Desfacere contract individual de munca. Anulare decizie de concediere. Plati compensatorii.

 

Potrivit art. 315 alin. 1 C.proc.civ., dupa data de 27.09.2007, nici una dintre clauzele contractului colectiv de munca la nivel de unitate nu mai putea sa produca efecte, fiind incidente, intr-o asemenea situatie, prevederile contractului colectiv aplicabil la nivel superior – in speta, contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi pe anii 2006 - 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 6 din 17.04.2006.

In privinta platilor compensatorii, textul aplicabil este cel al art. 79 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura, care prevede ca la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, salariatii sunt indreptatiti sa primeasca pe langa celelalte drepturi la zi cuvenite pentru activitatea prestata, si o plata compensatorie in valoare de minimum 6 salarii de baza brute negociate.

Prin art. 42 lit.d din contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi, astfel cum a fost modificat, s-a prevazut ca: „in domeniul transportului naval, primele platite indiferent de pavilionul navei, pentru operarea navelor in porturi, intr-un termen mai scurt decat cel prevazut de normele portuare, se incaseaza de catre unitatile de operare portuare care au efectuat operatiunile de incarcare – descarcare a navei respective”.

Prima de operare cu celeritate (dispatch money) va fi folosita pentru acordarea de premii salariatilor care au contribuit direct la incasarea acesteia; alin. (2) :”conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondurile de stimulare sau de premiere, precum si perioada la care se acorda cota parte cuvenita salariatilor care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la „nivel de unitate si dupa caz, institutie”.

 

Art. 315 alin. 1 Cod procedura civila

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Constanta sub nr. 5351/118/2009 reclamantul N.G. a chemat in judecata pe parata S.C. C. S.A. CONSTANTA, solicitand instantei, ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: anularea deciziei nr. 326/06.05.2008, prin care a fost desfacut contractul individual de munca al reclamantului si ca urmare a acestui fapt, reintegrarea in functia avuta anterior, cu plata drepturilor pentru perioada ulterioara desfacerii contractului si pana la reintegrarea in functie, reactualizate si majorate cu rata inflatiei; plata, in cazul respingerii primului capat de cerere, in conformitate cu prevederile art. 132 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul S.C. C. S.A., inregistrat la D.M.S.S.F. Constanta sub numarul 19510/27.09.2006, a sumei de 9.430 lei, reprezentand diferenta plata salarii compensatorii neacordate; plata sumei de 500 lei, reprezentand “prima de Craciun 2007”; plata sumei de 230 lei, reprezentand “prima de Pasti 2008”; plata sumei de 2235,44 lei reprezentand drepturi salariale brute neacordate pentru lunile  februarie, martie si aprilie 2008; plata unei despagubiri reprezentand reactualizarea cu rata inflatiei a drepturilor salariale neacordate pe lunile februarie, martie si aprilie 2008, de la data scadentei acestora si pana la momentul achitarii; contravaloarea tichetelor de masa neacordate pe lunile februarie, martie 2008; plata sumei de 992 lei, reprezentand cel de-al 13-lea salariu pentru anul 2007; plata sumei de 3.562 lei, reprezentand dispatch pentru perioada 01.01.2007 – 31.06.2007; cu cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 06.05.2008 i-a fost comunicata decizia nr. 326/06.05.2008, prin care i s-a adus la cunostinta ca dupa expirarea perioadei de preaviz de 20 de zile lucratoare, contractul individual de munca inceteaza; decizia a fost emisa ca urmare a procedurii de concediere colectiva ce s-a desfasurat in S.C. C. S.A.

Reclamantul a invocat nulitatea absoluta a procedurii de concediere colectiva, pentru incalcarea prevederilor art. 71

¹

C. Muncii privitoare la consultarea prealabila a organizatiei sindicale sau a reprezentantilor salariatilor.

De asemenea, s-a invocat nerespectarea termenului de informare a organizatiei sindicale cu 30 de zile inainte de luarea masurii de concediere colectiva, conform prevederilor art. 79 din contractul  colectiv de munca la nivel national.

Referitor la  nerespectarea dispozitiilor contractelor colective de munca in vigoare privind criteriile de stabilire a ordinii de prioritate la concediere, reclamantul a apreciat ca incadrarea ca mecanizatori a celor care au fost de acord cu modificarea contractului individual de munca, in conditiile impuse de conducerea societatii, se constituie intr-o masura ilegala, luata cu eludarea prevederilor art. 81 din contractul colectiv la nivel national, dar si ale art. 83 din CCM T. S-a considerat ca salariatii care urmau a ramane in cadrul societatii au fost anterior selectionati de conducerea societatii pe criterii strict subiective.

Nu s-a tinut cont nici de prevederile art. 115 din C.C.M. la nivel de societate, care impun obligatia administratiei de a aduce la cunostinta salariatilor posturile vacante si nici de dispozitiile art. 84 din C.C.M. la nivel national, care impun, ca principiu, stabilirea de comun acord intre administratie si sindicat a programului de formare profesionala a salariatilor. In cazul de fata, SLP C. nu a avut cunostinta despre “policalificarea” angajatilor care s-a realizat “la locul de munca”, nu de catre formatori profesionali autorizati, ci de alti salariati ai societatii.  

