Judecator militar in cadrul unei curti de securitate a statului in timpul unei parti a procesului:
incalcare

Art. 6 § 3 lit. b)

Inlesnirile necesare Timpul necesar

Restrangerea accesului unui detinut la dosarul sau penal  si divulgarea tardiva a acestuia catre avocati, ceea ce i-a obligat sa raspunda in pripa in cadrul unui dosar foarte amplu  si complex:
incalcare

Art. 6 § 3 lit. c)

Dreptul la aparare cu asistenta unui aparator

Interzicerea accesului la un avocat timp de aproape 7 zile de retinere, urmata de limitarea numarului  si duratei intrevederilor; imposibilitatea unui detinut de a se intrevedea cu avocatii sai fara a fi ascultati de agentii fortelor de ordine:
incalcare

In fapt
- In octombrie 1998, reclamantul, resortisant turc  si fost lider al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), a fost expulzat din Siria. Dupa un timp petrecut in diverse tari, acesta a fost cazat in re sedinta ambasadorului Greciei din Nairobi (Kenya). La 15 februarie 1999, acesta a trebuit sa plece din ambasada Greciei  si a fost condus de un functionar kenyan la Aeroportul Nairobi, la un avion inmatriculat in Turcia, in care il a steptau cativa functionari turci pentru a-l aresta. Instantele turce au emis  sapte mandate de arestare pe numele reclamantului, iar Interpolul a emis un aviz de urmarire pe numele sau. Reclamantul a fost transferat in Turcia  si plasat in arest la penitenciarul de pe insula imrali in data de 16 februarie 1999, dupa care a fost interogat de membri ai fortelor de ordine. La 22 februarie 1999, procurorul Republicii de pe langa Curtea de securitate a statului din Ankara l-a audiat pe reclamant. La 23 februarie 1999, acesta a comparut in fata unui judecator de la curtea de securitate, care a dispus arestarea sa preventiva. Prin rechizitoriul prezentat in aprilie 1999, procurorul l-a acuzat pe reclamant ca a desfa surat activitati pentru a determina secesiunea unei parti a teritoriului national  si ca a infiintat  si a condus in acest scop o organizatie armata. Acesta a solicitat pedeapsa capitala, in temeiul art. 125 din Codul penal. In timpul procesului a avut loc o modificare a Constitutiei, prin care se excludeau magistratii militari din compunerea completelor de judecata ale curtilor de securitate a statului. Astfel, un magistrat civil a fost desemnat in locul judecatorului militar in cadrul completului de judecata insarcinat cu cauza respectiva. Reclamantul a fost declarat vinovat de infractiunile de care era acuzat  si a fost condamnat la pedeapsa capitala. La 25 noiembrie 1999, Curtea de Casatie a confirmat hotararea curtii de securitate a statului.

La 30 noiembrie 1999, Curtea Europeana a decis sa aplice art. 39 din Regulament  si a solicitat Guvernului turc sa ia toate masurile necesare pentru neexecutarea pedepsei capitale, pentru a-i permite Curtii sa faca o examinare eficace a admisibilitatii cererii. In septembrie 2001, o delegatie a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii  si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante („CPT”) a vizitat locul de detentie in care se afla reclamantul  si a formulat cateva recomandari. O lege din august 2002 a abolit pedeapsa cu moartea pe timp de pace, iar Codul penal s-a modificat in consecinta. In septembrie 2002, Guvernul turc a informat Curtea Europeana ca nu mai era posibila executarea pedepsei cu moartea aplicate reclamantului. In octombrie 2002, Curtea de securitate a statului din Ankara a comutat pedeapsa capitala aplicata reclamantului in pedeapsa inchisorii pe viata. O Camera a Curtii Europene (Sectia intai) a pronuntat o hotarare in data de 12 martie 2003 (a se vedea CJ nr. 51). In noiembrie 2003, Turcia a ratificat Protocolul nr. 6 la Conventie privind abolirea pedepsei cu moartea.

In drept
- Art. 6 § 1: Compunerea curtii de securitate a statului - Aparenta independenta a instantei respective nu tine doar de compunerea sa la momentul pronuntarii verdictului. Pentru a se conforma cerintelor prevazute la art. 6 in materie de independenta, instanta respectiva trebuie sa para independenta fata de puterea executiva sau cea legislativa in fiecare din cele trei faze ale procedurii, respectiv instrumentarea cazului, judecata  si verdictul (potrivit informatiilor date de Guvern cu privire la procedura penala din Turcia). De asemenea, atunci cand un magistrat militar participa la unul sau mai multe acte de procedura care ulterior raman in vigoare in procedura penala respectiva, acuzatul poate in mod rezonabil sa manifeste indoieli fata de corectitudinea procedurii in ansamblu, cu exceptia cazului in care se dovede ste ca procedura desfa surata ulterior in fata curtii de securitate a risipit suficient indoielile respective. Mai precis, faptul ca un magistrat militar a participat, intr-un proces indreptat impotriva unui civil, la un act de procedura ce face parte integranta din proces lipse ste intreaga procedura de aparenta ca ar fi fost desfa surata de o instanta independenta  si impartiala.

In speta, judecatorul militar a fost prezent in cadrul actelor de procedura efectuate in cele doua  sedinte preliminare  si in cele  sase  sedinte pe fond. Niciunul dintre acte nu a fost reinnoit dupa inlocuirea judecatorului militar, toate fiind validate ca atare de catre judecatorul inlocuitor. In aceste conditii, Marea Camera nu poate admite faptul ca inlocuirea judecatorului militar inainte de incheierea procedurii a risipit indoielile rezonabile ale reclamantului cu privire la independenta  si impartialitatea instantei care l-a judecat.

Concluzie:
incalcare (unsprezece voturi la  sase).

Art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. b)  si lit. c): Marea Camera subscrie la concluzia Camerei, conform careia a fost incalcat art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. b)  si lit. c) prin faptul ca reclamantul nu a beneficiat de dreptul la un proces echitabil: acesta nu a beneficiat de asistenta unui avocat in timpul retinerii; nu a putut comunica cu avocatii sai fara a fi ascultati de catre terti; nu a putut avea acces direct la dosar decat intr-o faza foarte avansata a procedurii; i s-au impus restrictii la numarul  si durata vizitelor avocatilor sai; in fine, ace stia au avut tarziu acces corespunzator la dosar. Aceste dificultati au avut un efect general atat de restrictiv asupra dreptului la aparare incat a fost incalcat principiul procesului echitabil, formulat la art. 6.