosarului, prima instanta a retinut in fapt si in drept urmatoarele:

In fapt, la data de 24.12.2015 pe DN 68 A, la km 49+150 m, pe partea dreapta a sensului de mers Faget-Deva, cu circulatie pe ambele sensuri, tronson marcat cu indicatoarele: curba deosebit de periculoasa, atentionare dispusa in panouri succesive, cu marcaj dublu continuu de separare a sensurilor de mers si marcaj continuu de separare a benzilor de circulatie, precum si limita de viteza de 60 km/h, s-a produs un accident de circulatie in care a fost implicata autoutilitara marca G..., cu nr. de inmatriculare H..., proprietate a SC I... SRL condusa de inculpatul A... si autoturismul marca J... cu numarul de inmatriculare K..., condus de C....

Impactul s-a soldat cu vatamarea corporala a conducatorului autoturismului J... cu numarul de inmatriculare K..., C..., a pasagerei de pe locul din dreapta fata, D..., si a pasagerei de pe bancheta din spate, care statea in scaunul special pentru copii, B..., toti fiind transportati la Spitalul L... Timisoara.

De asemenea, autoturismul J... cu numarul de inmatriculare K... a suferit avarii majore in urma impactului cu autoutilitara condusa de catre inculpat. Din constatarile expertului s-a retinut ca odata cu inspectia autovehiculului avariat s-a constatat ca acesta se poate incadra la dauna totala. S-a ajuns la aceasta concluzie avand in vedere sistemele avariate ale autoturismului. Astfel, s-a aratat ca zona frontala a fost avariata in proportie de 100% incluzand bara fata, farurile, capota, integral motorul, aripile, rotile, bordul interior, sistemele de siguranta (airbaguri, centuri), oglinzi laterale, usi fata, parbriz, scaune fata, plafon interior si exterior, sasiu dezaxat, capota portbagaj blocata. S-a mentionat de catre expert ca ar putea fi recuperate unele elemente din zona din spate a autovehiculului in cazul unei dezmembrari.

...

In drept, fapta inculpatului constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 196, alin. (2) si (3) Cod penal, fiind dovedita prin toate probele administrate in cauza, inclusiv declaratiile de suspect/inculpat. Asa cum s-a mentionat in precedent apararea conturata de catre acesta nu se sustine cu nicio proba la dosar. Culpa apartine in totalitate inculpatului, o eventuala culpa comuna cu cea a conducatorului autoturismului J... cu numarul de inmatriculare K..., C..., fiind exclusa in cauza conform concluziilor expertului.

In ceea ce priveste forma vinovatiei, instanta de fond a retinut ca, potrivit art. 16 Cod penal, fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de vinovatie ceruta de legea penala, or inculpatul a fost trimis in judecata pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa. Conform alin. (4) al aceluiasi art. 16 din Codul penal, fapta este savarsita din culpa, cand faptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada. A apreciat prima instanta ca inculpatul a savarsit fapta din culpa fara prevedere. Concluzia se desprinde din concluziile raportului de expertiza tehnica auto, in care se arata ca inculpatul nu a tinut cont de conditiile de drum si nu a adaptat viteza, neglijand totodata indicatoarele rutiere. Asadar daca inculpatul ar fi adoptat o conduita diligenta trebuia si putea sa prevada rezultatul faptelor sale.

La individualizarea pedepsei, instanta de fond a tinut seama de criteriile generale de individualizare, de faptul ca inculpatul nu are antecedente penale, dar si de natura infractiunii savarsite, urmarile produse concretizate in vatamare corporala ce a pus in pericol viata victimei, precum si daune materiale si de necesitatea ca pedeapsa sa-si atinga scopul preventiv si educativ, ducand astfel la responsabilizarea pe viitor a inculpatului.

...

In ceea ce priveste latura civila, prima instanta a retinut ca incidente dispozitiile art. 49 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, fata de data savarsirii faptei. Dispozitiile legale invocate instituie raspunderea asiguratorului, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, despagubirile acordandu-se pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Avand in vedere ca exista contract de asigurare valabil incheiat, raspunderea civila a inculpatului este subsidiara raspunderii asiguratorului, in sensul ca partea civila urmeaza sa fie despagubita de asigurator in limita sumei asigurate, raspunderea inculpatului urmand a fi antrenata numai pentru eventuala diferenta.

