Data deschiderii moştenirii

Data deschiderii moştenirii

Moştenirea legală

Deschiderea moştenirii

Moştenirea unei persoane se deschide prin decesul acesteia.

Dispariția unei persoane fizice nu are ca efect deschiderea moştenrii, pentru că cel dispărut este socotit a fi în viață, dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă.

Data deschiderii moştenirii

Stabilirea momentului deschiderii moştenirii

Persoana care pretinde moştenirea sau anumite drepturi asupra acesteia (succesibilul) trebuie să dovedească moartea, precum şi data, uneori chiar ora şi minutul morții celui pe care vrea să îl moştenească.

De regulă, dovada morții, inclusiv a datei acesteia, se face cu certificatul de deces eliberat ca urmare a morții fizic constatate de organele abilitate de lege.

În cazul în care decesul nu poate fi constatat în mod direct, prin examinarea cadavrului, certificatul de deces se completează pe baza hotărârii judecătoreşti declarative de moarte,  rămasă definitivă care cuprinde şi data stabilită de instanță ca fiind aceea a morții.

Persoana dispărută, despre care există indicii că a încetat din viață, poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață.

Ca excepție, potrivit art.50 Cod Civil, dispărutul în împrejurimi deosebite, cum sunt inundațiile, cutremurele, catastrofele pe calea ferată ori aeriană, naufragiile, în cursul unor fapte de război sau într-o altă împrejurare asemănătoare, ce îndreptățeşte a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariția.

Tot ca excepție, (de la termenele de 2 ani, respectiv 6 luni) atunci când este sigur că decesul s-a produs, deşi cadavrul nu poate fi găsit sau identificat, moartea poate fi declarată prin hotărâre judecătorească, fără a se aştepta împlinirea vreunui termen de la dispariție.

Cel declarat mort este socotit că a încetat dn viață la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții. Dacă hotărârea nu arată şi ora morții, se socoteşte că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a zilei stabilite ca fiind aceea a morții.

În cazul în care, după declararea judecătorească a morții, se descoperă certificatul de deces al celui declarat mort, orice persoană interesată poate cere anularea  hotărârii.