S-a concluzionat in sensul ca, in virtutea dispozitiei cuprinse in art. 76 Codul muncii si avand in vedere motivele prezentate, masura concedierii este lovita de nulitate absoluta.

Cu privire la capatul 2 de cerere, subsidiar, privitor la plata salariilor compensatorii, reclamantul a mentionat ca la finalul negocierilor colective din luna august 2006, la nivelul S.C. C. S.A. a fost incheiat contractul colectiv de munca inregistrat la D.M.S.S. Constanta sub numarul 19510/27.09.2006, acest contract fiind in vigoare pana la data de 31.08.2008.

Or, in aceasta situatie, art. 132 din contractul colectiv la nivel de unitate stabileste o plata compensatorie, in functie de vechimea in munca.

In ce priveste pretentiile vizand plata  sumei de 500 lei, reprezentand „prima de Craciun 2007”, a 230 lei reprezentand „prima de Pasti 2008” si a 992 lei reprezentand cel de-al 13-lea salariu, reclamanta a aratat ca in contractul colectiv de munca incheiat la nivelul S.C. C. S.A., inregistrat la D.M.S.S.F. Constanta sub numarul 19510/27.09.2006, art. 96 a stabilit ca prima de Craciun pentru fiecare angajat este de 500 lei, suma ce nu a fost primita pe anul 2007. Acelasi text a prevazut ca prima de Pasti este in cuantum de 230 lei, drept care nu a mai fost achitat pentru anul 2008.

Art. 43 alin. 2 lit. a) din contractul colectiv de munca la nivelul ramurii transporturi prevede totodata pentru toti salariatii incadrati in aceasta ramura de activitate (in care sunt inclusi si salariatii S.C. C. S.A.) dreptul de a primi al 13-lea salariu; acesta este stabilit ca fiind egal cu salariul de baza brut al angajatului avut in luna decembrie al anului precedent. Reclamantul a mentionat, in privinta termenului in care acest drept este acordat, ca aceeasi clauza stabileste ca plata se face in primul semestru al anului urmator - in cazul de fata, in primul semestru din anul 2008.

S-a sustinut ca, desi organizatia sindicala a solicitat conducerii societatii plata acestui drept salarial, solicitarea a ramas fara raspuns.

Sub aspectul platii sumei de 3.562 lei reprezentand dispatch pentru perioada 01.01.2007 – 31.06.2007, reclamantul a mentionat ca, in cursul anului 2007, Sindicatul Lucratorilor Portuari C. Constanta, in numele unora dintre membrii de sindicat, a chemat in judecata S.C. C. S.A. pentru a fi obligata sa respecte prevederile art. 42 alin. 1 lit. d) din contractul colectiv de munca la nivelul ramurii transporturi, modificat prin Actul aditional din data de 18.12.2006, inregistrat la M.M.S.S.F. sub nr. 2837/27.12.2006, care stabilesc ca primele de operare cu celeritate (dispatch money) vor fi folosite pentru acordarea de premii salariatilor care au contribuit direct la incasarea acestora.

Parata a depus intampinare solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata.

S-a sustinut pe aceasta cale ca decizia de concediere a fost dispusa

cu respectarea dispozitiilor prevazute de lege in aceasta materie avand in vedere ca
p
otrivit art.76 din Codul muncii, poate fi sanctionata cu nulitatea absoluta

doar „concedierea dispusa cu nerespectarea  procedurii prevazuta de lege".

Societatea parata a precizat ca
d
esfiintarea posturilor ca urmare a reorganizarii a fost reala si efectiva, iar faptul

ca, in unele cazuri, anumite atributii au fost absorbite de posturi care presupun un grad mai mare de specializare si de complexitate, nu poate duce la concluzia ca postul nu a fost desfiintat
.

Cu privire la

c
ererile reclamantului referitoare la obligarea angajatorului  la plata unor  diferente banesti - reprezentand salarii compensatorii neacordate, conform art. 132.1 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul S.C. C. S.A. inregistrat la D.M.S.S.F. Constanta sub nr.19510/27.09.2006,

plata primei de Craciun pe anul 2007 si a primei de Pasti pe anul 2008, conform art. 96 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul S.C. C. S.A. inregistrat la D.M.S.S.F. Constanta sub nr. 19510/27.09.2006, societatea
le-a apreciat ca fiind
nefondate, deoarece contractul colectiv de munca invocat si-a incetat efectele incepand cu data de 27.09.2007, avand in vedere

prevederile art.242 Codul muncii.

C
ererea reclamantului referitoare la plata celui de-al 13-lea salariu aferent anului calendaristic 2007 a fost apreciata ca neintemeiata, deoarece contractul colectiv de munca la nivel de ramura pe care reclamantul isi intemeiaza cererea produce efecte incepand cu data de 24.02.2008.