In cauza insa valoarea despagubirilor ce trebuie acordate partilor civile nu depaseste limita maxima a despagubirilor de asigurare. Astfel, din copia politei de asigurare de raspundere civila auto RCA existenta la dosar (fila 107 dosar u. p.) s-a retinut ca autoutilitara marca G..., cu nr. de inmatriculare H..., proprietate a SC I... SRL condusa de catre inculpatul A... era asigurata la momentul producerii accidentului, polita avand valabilitatea de la 15.11.2015 pana la 14.11.2016, la societatea de asigurari SC E... S.A. Raportat la limitele contractului de asigurare, prima instanta a retinut ca acestea se situeaza la echivalentul a 5.000.000 euro pentru vatamare corporala si 1.000.000 euro pentru pagubele materiale.

In conformitate cu art. 397 alin. (1) raportat la art. 19 Cod procedura penala, art. 25 Cod procedura penala raportat la art. 1349, art. 1357 si urm. Cod civil, art. 49 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, prima instanta a retinut ca, in calitate de parte responsabila civilmente, potrivit art. 86 Cod procedura penala raportat la art. 49 alin. (1) si art. 50 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, SC E... S.A are obligatia legala de a repara in intregime, singura, prejudiciul cauzat prin infractiunea dedusa judecatii.

Instanta de fond a retinut totodata existenta raportului de prepusenie intre inculpat si partea responsabila civilmente, SC I... SRL, care a fost probat prin depunerea inscrisurilor de la dosar (filele nr. 104-110 dos. u.p.). Astfel inculpatul a fost in exercitarea atributiilor de serviciu, efectuand, in calitate de sofer pentru partea responsabila civilmente, o cursa in interesul acesteia, care efectueaza transport rutier international de marfuri conform licentei de transport. Avand in vedere insa Decizia nr. 1 din 15.02.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, s-a constatat ca nu exista niciun temei legal pentru obligarea partii responsabile civilmente SC I... SRL in solidar cu inculpatul sau cu asiguratorul, la plata despagubirilor civile catre partile civile. Potrivit Deciziei nr. 1 din 15.02.2016, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, potrivit cu care: „In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 86 din Codul de procedura penala, stabileste ca: In cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabila civilmente si are obligatia de a repara singura prejudiciul cauzat prin infractiune, in limitele stabilite in contractul de asigurare si prin dispozitiile legale privind asigurarea obligatorie de raspundere civila”.

Potrivit dispozitiilor art. 19 Cod procedura penala, obiectul actiunii civile exercitata in cadrul procesului penal il constituie repararea pagubei pricinuita persoanei vatamate, iar potrivit art. 1357 Cod civil, raspunderea civila delictuala este antrenata atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii: existenta unei fapte ilicite, existenta prejudiciului, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei. Prejudiciul consta in consecintele negative patrimoniale sau morale suferite de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsita de inculpat. Prejudiciul trebuie sa fie cert, ceea ce presupune ca este sigur in ce priveste existenta sa si posibilitatile de evaluare si sa fie urmare a faptei ilicite.

...

Raportat la daunele materiale solicitate de partea civila minora B..., reprezentata de parintii C... si D..., a retinut prima instanta ca acestea se ridica la suma de 22.000 euro. Din inscrisurile depuse la dosar, facturi, chitante, bonuri fiscale, dar si borderoul centralizator al acestora (filele 132- 235) reiese ca parte din aceste cheltuieli reprezinta cheltuieli medicale generate de internarea in spital si tratamentul urmat, dar si alimentatia speciala, precum si cele cauzate de investigatiile medicale in tara si strainatate ce au determinat cheltuieli legate de deplasare, asigurari de calatorie, si diverse alte costuri. In ceea ce priveste aceste cheltuieli, instanta de fond a retinut ca sunt justificate, fiind dovedite cu probe la dosar.

In privinta restului daunelor materiale detaliate ca fiind expertize, onorarii avocati si achizitie autoturism, a apreciat prima instanta ca nu pot fi incluse in aceasta categorie. Astfel, cele reprezentand expertize si onorarii avocati au fost acordate cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partile civile, dovada lor fiind facuta.

In ceea ce priveste daunele materiale reprezentand achizitie autoturism, prima instanta a retinut ca acestea sunt neintemeiate si nu pot fi acordate in cuantumul solicitat.

