Dreptul muncii. Sanctiunea disciplinara. Desfacerea contractului individual de munca.

 

Codul muncii (art. 263 Vechiul cod), art. 247 alin. 1

 

Art.247 alin.1 Codul muncii (art.263 vechiul cod), angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 3632 din 31 octombrie 2012

 

Prin Decizia civila nr. 3632/31 oct.2012 , Curtea de Apel Ploiesti a admis recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 1795 din 14 martie 2012, Tribunalul Prahova.

Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea, a retinut ca in ce priveste imprejurarile in care au fost comise faptele disciplinare retinute in sarcina salariatului, in urma inventarului din 03.08.2010 s-a constatat lipsa unui numar de 328 de produse marca Adidas, iar in aceste conditii, intrucat nu exista nicio proba directa din care se rezulte care sunt persoanele vinovate de sustragerea acestor produse, societatea a retinut in sarcina salariatilor cu atributii de gestiune faptele de a nu-si fi indeplinit atributiile stabilite prin fisa postului si prin Regulamentul Intern.

Cu toate acestea, numarul foarte mare de produse lipsa (328) exclude posibilitatea sustragerii acestora de catre vizitatori/clienti (exceptand cazul in care acestia ar fi avut complicitatea intimatului-contestator si a celorlalti salariati cu atributii de gestiune si face foarte probabila teza sustragerii produselor de catre chiar salariatii intimatei.

Prin urmare, desi nu exista dovezi directe din care sa rezulte faptul ca intimatul-contestator s-ar fi facut responsabil de sustragerea produselor respective si desi acesta nu a fost sanctionat pentru o astfel de fapta, instanta de judecata (in virtutea principiului aflarii adevarului) avea obligatia de a analiza si de a tine cont de toate detaliile si imprejurarile concrete ale spetei.

In ce priveste  prejudiciul suferit de angajator, asa cum lesne, se poate observa, este semnificativ, ridicandu-se la suma de 19.151,78 lei. Prin urmare, din perspectiva consecintelor produse, se impunea aplicarea celei mai severe dintre sanctiuni.

Totodata, avand in vedere numarul foarte mare de produse constatate lipsa, apare ca evident faptul ca, intimatul-contestator ar fi putut descoperi si raporta situatia cu un minim de diligente (poate fi destul de dificil uneori, pentru un gestionar, sa constate lipsa a 1-2 produse, insa lipsa unui nr. de 328 este la fel de dificil de greu de ignorat).

Prin urmare, intimatul-contestator nu doar ca nu si-a indeplinit atributiile de verificare si control al stocului de marfa, dar mai mult, din imprejurarile spetei, rezulta ca acesta ar fi cunoscut si ascuns fata de angajator existenta acestor lipsuri.

De asemenea, din cuprinsul procesului-verbal de cercetare disciplinara, desi situatia si vinovatia intimatului-contestator erau evidente, insa acesta a ales sa nu colaboreze cu membrii comisiei de cercetare disciplinara, refuzand sa ofere orice fel de informatii de natura a conduce la descoperirea adevarului.

Fata de toate aceste imprejurari, se apreciaza ca sanctiunea aplicata fostului salariat este una corecta, fiind proportionala cu vinovatia sl gravitatea abaterilor retinute in sarcina acestuia.

Faptul ca intimatul-contestator nu mai fusese sanctionat anterior, nu reprezinta o imprejurare care, prin ea insasi, justifice inlocuirea sanctiunii aplicate.

 

(Judecator Violeta Dumitru)