Astfel, contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura transporturi, ale caror dispozitii s-au aplicat anului calendaristic 2006-2007, nu continea nici o prevedere referitoare la cel de-al 13-lea salariu; asemenea mentiuni  apar in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura transporturi pentru anii 2008-2010, care produce efecte incepand cu data de 24.02.2008 (data inregistrarii acestuia la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse).

In legatura cu solicitarea vizand plata sumei reprezentand dispatch-ul aferent perioadei 01.01.2007-31.06.2007, parata a sustinut ca aceasta este inadmisibila, fiind prematura, iar pe fond, neintemeiata.

Pe fond, s-a sustinut ca pentru a se determina
valoarea neta a dispatch-ului,
din suma bruta incasata vor trebui scazute in prealabil toate cheltuielile societatii efectuate pentru realizarea primei; dupa stabilirea valorii nete a dispatch-ului incasat pentru operatiunile derulate in perioada 01.01.2007-31.06.2007, urmeaza a se stabili care sunt salariatii care au contribuit direct la obtinerea acestuia (dispatch-ul realizat in perioada 01.01.2007-31.06.2007 provine in proportie de 97,88% din incarcarea/descarcarea la/ si de la nave a marfurilor vrac, in care munca manuala are o pondere redusa).

Prin Sentinta civila nr. 1452/25.11.2008, Tribunalul Constanta
a admis in parte actiunea si a obligat parata la plata catre reclamanta a urmatoarelor drepturi: 9.430 lei, cu titlu de plati compensatorii; 500 lei cu titlu de prima pentru Craciun; 230 lei, cu titlu de prima pentru Pasti; 3.562 lei, cu titlu de prima de dispatch corespunzatoare perioadei 01.01.2007-31.06.2007. Celelalte pretentii ale reclamantului, inclusiv capatul de cerere privitor la anularea deciziei de concediere nr. 326/06.05.2008, au fost respinse ca nefondate.

Prin Decizia civila nr. 188/15.04.2009, pronuntata de Curtea de Apel

Constanta
, a fost respins recursul formulat de reclamant si a fost admis recursul formulat de parata S.C. C. S.A. S-a dispus astfel casarea in parte a sentintei recurate si trimiterea cauzei la Tribunalul Constanta in vederea rejudecarii capetelor de cerere avand ca obiect plati compensatorii, prima Craciun, prima Pasti si prima de celeritate, in raport de contractul colectiv de munca la nivelul ramurii transporturi.  

Pentru a dispune in acest sens, instanta de control judiciar a retinut ca la nivelul unitatii parate, contractul colectiv de munca si-a produs efectele pana la data de 27.09.2007, efectul imediat al incetarii valabilitatii acestui contract fiind aplicarea prevederilor contractului colectiv de munca la nivel superior, respectiv la nivelul ramurii transporturi pe anii 2006-2007.

Asupra capatului de cerere referitor la plata dispatch-ului, instanta de recurs a stabilit ca partile au pozitii contradictorii sub aspectul contributiei salariatilor la realizarea acestei prime, astfel ca se impune efectuarea unei expertize contabile prin care sa se stabileasca in mod exact cuantumul sumei incasate cu titlu de dispatch in perioada 01.01.2007-30.06.2007si salariatii care au contribuit in mod direct la incasarea acestor sume.

Prin sentinta civila nr. 2964/17.05.2011, Tribunalul Constanta
a admis in parte actiunea formulata de reclamantul
N.G.
in contradictoriu cu parata
S.C. C. S.A.
Constanta
SA
Constanta si a fost obligata parata catre reclamantul N.G. la plata primei brute de celeritate (dispatch money) in cuantum de 1076,36 lei, aferenta perioadei 01.01.2007 – 31.06.2007.

A fost respinsa cererea reclamantului privind obligarea paratei la plata sumelor compensatorii, prima de Craciun 2007 si prima Pasti 2007, ca nefondate.

S-a respins cererea reclamantului privind obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele
:

Cu privire la platile compensatorii, prima de Pasti si prima de Craciun:

Reclamantul a fost angajatul societatii parate in functia de docher, raporturile de munca incetand in baza deciziei nr. 326/06.05.2008, ca urmare a procedurii de concediere colectiva initiate de parata.

Prin decizia de casare a fost dezlegata de catre instanta de control judiciar problema perioadei de valabilitate a contractului colectiv de munca incheiat la nivelul societatii parate.

Prin urmare, potrivit art. 315 alin. 1 C.proc.civ., se va retine ca dupa data de 27.09.2007, nici una dintre clauzele contractului colectiv de munca la nivel de unitate nu mai putea sa produca efecte, fiind incidente, intr-o asemenea situatie, prevederile contractului colectiv aplicabil la nivel superior – in speta, contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi pe anii 2006 - 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 6 din 17.04.2006.

In privinta platilor compensatorii, textul aplicabil era cel al art. 79, care prevedea ca la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, salariatii sunt indreptatiti sa primeasca pe langa celelalte drepturi la zi cuvenite pentru activitatea prestata, si o plata compensatorie in valoare de minimum 6 salarii de baza brute negociate.