Pentru a hotari in acest fel, prima instanta a retinut ca, potrivit art. 19 alin. (5) Cod procedura penala, repararea prejudiciului material si moral se face potrivit dispozitiilor legii civile. In consecinta legea penala trimite la dispozitiile civile de drept material care reglementeaza raspunderea civila delictuala cuprinse in art. 1349, 1357, 1381 si urm. Cod civil.

In cauza a apreciat prima instanta ca sunt indeplinite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale, prevazute de art. 1357 Cod civil. Astfel, fapta ilicita ce a avut ca urmare avarierea autoturismului marca J... cu numarul de inmatriculare K... in urma impactului cu autoutilitara condusa de catre inculpat a cauzat partii civile un prejudiciu material. Asa dupa cum s-a retinut in precedent, potrivit cu concluziile expertului formulate dupa inspectia autovehiculului avariat dauna a fost una totala. Literatura de specialitate a definit prejudiciul ca fiind „piatra unghiulara” a intregii constructii juridice, precizand ca acesta este „nu numai conditia raspunderii, dar si masura ei, in sensul ca autorul raspunde numai in limita prejudiciului cauzat. In aceasta ipoteza ne aflam in prezenta unui prejudiciu cert, nereparat inca. Cuantumul prejudiciului reprezentat de avarierea autoturismului partilor civile implicat in accident se ridica la suma de 5730 euro conform calculului facut de catre expert ce reprezinta valoarea reala a autoturismului J... la data de 24.12.2015, data producerii accidentului. Doar pentru aceasta valoare sunt indreptatite despagubirile materiale solicitate cu acest titlu.

Fata de cele retinute, instanta de fond a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila minora B... reprezentata de parintii, C... si D... si a obligat partea responsabila civilmente SC E... S.A sa plateasca partii civile minore prin reprezentantii sai legali echivalentul in lei la data platii al sumei de 10946,17 euro cu titlu de daune materiale, in limitele contractului de asigurare.

...

Impotriva sentintei penale nr. 67/28.03.2018 pronuntata de Judecatoria Faget in dosarul nr. [...j/832/2017, au formulat apel inculpatul A..., partile civile C..., D..., B..., prin reprezentanti legali C... si D..., partea responsabila civilmente SC E... SA., fiind inregistrate pe rolul Curtii de Apel Timisoara la data de 10.05.2018 sub nr. [,..]/832/2017.

...

Analizand apelurile declarate in cauza de inculpatul A..., partea responsabila civilmente SC E... SA., partile civile C..., D..., B..., prin reprezentanti legali C... si D..., prin prisma motivelor invocate de parti si din oficiu, in limitele prevazute de art. 417 C.pr.pen., Curtea de Apel constata urmatoarele:

...

In ceea ce priveste individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea retine ca, potrivit art. 74 alin. (1) C.pen., stabilirea naturii si cuantumului pedepsei se face in raport cu „gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.” Atingerea dublului scop preventiv si educativ al pedepsei este conditionata de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluari intre gravitatea faptei, periculozitatea sociala a autorului, pe de o parte, si durata sanctiunii si natura sa, pe de alta parte. Instanta de apel retine si ca, pentru a conduce la atingerea scopului prevazut de legiuitor, pedeapsa trebuie sa fie adecvata particularitatilor fiecarui individ si rationala, sa fie adecvata si proportionala cu gravitatea faptei comise.

Or, raportand criteriile mai-sus enuntate la situatia din speta, Curtea apreciaza ca pedeapsa aplicata de prima instanta inculpatului A... - 2 ani si 8 luni inchisoare - orientata spre maximul special prevazut de lege pentru infractiunea savarsita (3 ani) este prea mare, pentru realizarea scopului educativ si preventiv al sanctiunii o pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare aparand ca adecvata si suficienta. In acest sens, instanta de control judiciar are in vedere, pe de o parte, circumstantele concrete de producere a accidentului - respectiv imprejurarea ca inculpatul, asa cum rezulta din raportul de constatare tehnica, circula cu o viteza apropiata de limita legala pentru sectorul de drum respectiv 64 km/h, iar, pe de alta parte, circumstantele personale ale acestuia, respectiv faptul ca pana la acel moment, desi este de profesie sofer, nu a mai fost implicat in accidente de circulatie, are un loc de munca, este la primul contact cu legea penala, a avut o conduita corecta dupa producerea accidentului.

