Instanta de judecata are obligatia sa-si motiveze solutia prin aratarea motivelor de fapt si de drept care i-au format convingerea si au condus la solutia pronuntata care are legatura directa cu aceasta si care o sustin ca si a motivelor pentru care a inteles sa inlature cererile partilor.

Motivarea hotararii este necesara pentru ca partile sa cunoasca motivele avute in vedere de instanta la pronuntarea solutiei, in raport de care sa poata exercita calea de atac impotriva acesteia, iar instanta ierarhic superioara sa poata cenzura legalitatea si temeinicia acesteia.

2. Efectul pozitiv al puterii de lucru judecat nu este aplicabil in procedura continua a insolventei, care are caracter specific, dar in anumite situatii poate fi aplicat nu in mod automat, ci coroborat cu alte probe admise si administrate in cauza respectiva, punctual in dosarul asociat dosarului de baza al insolventei debitoarei.

 

Codul de procedura civila,  art. 261 alin. 1 pct. 5

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, de

Contencios Administrativ si Fiscal,

Decizia nr. 4177 din 15 septembrie 2014

 

Prin sentinta nr. 537 pronuntata in data de 30 aprilie 2014, Tribunalul Prahova a respins exceptiile tardivitatii si lipsei de interes, a respins contestatia formulata la tabelul preliminar de creante publicat in BPI   intocmit de administratorul judiciar PL IPURL, de contestatoarea-creditoare PRE S.A., ca ramasa fara obiect.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a constatat, cu privire la exceptia tardivitatii formularii contestatiei ca, prin sentinta de fond, Tribunalul a repus creditoarea-contestatoare in termenul de declarare a creantelor, solutie mentinuta prin decizia a Curtii de Apel, judecatorul sindic retinand prin sentinta ca nu s-a facut dovada notificarii creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, conform art. 61 alin. 2, art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006 si Regulamentului CE 1346/2000.

Prin urmare, tribunalul a respins exceptia tarivitatii formularii contestatiei ca neintemeiata.

Cu privire la exceptia lipsei de interes, tribunalul a constatat ca dispozitiile art. 73 alin. 1 din Legea 85/2006, prevad ca debitorii, creditorii si orice persoana interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar in tabelul preliminar de creante. Avand in vedere considerentele sentintei mentionate, contestatoarea este parte interesata sa formuleze contestatia impotriva tabelului preliminar de creante si in consecinta, exceptia lipsei de interes a fost respinsa ca neintemeiata.

Pe fondul contestatiei, tribunalul a retinut ca, prin decizia 10088/25.11.2013, Curtea de Apel Ploiesti, urmare a admiterii recursurilor declarate de creditoarea The OFP SRL

si de administratorul judiciar PL IPURL, a modificat incheierea judecatorului sindic din data de 24.04.2013, numai in ceea ce priveste inlocuirea administratorului judiciar PL IPURL  , in sensul respingerii cererii de inlocuire din oficiu a acestuia si a mentinut in rest dispozitiile incheierii atacate.

Prin incheierea pronuntata in data de 24.04.2013, judecatorul sindic a inlocuit din oficiu administratorul judiciar PL IPURL cu Casa de Insolventa Transilvania Bucuresti si a pus in vedere noului administrator sa intocmeasca rapoartele prevazute de art. 54, 59 din Legea 85/2006, in termenele prevazute de lege, de la data desemnarii si sa-si exprime punctul de vedere cu privire la contestatiile formulate, respectiv sa execute dispozitiile deciziei 2173/05.12.2012 a Curtii de Apel Bucuresti.

Prin urmare, potrivit deciziei Curtii de Apel Ploiesti procedura a fost adusa la momentul deschiderii acesteia, urmand ca administratorul judiciar mentinut PL IPURL   sa indeplineasca atributiile prevazute in dispozitivul incheierii judecatorului sindic din 24.04.2013.

Aceasta datorita efectului pozitiv al puterii de lucru judecat potrivit caruia statuarile irevocabile ale unei hotarari judecatoresti se impun, deopotriva, partilor si instantei ulterioare, care nu pot ignora efectele unei judecati anterioare, care a transat definitiv un aspect al litigiului.  

Dispozitiile Legii 85/2006 se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila si, prin urmare, hotararile instantei de recurs cu privire la problemele de drept dezlegate sunt obligatorii (art. 315 C.p.c.).

Instanta de recurs, prin decizia pronuntata, nu a mentinut nici actele indeplinite de administratorul judiciar PL IPURL pana la data de 24.04.2013 si nici actele indeplinite de administratorul judiciar CIT in perioada 24.04.2013 – 25.11.2013.

In consecinta,

contestatia formulata la tabelul preliminar de creante publicat in  BPI …l./2000 intocmit de administratorul judiciar PL IPURL, a fost respinsa ca ramasa fara obiect, ca efect al puterii de lucru judecat. Aceasta solutie reiese din interpretarea disp. art. 73 alin. 2 din Legea 85/2006, potrivit carora in cazul admiterii contestatiei se dispune inlaturarea unei creante sau inscrierea provizorie a acesteia in tabelul definitiv, ori in cazul de fata o asemenea solutie nu a fost posibila, deoarece asa cum s-a aratat, tabelul de creante contestat este un act de procedura lipsit de efecte juridice si acesta nu poate fi anulat ca un raport al administratorului judiciar efectuat inainte de 24.04.2013.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legal

contestatoarea-creditoare PRE S.A., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie .

Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate si a temeiurilor prevazute de art. 304 Cod procedura civila precum si sub toate aspectele, potrivit art. 304

¹

Cod procedura civila, Curtea a retinut ca recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmeaza:

Instanta de fond a apreciat in mod gresit  ca prin decizia Curtii de Apel Ploiesti , procedura a fost adusa la momentul deschiderii acesteia, deoarece procedura insolventei are un caracter special, aceasta este continua si ireversibila.

In principiu, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat nu este aplicabil in procedura continua a insolventei, care are caracter specific, dar in anumite situatii poate fi aplicat nu in mod automat, ci coroborat cu alte probe admise si administrate in cauza respectiva, punctual in dosarul asociat dosarului de baza al insolventei debitoarei.

Hotararea recurata este nelegala si cu privire la modul eronat al judecatorului sindic de interpretare a deciziei Curtii de Apel Ploiesti, mai ales ca procesul si procedura insolventei sunt ireversibile din punct de vedere al repunerii partilor in situatia anterioara efectuarii ori aplicarii unor masuri specifice acestei procedurii speciale.

Tocmai de aceea anumite contestatii ce vizeaza procedura insolventei unui debitor se solutioneaza punctual in cauze diferite prin dosare asociate.

Cu alte cuvinte, interpretarea data de judecatorul sindic deciziei Curtii de Apel Ploiesti, privind intoarcerea procedurii insolventei in momentul deschiderii acesteia prin admiterea unui recurs declarat impotriva incheierii de inlocuire din oficiu a administratorului judiciar este eronata.

Prin contestatia formulata creditoarea a contestat inscrierea creantei SC BR SRL, formuland o serie de sustineri cu privire la titlul de creanta precum si alte aprecieri care nu au fost examinate de catre judecatorul sindic care a invocat doar cuprinsul deciziei Curtii de Apel Ploiesti, respingand cererea ca ramasa fara obiect.

Judecatorul sindic nu a analizat in nici un mod sustinerile contestatoarei.

Procedand in acest fel instanta de fond a incalcat dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila care prevad obligativitate expunerii motivelor de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, facand practic imposibil de realizat misiunea instantei de recurs de a controla hotararea atacata.

Potrivit dispozitiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedura civila, instanta de judecata are obligatia sa-si motiveze solutia prin aratarea motivelor de fapt si de drept care i-au format convingerea si au condus la solutia pronuntata care are legatura directa cu aceasta si care o sustin ca si a motivelor pentru care a inteles sa inlature cererile partilor.

Motivarea hotararii este necesara pentru ca partile sa cunoasca motivele avute in vedere de instanta la pronuntarea solutiei, in raport de care sa poata exercita calea de atac impotriva acesteia, iar instanta ierarhic superioara sa poata cenzura legalitatea si temeinicia acesteia.

Un proces finalizat prin hotararea care dezleaga fondul, cu garantiile date de art. 6 pct. 1 din CEDO include printre altele dreptul partilor de a fi in mod real „ascultate”, adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Aceasta implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv real si consistent al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba ale partilor. Motivarea unei hotarari trebuie inteleasa ca un silogism juridic, de natura a explica inteligibil hotararea luata, ceea ce nu inseamna un raspuns exhaustiv al argumentelor aduse de parte, dar nici ignorarea lor, ci un raspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin continutul lor, sa influenteze solutia.

Ori, judecatorul sindic nu a retinut si nici nu a inlaturat sustinerile partilor si nu a explicat de o maniera convingatoare rationamentul juridic pe care l-a adoptat, asa incat hotararea sa nu creeze transparenta asupra silogismului judiciar care trebuie sa explice si sa justifice solutia adoptata astfel incat sa poata fi realizat controlul judiciar.

Solutia pronuntata are la baza in motivare doar cuprinsul deciziei, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat si sustinerea cu privire la aducerea procedurii la momentul deschiderii acesteia, fara insa a fi examinate sustinerile partilor.

In raport de aceste aspecte, se constata ca solutia adoptata de judecatorul sindic nu cuprinde examinarea sustinerilor partilor, practic nu s-a realizat cercetarea fondului. A nu motiva o hotarare si a nu prezenta argumentele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor, echivaleaza cu necercetarea fondului.

Constituie motiv de casare nu numai inexistenta motivarii dar si insuficienta ei.

Raportat la cuprinsul sustinerilor din contestatia formulata, considerentele sentintei si cele expus anterior se retine ca in cauza nu s-a realizat cercetarea fondului, motiv pentru care, Curtea urmeaza ca in temeiul dispozitiilor legale prevazute de art. 261 alin. 1 pct. 5 si art. 312 alin. 3 C.proc.civila, sa admita recursul declarat de creditoarea PRL SA, sa caseze sentinta si sa trimita cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, urmand a se preocupa de remedierea deficientelor aratate cu respectarea dispozitiilor legale privind cercetarea fondului.

 

(Judecator Aida Liliana Stan)