Reclamantul nu a contestat acordarea acestor compensatii, ci a pretins o plata compensatorie care sa reprezinte echivalentul a 10 salarii medii tarifare la nivel de societate, in baza art. 132 din contractul colectiv de munca la nivel de societate.

Cum aceste dispozitii contractuale nu mai erau in vigoare la momentul concedierii sale, iar prevederile art. 79 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura au fost respectate de societatea parata, se va retine ca reclamantul nu este indreptatit la plata altor compensatii la concediere in afara celor deja incasate.

Aceleasi considerente ca in precedent, legate de valabilitatea contractului colectiv de munca la nivel de unitate ulterior datei de 27.09.2007, vor fi avute in vedere si in raport de pretentiile vizand plata primei de Craciun pe anul 2007 si a celei de Pasti pe anul 2008, invocate si intemeiate in actiune prin raportare la prevederile art. 96 din CCM la nivel de unitate.

Aceste drepturi de natura salariala nu sunt cuprinse in contractul colectiv de munca la nivel superior (respectiv, cat priveste prima de Craciun, in contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi pe anii 2006 - 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 6 din 17/04/2006, iar cat priveste prima de Pasti 2008, contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi pe anii 2008 - 2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 3 din 11.02.2008 ), motiv pentru care aceste pretentii nu pot fi intemeiate nici pe dispozitii ale acestor contracte.

Pentru aceste motive, pretentiile reclamantului referitoare la platile compensatorii, prima de Craciun 2007 si prima de Pasti 2008 au fost respinse ca nefondate.

Cu privire la prima de celeritate

Prin cererea de chemare in judecata reclamantul N.G. a solicitat instantei obligarea paratei la plata sumei de 3562 lei reprezentand dispatch pentru
perioada 01.01.2007 – 31.06.2007.
Reclamantul a determinat clar obiectul acestei cereri, prin delimitarea perioadei la care trebuie raportate pretentiile sale, fara a face vreo trimitere la perioade anterioare. Mai mult, in considerentele cererii a sustinut ca aceasta suma se cuvine fiecarui angajat care a lucrat in societate in perioada 01.01.2007 – 31.06.2007.

Asadar, prin cererea introductiva reclamantul a fixat obiectul cererii privind pretentiile reprezentand prima de dispatch, iar instanta era tinuta de acest obiect, in sensul ca nu poate sa acorde mai mult (dispatch aferent unor perioade anterioare), mai putin sau altceva decat s-a cerut, obligatie impusa prin dispozitiile art. 129 alin.final C.pr.civ.

Dispatch money reprezinta suma de bani pe care armatorul o plateste navlositorului pentru timpul de stalii economisit  si se plateste numai daca in contract exista o prevedere in acest sens.

In speta, dispatch money sau prima de celeritate este prima platita de armatori, operatorului portuar, S.C. C. S.A. pentru descarcarea sau incarcarea navelor cu celeritate, adica inainte de termenul normat stabilit in contractul tripartit incheiat intre armator, navlositor si operatorul portuar, in conformitate cu normele de navlosire.

Trebuie remarcat faptul ca operatorul portuar (S.C. C. S.A.) are un venit de baza pentru incarcarea/descarcarea navelor intr-un anumit termen, pe care, daca nu-l respecta, in sensul ca il depaseste va fi penalizat, iar daca incarcarea/descarcarea se face intr-un termen mai scurt, urmeaza sa incaseze dispatch money ca si prima de celeritate.

Intrucat prima de celeritate excede pretului serviciilor contractate, de incarcare/descarcare nave, instanta apreciaza ca nefondata sustinerea paratei privitoare la necesitatea deducerii din sumele incasate cu acest titlu, a cheltuielilor societatii care au fost efectuate pentru operarea cu celeritate a navelor. Costurile proceselor tehnologice sunt suportate de operatorul portuar din venitul de baza si nu din prima de celeritate, care are o destinatie speciala.

Prin actul aditional la Contractul colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2006 – 2007 incheiat la 18.12.2006 si inregistrat la M.S.S.F. sub nr. 2837/27.12.2006 a fost completat textul art. 42 al aceluiasi contract colectiv de munca, in sensul ca la lit. d s-a consemnat ca
in domeniul transportului naval, primele platite de catre armatori (dispatch money), indiferent de pavilionul navei, pentru operarea navelor in porturi, intr-un termen mai scurt decat cel prevazut de normele portuare
, se incaseaza de catre unitatile de operare portuare
care au efectuat operatiunile de incarcare-descarcare a navei respective. Prima de operare cu celeritate (dispatch money) va fi folosita pentru acordarea de premii salariatilor
care au contribuit direct
la incasarea acesteia.

Potrivit acelorasi dispozitii contractuale, modalitatea concreta si procentele in care se acorda prima de operare cu celeritate urmau a fi stabilite prin contract colectiv de munca la nivel de unitate.

Prin urmare, art.42 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura, obligatoriu pentru societatea parata in temeiul art. 241 lit.c Codul muncii, recunoaste in mod generic dreptul salariatilor la incasarea primei de celeritate, fara a stabili in concret modalitatea de calcul a sumelor cuvenite fiecarui salariat. Sub acest aspect, competenta este transferata Comisiei Paritare din cadrul fiecarei unitati,  astfel ca partenerii sociali urmau ca de comun acord sa decida asupra algoritmului de calcul aplicabil pentru determinarea sumelor de distribuit cu titlu de dispatch money.