...

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta de apel retine ca partea civila B. , prin reprezentanti legali C... si D..., s-a constituit parte civila in cauza cu sumele de 22.000 euro daune materiale si 1.000.000 euro daune morale, iar apoi numitii C... si D... s-au constituit si ei parti civile, solicitand, in nume propriu, 500.000 euro fiecare, cu titlu de daune morale, precum si suma de 22.000 euro impreuna cu minora, cu titlu de daune materiale.

Partea responsabila civilmente a criticat, pe de o parte, calitatea de parti civile a parintilor minorei, numitii C... si D..., iar, pe de alta parte, cuantumul daunelor solicitate.

Prima instanta a acordat despagubiri partii civile minore B... in cuantum de 10.946,17 euro daune materiale si 200.000 euro daune morale, iar partilor civile C... si D... cate 30.000 euro cu titlu de daune morale, si a respins in rest pretentiile civile formulate de partea civila minora, reprezentata de parintii B... si C..., precum si de acestia din urma pentru suferinta produsa fiicei lor minore.

Potrivit dispozitiilor art. 403 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., expunerea hotararii trebuie sa cuprinda motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale si a celor care au fost inlaturate, si motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

Motivarea hotararii judecatoresti reprezinta un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional. In acest sens, instanta suprema a statuat ca motivarea solutiei pronuntate constituie o indatorire care inlatura orice aspect discretionar in realizarea justitiei, dand partilor din proces posibilitatea sa-si formeze convingerea cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei adoptate, iar instantelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecatoresc. A motiva inseamna a demonstra, a pune in evidenta datele concrete care, folosite ca premise, duc la formarea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii, fara indicarea unor date concrete, fara a arata in ce mod a fost stabilita nu inseamna a motiva o hotarare judecatoreasca.

In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca motivarea unei hotarari constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO. Sub acest aspect, instantei ii revine obligatia de a efectua o examinare efectiva a motivelor, argumentelor si probelor procurorului si ale partilor - Cauza Boldea contra Romaniei.

Or, in prezenta cauza, in cuprinsul sentintei Judecatoriei Faget nu se regaseste niciun fel de motivare a solutiei pronuntate in latura civila si niciun fel de analiza a probelor care au servit ca temei al acestei solutii.

Astfel, pe de o parte, trebuie observat ca prima instanta nu a analizat in niciun fel criticile partii responsabile civilmente referitoare la inadmisibilitatea participarii in proces ca parti civile a numitilor C... si D..., in conditiile in care nu au calitatea de parti vatamate, dupa cum solutia primei instante nu reflecta nici existenta vreunei analize a cererii formulate de acestia din urma de acordare a daunelor materiale in cuantum de 22.000 euro, din continutul hotararii judecatoresti neputandu-se intelege daca respectivele cereri au fost respinse sau nu au fost analizate.

Pe de alta parte, Curtea constata ca prima instanta nu a motivat solutia pronuntata in ceea ce priveste daunele materiale acordate, ci s-a rezumat la a indica caracterul intemeiat al daunelor materiale prin raportare la anumite cheltuieli ale partii civile minore generate de internarea in spital si tratamentul urmat, alimentatia speciala, investigatii medicale din tara si strainatate, cheltuieli legale de deplasare, asigurari de calatorie si diverse alte costuri, stabilind suma de 10.946,17 euro.

Este de retinut faptul ca partea civila, pentru dovedirea daunelor materiale, a prezentat un numar mare de inscrisuri (filele 52-58, 126-200 vol.1 dosar, 203-241 vol.2 dosar), care atesta diverse plati efectuate in moneda diferita, respectiv lei, euro, forinti maghiari. Pe de alta parte, partea responsabila civilmente a contestat aceste dovezi.

In acest context, prima instanta a acordat despagubiri materiale in valoare de 10.946,17 euro, apreciind in mod global ca acestea ar fi dovedite, fara a arata in concret care sunt dovezile acceptate si care sunt cele inlaturate, precum si modalitatea in care a stabilit respectiva suma globala in conditiile in care inscrisurile evidentiau prezumtive plati efectuate atat in euro, cat si in lei sau forinti maghiari.

