Infractiunea prevazuta de art. 83, lit. b din Legea nr. 84/1998

Elemente constitutive. Latura subiectiva

Cuprins pe materii:
Drept penal. Partea speciala. Infractiuni prevazute in legi

speciale. Infractiuni privind marcile
Indice alfabetic:
Drept penal

infractiuni privind marcile

art. 83, alin. 1, lit. b din Legea nr. 84/1998

Legea nr. 84/1998
,


art. 83, alin.1, lit. b

Infractiunea prevazuta de art. 83, alin.1, lit.b din Legea nr. 84/1998, constand in punerea in circulatie, fara drept, a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate, se savarseste cu intentie directa sau indirecta. In cauza, autoarea infractiunii, in calitate de administrator al unei societati comerciale, poarta intreaga responsabilitate pentru operatiunile comerciale desfasurate de societate, avand obligatia si posibilitatea sa constate ca marfa cu care martorul facea aprovizionarea este contrafacuta si sa nu o expuna spre vanzare. Sub aspectul laturii subiective a infractiunii de contrafacere, inculpata a actionat cu intentie directa, in sensul ca desi nu a urmarit, a acceptat posibilitatea prejudicierii titularilor marcilor prin punerea in circulatie a unor insemne identice cu marcile protejate si fara a verifica, in lipsa certificatului de proprietate si a declaratiei de conformitate, daca in aceasta modalitate se aduce atingere unor drepturi exclusive de proprietate intelectuala.

1. 
   C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 901 din 12.03.2008
   

Prin sentinta penala nr. 322 din 14.06.2007 a Tribunalului Galati, ramasa definitiva prin decizia penala mai sus-mentionata, inculpata T. A. a fost condamnata la amenda penala in cuantum de 1500 RON, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 83, lit. b din Legea nr. 84/1998.

In baza dispozitiilor art. 14 din Codul de procedura penala, cu referire la art. 346 din Codul de procedura penala, s-a dispus obligarea inculpatei, in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. „A.” S.R.L. Galati, la plata de daune morale, dupa cum urmeaza:

• contravaloarea in lei a sumei de 200 euro catre partea civila Puma A. G. Rudolf Dassler Sport;
• 4000 RON catre partea civila Nike International L.T.D.

In baza dispozitiilor art. 118, lit. b din Codul penal, s-a dispus confiscarea bunurilor indisponibilizate si lasate in custodia lui S. C., conform procesului verbal din data de

1.09.2005, iar in baza dispozitiilor art. 11, alin. 1, lit. c si alin. 2 din OUG nr. 100/2005, si distrugerea acestora pe cheltuiala inculpatei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a avut in vedere ca inculpata T. A., administrator al unei societati comerciale, a deschis un punct de lucru cu destinatie comert cu amanuntul al articolelor de imbracaminte si articole din piele. De aprovizionarea acestui punct de lucru se ocupa martorul S. C., care in perioada aprilie-iunie 2005 a achizitionat mai multe produse din complexul „Europa” din Bucuresti, pe baza de factura si le-a expus spre vanzare.

Cu ocazia unui control efectuat de catre organele de politie, la acest punct de lucru au fost identificate 9 perechi de pantofi purtand marca Puma si un numar de 104 perechi pantofi sport, marca Nike si/sau semnul figurativ „SWOOSH”.

Produsele purtand marca Puma si Nike, identificate si retinute la control, au fost analizate, constatandu-se ca nu prezentau elemente de identificare a produselor originale si concluzionandu-se ca articolele expuse la vanzare sunt contrafacute.

Impotriva sentintei instantei de fond, a declarat apel inculpata, care apreciaza ca in mod gresit s-a dispus condamnarea sa, deoarece din probele administrate rezulta ca fapta nu a fost savarsita de inculpata, ci de catre martorul S. C., martor in cauza, care a cumparat si aprovizionat punctul de lucru cu marfa contrafacuta si a expus-o la vanzare. Fata de aceste motive de apel, inculpata solicita achitarea in baza art. 11, pct. 2, lit. a, raportat la art. 10, lit. c din Codul penal.

Instanta de apel, prin decizia penala nr. 4/A din 9 ianuarie 2008, a respins ca nefondat apelul inculpatei, constatand savarsirea faptei cu vinovatie de catre aceasta, pentru mai multe considerente.

Astfel, chiar daca martorul S. C. a fost cel care a aprovizionat standul cu marfa contrafacuta, vinovatia pentru punerea in circulatie a acesteia incumba inculpatei, care in calitate de administrator al societatii comerciale poarta intreaga responsabilitate pentru operatiunile comerciale desfasurate de societate.

Inculpata se ocupa de contabilitatea societatii, inregistrand facturile pe care i le preda martorul, prilej cu care putea sa constate ce produse au fost achizitionate de catre martorul S. C., respectiv sa vada ca produsele nu erau insotite de certificate de calitate, de declaratii de conformitate, precum si faptul ca pretul de achizitie era mic in raport cu produsele originale, putand sa isi dea seama ca marfa este contrafacuta si sa nu o expuna la vanzare. Inculpata, in calitate de administrator, avea obligatia si posibilitatea sa constate ca produsele cu care era aprovizionata societatea erau contrafacute.

In conditiile in care inculpata nu a facut nici un demers legal (procura), pentru a delega pe martorul S. C. sa efectueze operatiuni comerciale in numele acesteia, intreaga raspundere pentru activitatea desfasurata de acesta revine administratorului societatii. Mai mult decat atat, inculpata i-a dat in mod tacit martorului dreptul de a efectua operatiuni comerciale in numele ei si al societatii al carei administrator era, respectiv sa cumpere si sa vanda marfa dupa bunul plac al acestuia, inculpata ocupandu-se de contabilitatea societatii.

Pentru motivele aratate mai sus, Curtea de Apel Galati a respins apelul declarat de inculpata T. A., mentinand hotararea instantei de fond.

Impotriva acestei decizii penale, a declarat recurs inculpata T. A., criticand-o ca netemeinica prin prisma cazului de casare prevazut de art. 385

⁹

, pct. 18 din Codul de

procedura penala, intrucat s-a comis o grava eroare, de fapt, solicitand casarea hotararilor si achitarea sa in baza art. 10, lit. c din Codul de procedura penala.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia penala nr. 901 din 12 martie 2008, a respins ca nefondat recursul inculpatei, constatand ca instantele de fond si de apel au retinut corect situatia de fapt imputata inculpatei, printr-un examen complet al mijloacelor de proba administrate in cauza. Totodata, instanta suprema a stabilit ca sub aspectul laturii subiective a infractiunii de contrafacere, inculpata a actionat cu intentie directa, in sensul ca desi nu a urmarit, a acceptat posibilitatea prejudicierii titularilor celor doua marci, prin punerea in circulatie a unor insemne identice cu marcile protejate, si fara a verifica, in lipsa certificatului de proprietate si a declaratiei de conformitate, daca in aceasta modalitate se aduce atingere unor drepturi exclusive de proprietate intelectuala.