In cadrul societatii parate, o astfel de intelegere intre patronat si sindicat nu a intervenit, astfel ca, fiind investita cu o cerere de obligare la plata unor drepturi banesti recunoscute salariatilor, dar nedeterminate in concret, instanta este chemata sa se substituie vointei partenerilor sociali, pentru a statua asupra unor aspecte cu privire la care acestia nu au ajuns la un acord. Demersul instantei va fi astfel concentrat asupra a doua aspecte esentiale: determinarea categoriei salariatilor carora li se cuvine plata primei de celeritate si identificarea modalitatii concrete de calcul a sumei cuvenite fiecarui salariat indreptatit la plata.

Sub cel dintai aspect, trebuie subliniat ca principalul criteriu de urmat la stabilirea categoriilor de salariati carora li se cuvine o cota-parte din suma incasata de societate cu titlu de prima de celeritate este stabilit prin chiar textul art. 42 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi si se refera la
contributia directa a salariatului
la incasarea primei de catre societate.   

In conditiile in care in contractul colectiv de munca la nivel de unitate nu s-au detaliat functiile cu vocatie la incasarea dispatch money, textul art. 42 anterior enuntat trebuie supus unei interpretari restrictive si limitative, in cadrul careia sa nu se ajunga la distinctii pe care nici una dintre partile contractante nu a inteles sa le insereze in text si nici prin conventii ulterioare incheiate in Comisia Paritara.

Aplicarea acestor reguli de interpretare se impune cu atat mai mult cu cat instanta suplineste consimtamantul partilor, insa nu poate substitui manifestarea lor de vointa asupra unor aspecte care exced textului de lege aplicabil.    

In consecinta, fata de exprimarea fara echivoc din art.42, instanta apreciaza ca sunt indreptatiti la incasarea primei de celeritate
numai acei salariati care au participat efectiv la activitatea ce a dus la operarea cu celeritate a unor nave
, in cazul de fata la activitatile de incarcare uree si descarcare fosfat. Altfel spus, aceasta participare directa presupune implicarea salariatului in operatiunile propriu-zise de incarcare-descarcare nave, prin depunerea de efort in chiar derularea acestor operatiuni, cu excluderea acelor salariati care, desi au avut legatura cu procesul tehnologic respectiv, nu au intervenit decat implicit in derularea lui.

Din analiza completarilor aduse art. 42 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura rezulta ca, pentru a fi repartizata salariatilor implicati direct in procesul de incarcare/descarcare nave, prima de dispatch trebuie mai intai sa fie incasata de operatorul portuar.

In stransa legatura cu aceasta conditie trebuie sa se faca o distinctie clara intre dispatch money
realizat
si dispatch money
incasat
in perioada de referinta, clar determinata prin cererea de chemare in judecata -  01.01.2007 - 30.06.2007.

Dispatch money realizat
de operatorul portuar rezulta din activitatea de operare a navelor, intr-un timp mai scurt decat cel mentionat in contract. Dreptul de creanta asupra sumelor reprezentand prima de celeritate rezulta din facturile emise cu acest titlu de catre societate.

Prin precizari scrise, ce nu sunt insotite si de o situatie analitica, parata invedereaza instantei ca dispatch money realizat in perioada ianuarie – iunie 2007 este de
349 207,27 lei
din care: dispatch realizat aferent incarcare uree este de 292 315,29 lei si dispatch realizat aferent descarcare fosfat este de 56 891, 99 lei – fila 111. Sumele includ TVA.

Dispatch money incasat
reprezinta sumele de bani care au intrat in contul operatorului portuar, urmare a achitarii de catre clienti  a facturilor de dispach. Suma totala incasata de S.C. C. S.A. cu titlu de dispatch money in primul semestru al anului 2007 a fost de 1 072 496,77 lei fara TVA (precizarile paratei coroborate cu concluziile raportului de expertiza).

Fiind un contract tripartit, intre momentul operarii navei si momentul efectiv in care se incaseaza dispatch money, curge de regula o perioada mai mare de timp, spre exemplificare, in cauza, nave operate in aprilie 2003 si pentru care s-a incasat prima de celeritate in primul semestru al anului 2007.

In stabilirea temeiniciei si cuantumului pretentiilor reclamantului, instanta are in vedere  dispatch money incasat in primul semestru al anului 2007  numai pentru navele ce au fost operate in acest interval de timp.

Nu intra in baza de calcul a dreptului reclamantului la o astfel de prima,   dispatch money realizat si facturat intr-o perioada anterioara, dar incasat de operator in perioada de referinta intrucat: pretentiile reclamantului vizeaza numai perioada 01.01.2007-30.06.2007 si nu perioade anterioare; salariatul nu a sustinut si nici dovedit o participare directa la realizarea primei de dispatch anterior anului 2007 iar cercetarea judecatoreasca nu a vizat si acest aspect; conditia repartizarii primei de dispatch este participarea directa la realizarea acestuia, potrivit prezentarilor anterioare.