In atare conditii, sub aspectul laturii civile, Curtea constata ca hotararea primei instante nu contine niciun element de rationament juridic apt sa conduca la concluzia examinarii efective in fapt si in drept a cauzei. Din hotararea primei instante nu rezulta daca respectivele exceptii si cereri au fost analizate si nici care sunt probele ce au fost avute in vedere la pronuntarea solutiei referitoare la stabilirea despagubirilor materiale, in contextul in care Judecatoria Faget s-a limitat sa precizeze ca cheltuielile partii civile minore s-au concretizat in „cheltuieli generate de internarea in spital si tratamentul urmat, alimentatia speciala, investigatii medicale din tara si strainatate, cheltuieli legale de deplasare, asigurari de calatorie si diverse alte costuri”. Aceste cheltuieli nu au fost individualizate in concret, iar inscrisurile prezentate de partea civila pentru dovedirea pretentiilor sale nu au fost analizate separat, cu atat mai mult cu cat era vorba si de moneda diferita, pentru a putea fi stabilita relevanta lor in cauza.

Toate aceste elemente sunt de natura a indica lipsa unei judecati efective a cauzei in ceea ce priveste latura civila, care nu poate fi suplinita de catre instanta de apel intrucat ar conduce la lipsirea partilor de un grad de jurisdictie.

Este adevarat faptul ca apelul este, in principal, o cale de atac de reformare, prin aceea ca instanta de apel are dreptul de a completa probele administrate de prima instanta si de a da o noua apreciere acestora, fara a desfiinta in prealabil hotararea apelata.

Insa, pentru a se putea pronunta asupra temeiniciei hotararii apelate, instanta de apel are sarcina de a verifica daca faptele si imprejurarile retinute prin hotararea atacata reprezinta adevarul material, complet si cert. Pentru a putea efectua acest control, este necesar ca instanta de apel sa cunoasca care a fost starea de fapt retinuta de instanta a carei hotarare este atacata si pe baza caror probe s-a ajuns la aceasta situatie de fapt. Or acest lucru nu poate fi verificat decat pe baza motivarii hotararii apelate.

Dupa cum s-a aratat deja, sentinta Judecatoriei Faget nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia adoptata in ceea ce priveste latura civila, iar probele propuse in cauza au fost lasate neanalizate, neputandu-se stabili daca acestea au stat sau nu la baza pronuntarii solutiei in latura civila a cauzei.

Desi omisiunea primei instante de a motiva solutia pronuntata nu constituie o cauza de nulitate absoluta, astfel incat nu se incadreaza ca atare printre motivele care pot atrage desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. b) C.pr.pen., instanta de apel constata ca solutia de rejudecare a cauzei de catre prima instanta se impune pentru a garanta respectarea atat a dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, cat si a dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala garantat de art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 al CEDO.

Pe cale de consecinta, pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) C.pr.pen., Curtea a admis apelurile declarate de inculpatul A..., partile civile C..., D..., B..., prin reprezentanti legali C... si D..., partea responsabila civilmente SC E... SA impotriva sentintei penale nr. 67/28.03.2018 pronuntata de Judecatoria Faget in dosarul nr. [,..]/832/2017, a desfiintat sentinta apelata si, in ceea ce priveste latura penala a cauzei, rejudecand: a redus pedeapsa aplicata inculpatului A... pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 196 alin. (2), (3) C.pen., de la 2 ani si 8 luni inchisoare la 1 an si 8 luni inchisoare, iar in ceea ce priveste latura civila a cauzei, a dispus rejudecarea acesteia de catre Judecatoria Faget.

In baza art. 424 alin. (4) C.pr.pen., mentine toate actele procedurale indeplinite pana la termenul de judecata din data de 14.03.2018.

Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond se va pronunta in concret asupra tuturor exceptiilor si cererilor formulate de parti pe latura civila, inclusiv asupra cererilor formulate de cele doua unitati spitalicesti, precum si asupra probelor prezentate de catre partile civile pentru dovedirea pretentiilor lor, cu aratarea dovezilor acceptate si a celor inlaturate.

Totodata, in conditiile in care latura civila a fost trimisa spre rejudecare, nu se poate stabili nici temeinicia cererii partii civile privind acordarea cheltuielilor judiciare, motiv pentru care si cererile partilor civile privind acordarea cheltuielilor judiciare au fost trimise spre rejudecare. Prima instanta, odata cu solutionarea actiunii civile, se va pronunta si asupra cererilor partilor civile privind acordarea cheltuielilor judiciare.