Atragerea raspunderii in baza art. 124 alin. (1) lit. d)
17 martie 2020Judecatorul-sindic a constatat ca nu poate fi retinuta in intregime autoritatea de lucru judecat, avand in vedere ca, deSi cererea de angajare a raspunderii patrimoniale a paratilor a avut acelaSi temei juridic - art. 124 alin. (1) lit. a) (in prezent art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995, republicata) -, totuSi obiectul judecatii a fost limitat la creanta creditoarei inregistrata in procedura de faliment, litigiul fiind purtat cu aceasta parte. In ceea ce priveSte insa judecata facuta, judecatorul-sindic a apreciat ca, in privinta cererii actuale, se poate retine in parte autoritatea de lucru judecat cu referire la suma de 225.812.077 lei, parte a pasivului procedurii de insolventa corespunzator creantei inregistrate de creditoare. Analizand cererea in aceste limite se constata ca in sarcina administratorilor parati nu se poate retine savarSirea faptei prevazute de art. 137 alin. (1) lit. a), nefiind facuta dovada folosirii bunurilor sau creditului societatii in interes propriu; in speta, administratorii parati au dovedit atat efectuarea demersurilor pentru incasarea creantelor, cat Si pentru urmarirea fata de terti a garantiilor constituite pentru creditul angajat. (Tribunalul Satu Mare - Sentinta nr. 84/LC din 24 februarie 2005)
17 martie 2020
In ceea ce priveste fapta reglementata de art. 137 alin. (1) lit. c) Legea nr. 64/1995, republicata, instanta a retinut ca reclamanta nu a indicat care dintre activitatile care se circumscriu obiectului statutar al societatii debitoare au fost desfaSurate de parat in interes personal Si in ce masura acestea erau pagubitoare pentru societate. In contextul in care administratorul judiciar a constatat, in raportul intemeiat pe dispozitiile art. 41 din Legea nr. 64/1995, republicata, ca principala cauza a incetarii de plati a debitoarei o reprezinta o seceta prelungita, cu consecinta imposibilitatii rambursarii creditului catre banca din productia estimata, iar din inscrisurile aflate la dosar nu rezulta ca paratul a continuat o activitate ruinatoare pentru societate, este evident ca nu poate fi retinuta in sarcina paratului savarSirea acestei fapte. Argumentele reclamantei privitoare la nerecuperarea de catre parat a creantelor societatii Si managementul defectuos nu pot fi incadrate in ipoteza textului art. 137 alin. (1) lit. c) Si, de aceea, nu inlatura concluzia instantei.
Nici savarSirea de catre parat a faptei prevazute de art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicata, nu a fost dovedita probator. Faptul ca paratul a predat administratorului judiciar evidenta contabila (aspect consemnat in raportul prevazut de art. 41) Si ca printre cauzele incetarii de plati retinute de administratorul judiciar nu se regaseSte Si netinerea contabilitatii in conformitate cu legea reprezinta argumentele pentru care instanta a retinut ca acest caz de atragere a raspunderii patrimoniale a paratului, in calitate de administrator, nu este incident in cauza.
(Tribunalul Constanta - Sentinta nr. 562/com din 14 februarie 2005)
La data de 5 mai 2004, reclamanta Administratia Finantelor Publice a Municipiului Constanta, creditoare in Dosarul nr. 5768/com/2002 al Tribunalului Constanta, avand ca obiect falimentul debitoarei SC "C." SRL, a formulat cerere de antrenare a raspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei, respectiv a paratului L.G., invocand dispozitiile art. 124 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 64/1995, republicata.
Prin incheierea de Sedinta din data de 4.10.2004, instanta a dispus, in temeiul art. 1551 din Codul de procedura civila, suspendarea judecarii cererii pentru neindeplinirea de catre creditoare a obligatiei stabilite de instanta de a motiva in fapt Si in drept cererea formulata.
La data de 6.10.2004, Si creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a solicitat atragerea raspunderii patrimoniale a paratului administrator L.G., invocand dispozitiile art. 124 alin. (1) lit. c) Si d) din Legea nr. 64/1995, republicata Si, cerand totodata, instituirea masurilor asiguratorii prevazute de art. 126 din Legea nr. 64/1995, republicata, invocat.
Din actele Si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Pentru antrenarea raspunderii patrimoniale a paratului L.G., care a avut calitatea de administrator la societatea debitoare, ajunsa in incetare de plati, reclamanta trebuia sa dovedeasca, in conditiile art. 1169 din Codul civil, intrunirea elementelor comune raspunderii contractuale (pentru prima fapta) Si civile delictuale, statornicite prin art. 998 - 999 din Codul civil (pentru cea de-a doua fapta), Si anume: existenta faptelor ilicite mentionate de textele legale citate, a prejudiciului suferit, a culpei paratului, precum Si a legaturii de cauzalitate dintre fapte Si prejudiciu.
Examinand cererea reclamantei in raport de probele administrate Si de inscrisurile aflate la dosar, instanta a constatat ca nu este intemeiata, deoarece nu au fost dovedite nici una din faptele invocate.
In ceea ce priveSte fapta reglementata de art. 137 alin. (1) lit. c) Legea nr. 64/1995, republicata, instanta retine ca reclamanta nu a indicat care dintre activitatile care se circumscriu obiectului statutar al societatii debitoare au fost desfaSurate de parat in interes personal Si in ce masura acestea erau pagubitoare pentru societate. In contextul in care administratorul judiciar a constatat, in raportul intemeiat pe dispozitiile art. 41 din Legea nr. 64/1995, republicata, ca principala cauza a incetarii de plati a debitoarei SC "C." SRL o reprezinta o seceta prelungita, cu consecinta imposibilitatii rambursarii creditului catre banca din productia estimata, iar din inscrisurile aflate la dosar nu rezulta ca paratul a continuat o activitate ruinatoare pentru societate, este evident ca nu poate fi retinuta in sarcina paratului savarSirea acestei fapte. Argumentele reclamantei privitoare la nerecuperarea de catre parat a creantelor societatii Si managementul defectuos nu pot fi incadrate in ipoteza textului art. 137 alin. (1) lit. c) Si, de aceea, nu inlatura concluzia instantei.
Nici savarSirea de catre parat a faptei prevazute de art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicata, nu a fost dovedita probator. Faptul ca paratul a predat administratorului judiciar evidenta contabila (aspect consemnat in raportul prevazut de art. 41) Si ca printre cauzele incetarii de plati retinute de administratorul judiciar nu se regaseSte Si netinerea contabilitatii in conformitate cu legea, reprezinta argumentele pentru care instanta a retinut ca acest caz de atragere a raspunderii patrimoniale a paratului L.G., in calitate de administrator, nu este incident in cauza.
Pentru aceste considerente, cererea reclamantei creditoare AVAS a fost respinsa, ca nefondata, Si, pe cale de consecinta, Si cererea privind instituirea masurilor asiguratorii asupra bunurilor paratului, dat fiind caracterul ei accesoriu, a avut aceeaSi soarta juridica.