La stabilirea intinderii dreptului reclamantului la prima de celeritate instanta se va raporta strict numai la
dispatch money realizat si incasat
in perioada 01.01.2007-30.06.2007.

Prin precizari scrise, parata recunoaste ca suma totala incasata cu titlu de dispatch money in perioada ianuarie – iunie 2007 este de 1 072 496, 77 lei (fara TVA), fara insa a face vreo referire la prima de dispatch efectiv incasata pentru navele operate in acest interval. Aceasta suma corespunde cu cea care rezulta din concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza, expertul stabilind acelasi cuantum total al primei incasate de operator in perioada de referinta, de 1 072 496,77 lei (fara TVA) – anexa 1.

Parata a sustinut ca dispatch-ul realizat in primul semestru al anului 2007 nu a fost incasat in totalitate, iar ceea ce s-a incasat provine numai din activitatea de incarcare uree.

Apararea paratei in sensul precizat se coroboreaza cu concluziile raportului de expertiza contabila, prezentate analitic in anexe.

Astfel, in anexa 2 la raport este prezentata o situatie a navelor operate  in perioada 01.01.2007-30.06.2007, iar in anexa 3 se prezinta si situatia navelor operate  anterior  pentru fiecare client.

Examinand anexa 1 la raport, instanta stabileste din insumarea pozitiilor  (5 – 11) ca
dispatch realizat (facturi emise) si incasat
in perioada 26.03.2007 – 11.06.2007 este de
185 135, 36 lei
(fara TVA). Din prezentarea detaliata a activitatii de operare a navelor rezulta ca aceasta prima este generata numai de activitatea de incarcare uree – anexa 2. Pentru activitatea de descarcare fosfat, operatorul a emis facturi de dispatch insa clientii nu si-au achitat obligatiile de plata, astfel ca, aceasta prima nefiind incasata, nu poate fi nici repartizata muncitorilor care au contribuit direct la producerea sa, societatea avand la randul sau un drept de creanta fata de beneficiarii serviciilor prestate.

           In cazul concret al reclamantului, care a detinut functia de
docher
, cu atributii legate de incarcarea si descarcarea navelor, urmeaza a se retine ca  acesta a participat efectiv la realizarea operatiunilor de incarcare uree. De altfel, prin tabelele nominale depuse la dosar de parata, sunt enumerate categoriile de personal direct implicate in procesele tehnologice care au generat dispatch, reclamantul fiind mentionat in categoria salariatilor care au participat la procesul tehnologic de incarcare uree vrac.

Pentru toate aceste motive, se va retine ca prin specificul postului ocupat reclamantul a contribuit in mod direct la realizarea activitatilor pentru care societatea parata a incasat prime de operare cu celeritate, astfel ca, fata de prevederile art. 42 din contractul colectiv de munca la nivel de ramura transporturi in vigoare in perioada ianuarie-iunie 2007, reclamantul este indreptatit sa primeasca sume de bani cu titlu de prima de celeritate.

Pornind de la argumentele si concluziile expuse de instanta anterior, la solutionarea cererii si stabilirea in concret a sumei de bani ce se cuvine reclamantului cu titlu de dispatch money, instanta va repartiza in mod egal dispatch-ul realizat si incasat in primul semestru al anului 2007 (185 136, 36 lei) la numarul total al muncitorilor direct implicati in activitatea de incarcare uree vrac – 172, rezultand o
suma bruta de 1076, 36 lei
, ce se cuvine fiecarui muncitor, inclusiv reclamantului.

Nu au fost insusite de instanta concluziile raportului de expertiza contabila referitoare la modalitatea de repartizare intre salariati a sumei incasate de societatea parata, dupa urmatorul algoritm de calcul: suma incasata de catre parata cu titlu de dispatch (1072496,77 lei) x 70% (reprezentand cota cuvenita salariatilor) / la numarul de salariati ai paratei 422.

Astfel, expertul a avut in vedere dispozitiile  unui contract colectiv de munca ce nu mai era valabil la data incasarii dispatch-ului de catre societatea parata si care prevedea ca acesta se imparte intre operator si angajati in procente de 30%, respectiv  70%. Or, odata ce dispozitiile acelui contract nu se mai aplicau, atunci nici cotele diferentiate prevazute la impartirea dispatch-ului nu se mai pot aplica si, prin urmare, intreaga suma incasata cu titlu de dispatch va reveni doar angajatilor ce au contribuit direct la realizarea sa - 172, potrivit listelor nominale depuse la dosar chiar de catre parata.

Impotriva sus-mentionatei sentintei in termen a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie
, invocand in esenta urmatoarele:

Instanta de fond in mod eronat a impartit toata suma incasata de societate cu titlu de dispatch money salariatilor implicati direct in realizarea acestuia, fara sa tina cont de cheltuieli societatii pentru descarcarea navelor intr-un termen mai scurt decat cel stabilit prin contracte.

