Distinctia dintre exceptia autoritatii de lucru judecat si prezumtia autoritatii de lucru judecat. Caracterul absolut al prezumtiei puterii de lucru judecat. Limitari ale dreptului de acces la justitie.

 

C.civ., art. 1201 rap. la art.166 C.pr.civ.

C.civ., art.1200 pct.4 rap.la art.1202 alin.2

 

Prezumtia

puterii de lucru judecat are caracter absolut, in sensul ca  impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces deja terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca irevocabila printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara data in alt proces.

  Principiul autoritatii de lucru judecat  interzice readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila,

Decizia civila nr. 4085 din 5 decembrie 2012

 

Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta B.V. a solicitat ca, in contradictoriu cu parata SC OMV Petrom SA, sa se constate ca prevederile art. 52 alin. 1 din CCM Petrom/2007,  sunt nule de drept.

 A aratat reclamanta ca angajatorul , atunci cand a negociat CCM pe anul 2007, trebuia sa tina seama de prevederile C.C.M.U.N.pe anii 2007-2010 care continea dispozitii prin care erau protejati, neputand fi concediati, acei salariati care aveau cel mult 3 ani pana la pensionarea la cererea lor.

  Prin sentinta civila nr. 4528/17 septembrie 2012, Tribunalul Prahova a respins contestatia ca neintemeiata.

  Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta.

  In cadrul motivului de recurs intemeiat pe disp.art.304 pct.7 C.pr.civ., recurenta a invocat existenta unor motive straine de pricina dedusa judecatii, constand in aceea ca instanta si-a argumentat solutia pe
distinctia dintre exceptia autoritatii de lucru judecat si prezumtia autoritatii de lucru judecat.

  Sub acest aspect, prima instanta a retinut ca reclamanta urmareste sa repuna in discutie aceleasi aspecte ce au format obiectul dosarului nr.224/105/2011 al Tribunalului Prahova in cadrul caruia a solicitat  plata despagubirilor banesti de 40.000 lei,  invocand nesocotirea  dispozitiilor din CCM care o protejau, deoarece avea mai putin de 3 ani pana   la indeplinirea conditiilor privind pensionarea anticipata.

  Actiunea a fost respinsa prin sent.civ.nr.1097/26.05.2011 a Tribunalului Prahova, irevocabila prin respingerea recursului, fiind respinsa contestatia ca tardiv formulata.

Corect a constatat instanta de fond ca, raportat la actiunea solutionata irevocabil, nu exista tripla identitate (parti, obiect si cauza), ceruta de art.1201 C.civ. si art.166 C.pr.civ. , situatie in care a respins exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parata.

  Insa, instanta a constatat ca, in prezenta cauza, se ridica probleme litigioase care au legatura cu primul litigiu, care au fost dezlegate anterior, scopul real al reclamantei fiind tot obligarea paratei la plata despagubirilor ce puteau fi solicitate la momentul concedierii.

  Curtea constata ca un argument in acest sens este chiar precizata facuta de reclamanta in cuprinsul actiunii, atunci cand arata ca urmare a incalcarii prevederilor art.52 alin.1 din CCM Petrom pe anul 2007 a suferit o vatamare, apreciata la suma de 40.000 lei.

  In aceste conditii, s-a retinut ca principiul puterii de lucru judecat impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces deja terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si fiind purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca irevocabila printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara data in alt proces.

  In plus, Curtea retine ca principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.

  Prin urmare, in baza art.312 C.pr.civ., Curtea a  respins recursul declarat de reclamanta, ca nefondat.

                                                       
(Judecator Mirela Grigore)