In primul rand, instanta de fond a tinut cont de rejudecare doar de doua aspecte si anume : de contributia directa a salariatului si de modalitatea concreta de calcul a sumei cuvenite fiecarui salariat indreptatit la plata, ignorand si aspectele legate de contributia factorului uman in operarea acestor marfuri, aspect retinut in decizia Curtii de Apel Constanta, decizie ce a trasat clar elementele ce trebuie lamurite de Tribunalul Constanta dupa casare.

Instanta de fond nu a considerat utila, pentru lamurirea sub toate aspectele, concluzia unui expert tehnic, expert care nu ar fi altceva decat sa ajute la efectuarea unui raport de expertiza atat tehnic, cat si contabil, raport care ar fi lamurit opinia societatii si aspectele tehnice ale operarii fara de care nu se poate ajunge la o solutie corecta pana la urma in toate dosarele cu acest obiect.

Insa au fost numiti o serie de experti contabili in dosarele cu acest obiect, experti care neavand cunostinte tehnice necesare pentru determinarea contributiei factorului uman au ajuns la diverse concluzii pe care judecatorii Tribunalului Constanta nu le-au retinut in solutionarea dosarelor ce au acest obiect.  

In ceea ce priveste suma totala pe care instanta de fond a determinat-o ca fiind cea aderenta perioadei 01.01.2007 – 31.06.2007, o considera corecta si apreciaza faptul ca instanta care a solutionat prezenta cauza s-a aplecat asupra chestiunilor invocate si anume ca trebuie stabilita suma obtinuta din dispatch money numai pentru navele operate in perioada 01.01.2007 – 31.06.2007.

In prezenta cauza s-a realizat un raport de expertiza contabila de domnul expert B.D. care nu a facut altceva decat sa ia ca baza de calcul  suma incasata de societate cu titlu de dispatch money, la care a aplicat un procent de 70% stabilind astfel suma ce trebuie repartizata tuturor salariatilor societatii din anul 2007, rezultand oprima de 1779 lei. Evident ca acest calcul simplist nu poate fi avut in vedere la solutionarea prezentei cauze.

Prin istoricul depus de societatea la dosarul cauzei la solicitarea instantei s-au prezentat doua variante de calcul, prima avand in vedere dispatch incasat in perioada ianuarie – iunie 2007, iar cea de-a doua avand in vedere doar dispatch money realizat si incasat in perioada ianuarie – iunie 2007.

In situatia repartizarii sub forma de prima a intregii valori se ajunge in situatia in care societatea ar avea numai cheltuielile obtinerii veniturilor fara nici un profit, profitul fiind principalul obiectiv pe care orice agent economic si-l propune de la infiintare. Rationand logic daca societatea nu ar fi avut aceste cheltuieli pentru realizarea de dispatch money, acest venit nu s-ar fi realizat.

Analizand sentinta recurata din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul paratei ca fondat, pentru urmatoarele considerente
:

Prin cererea formulata, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata dispatch money pentru perioada 01.01.2007 – 31.06.2007.

Pe perioada de referinta sunt aplicabile prevederile contractului colectiv de munca unic la nivel de ramura transporturi pentru anii 2006 – 2007 nr. 357/2006, astfel cum a fost modificat prin actul aditional nr. 2837/2006.

Prin art. 42 lit.d din acest contract astfel cum a fost modificat s-a prevazut ca: „in domeniul transportului naval, primele platite indiferent de pavilionul navei, pentru operarea navelor in porturi, intr-un termen mai scurt decat cel prevazut de normele portuare, se incaseaza de catre unitatile de operare portuare care au efectuat operatiunile de incarcare – descarcare a navei respective”.

Prima de operare cu celeritate (dispatch money) va fi folosita pentru acordarea de premii salariatilor care au contribuit direct la incasarea acesteia; alin. (2) :”conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondurile de stimulare sau de premiere, precum si perioada la care se acorda cota parte cuvenita salariatilor care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la „nivel de unitate si dupa caz, institutie”.

Din prevederile contractului colectiv de munca enuntat mai sus rezulta ca prima de operare cu celeritate va fi folosita pentru acordarea de premii numai salariatilor care au contribuit la incasarea acesteia.

Aceasta problema de drept a fost dezlegata prin
decizia civila nr. 188/CM/15.04.2010 pronuntata de Curtea de Apel Constanta
prin care s-a dispus casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei la Tribunalul Constanta, spre rejudecare.

Din studiul contractului colectiv de munca la nivel de unitate pentru  anul 2007 rezulta ca nu exista nici o prevedere expresa referitoare la dispatch money.

In conditiile in care prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate nu s-au detaliat functiile cu vocatie la incasarea dispatch money, principalul criteriu de urmat la stabilirea categoriilor de salariati carora li se cuvine o cota parte din suma incasata de societate cu titlu de prima de celeritate este contributie directa a salariatului la incasarea acestei prime.

Astfel, fata de prevederile contractuale enuntate mai sus, Curtea apreciaza ca sunt indreptatiti la incasarea primei de celeritate numai acei salariati care au participat efectiv la activitatea care a dus la operarea cu celeritate a unor nave, in cazul de fata la activitatile de incarcare – uree si descarcare fosfat, fiind singurele operatiuni care au generat incasarea de dispatch money.

Contributia directa a salariatilor la realizarea dispatch money presupune participarea efectiva a salariatilor la operatiunile propriu zise de incarcare – descarcare nave in functie de atributiile pe care le au in procesul tehnologic respectiv, cu excluderea acelor salariati care, nu au intervenit in mod direct – in desfasurarea acestor operatiuni.

Prin tabelele nominale depuse la dosar de parata sunt enumerate categoriile de personal direct implicate in procesele tehnologice care au generat incasarea de dispatch money, respectiv: masinisti, macaragii, docheri, fadromisti, conducatori utilaj si stivuitoristi.

Reclamantul, care a detinut functia de docher, a participat efectiv la realizarea operatiunilor de incarcare uree si descarcare fosfat.

In ceea ce priveste suma incasata cu titlu de dispatch – money in perioada 01.01.2007 – 31.06.2007, atat prin calculele expertului, cat si prin precizarile scrise depuse la dosar de parata, au fost identificate doua categorii de sume, respectiv suma de 349.207,27 lei, reprezentand dispatch realizat si incasat in perioada 01.01.2007 – 30.06.2007 si 1.072.496,11 lei reprezentand dispatch money incasat in aceeasi perioada, ambele sume fiind calculate dupa reducerea TVA-ului.

Curtea va retine cea de-a doua suma mentionata reprezentand dispatch – money incasat in perioada 01.01.2007 – 31.06.2007, chiar daca aceasta suma provine din facturarea unor activitati de operare cu celeritate nave, derulate intr-o perioada anterioara.

Ratiunea retinerii acestei sume consta in faptul ca obligatia de plata a paratei s-a nascut la momentul incasarii efective a sumelor de la beneficiar si nu la momentul operarii cu celeritate a navei, moment la care parata avea doar un drept de creanta fata de beneficiarii serviciilor prestate.

Aceasta suma va fi repartizata catre salariati dupa deducerea contributiilor pe care le nivelul anului 2007, angajatorul le datora la bugetul de stat, respectiv 29% CAS, 2% pentru somaj, 6% CASS, 0,25% pentru fondul de garantare a platii salariilor.

De asemenea, din aceasta suma urmeaza a fi deduse costurile de productie legate direct de procesul tehnologic (costuri legate de intretinerea, uzura utilajelor, functionarea acestora, energie electrica, motorina), precum si costurile legate de forta de munca (ore suplimentare, ore lucrate sambata si duminica, ore de noapte, ore lucrate in sarbatorile legale).

Toate aceste costuri tehnologice si cu forta de munca au fost efectuate de parata pentru cresterea productivitatii la liniile de incarcare – descarcare, respectiv pentru incarcarea mai rapida a navei, comparativ cu  durata trecura in contractul de operare.

In situatia repartizarii sub forma de prime a intregii valori s-ar ajunge in situatia in care societatea ar suporta aceste costuri fara nici un profit.

Nu poate fi retinuta sustinerea reclamantului ca aceste costuri ar fi fost incluse initial la stabilirea contravalorii prestatiei de operare portuara, intrucat la stabilirea acestei contravalori s-au avut in vedere costurile de incarcare – descarcare in termenul de operare prevazut in contract si nu costurile de incarcare – descarcare mai rapida, intr-un termen mai scurt, care a presupus costuri suplimentare.

Lipsa unor prevederi contractuale la nivel de unitate prin care sa se fi stabilit criteriile dupa care sa se imparta dispatch – money, a facut posibila multitudinea de interpretari ale expertilor desemnati in cauzele cu obiect similar aflate pe rolul Tribunalului Constanta, fapt ce a determinat o multitudine de solutii si practica neunitara.

Curtea nu si-a putut insusi nici unul din rapoartele de expertiza efectuate, intrucat expertii, fie au impartit suma incasata cu titlu de dispatch money la toti salariatii societatii, nu numai la cei care si-au adus contributia la incasarea lui, ceea ce era contrar prevederilor contractului colectiv de munca aplicabil in cauza, fie nu au dedus din suma incasata cu titlu de dispatch money costurile efectuate de societate pentru incarcarea/descarcarea mai  rapida a navelor.

Intrucat rolul Curtii este de a crea o jurisprudenta unitara si, nefiind posibila insusirea concluziilor rapoartelor de expertiza, s-a decis ca problema judiciara care nu a primit o dezlegare corecta sa fie solutionata unitar prin stabilirea sumei care urmeaza a fi impartita cu titlu de dispatch money pe perioada de referinta, a categoriilor de salariati care si-au adus contributia la obtinerea de dispatch money, precum si a costurilor care urmeaza a fi scazute din aceste prime, calculul efectiv putand fi efectuat cu prilejul executarii silite.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art.312 alin. 3 cod pr.civila, Curtea a admis recursul paratei si a modificat in parte sentinta recurata, conform celor dispuse prin dispozitiv.

Dosar nr. 5351/118/2009

Decizia civila nr.673/CM/15.11.2011

Judecator redactor Jelena Zalman