Consecintele juridice produse de modificarea sediului contribuabilului in cursul derularii procedurii administrativ-fiscale

Contencios administrativ-fiscal.

Art. 78

¹

alin. 1 lit. b, c din O.G. nr. 92/2003;

Anexa I din Ordinul M.E.F. nr. 419/2007.

intemeierea contestatiei si a actiunii in exclusivitate pe modificarea domiciliului fiscal in cursul derularii procedurii concretizate prin actele contestate, ca temei al nelegalitatii acestora, fara a fi invocate si dovedite alte imprejurari care sa justifice adoptarea unui asemenea comportament al societatii in aceasta perioada, este de natura a conduce la concluzia existentei intentiei de eludare a dispozitiilor de procedura fiscala prin efectuarea de acte de procedura pro causa, in interesul evident al societatii, care avea obligatia respectarii procedurii prevazute de Anexa I din Ordinul M.E.F. nr. 419/2007. Procedura de modificare a sediului social a fost subsecventa constatarilor consemnate in procesul-verbal nr. 25119 din 27.11.2012 potrivit carora, in cadrul controlului efectuat in perioada 18.11.2012 - 27.11.2012, a fost emisa invitatia inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau - Activitatea de Inspectie Fiscala cu nr. 1568/19.11.2012 prin care a fost solicitata prezenta administratorului societatii la sediul organului fiscal in data de 26.11.2012, invitatie expediata prin posta si returnata cu mentiunea „Destinatar mutat. Se aproba inapoierea”. Formularea cererii de inregistrare a modificarii sediului social la Oficiul Registrului Comertului Bacau la data de 21.11.2012 denota intentia societatii de sustragere de la efectuarea controlului prin schimbarea domiciliului fiscal declarat. Astfel, in procesul-verbal mentionat a fost consemnata imposibilitatea efectuarii controlului incrucisat solicitat de organele de inspectie fiscala la data de 20.08.2012.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 785 din 13 mai 2016

Prin sentinta civila nr. 730/25.05.2015 pronuntata de Tribunalul Bacau in dosarul nr. 3796/110/2013 a fost admisa contestatia formulata de reclamanta D. S.R.L. in contradictoriu cu paratele Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau si Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, fiind anulata decizia de solutionare a contestatiei administrative nr. 20859/25.01.2013 si decizia nr. 49094/18.12.2012 emise de Directia Generala a Finantelor Publice Bacau - Biroul de gestiune registru contribuabili, monitorizare, declaratii fiscale si bilanturi.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin Decizia nr. 49094/14.12.2012 a fost declarata inactiva reclamanta deoarece nu mai avea sediul fiscal declarat deoarece aceasta nu a putut fi contactata la adresa domiciliului fiscal.

Reclamanta a dovedit ca la data emiterii deciziei, respectiv 14.12.2012 era emisa Decizia 14685/29.11.2012 de catre Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mici si Mijlocii, prin care s-a inregistrat noul sediu fiscal al reclamantei.

Reclamanta este o societate care functioneaza legal si functiona legal la data emiterii deciziei de declarare a inactivitatii.

Parata, emitenta a Deciziei de inregistrare a noului sediu fiscal, nu are nici un motiv legal de a declara inactiva societatea. Motivele invocate legate de reaua credinta a reclamantei, de faptul ca admiterea acestei contestatii nu are efecte juridice, deoarece exista decizie anulare din oficiu a inregistrarii T.V.A., nu au relevanta, sunt speculative si nu privesc cauza.

In ceea ce priveste Decizia de solutionare a contestatiei administrative aceasta este motivata superficial si formal. S-a invocat faptul ca reclamanta nu a comunicat schimbarea sediului fiscal in situatia in care parata are sisteme informatizate cu privire la fiecare contribuabil, iar decizia de inregistrare a noului sediu social, emisa in sistemul A.N.A.F. prin autoritatile din Bacau. Ministerul Finantelor, ca orice alt minister si serviciu public este in serviciul cetateanului si a persoanelor fizice si juridice si are obligatia de a depune toate eforturile pentru a determina societatile sa functioneze legal, sa achite taxe si impozite, scopul controalelor nefiind cel de a desfiinta societatile comerciale. ci de a le face sa intre in legalitate.

Reaua vointa in speta este a paratei care cu toate ca prin Decizie a inregistrat noul sediu fiscal, a decis ulterior, fara sa verifice propriile date informatizate, sa declare inactiva societatea, deoarece a prezumat ca aceasta se sustrage controlului.

Autoritatea fiscala are instrumente prin raspunderea contraventionala, prin posibilitatea de atragere a raspunderii administratorului sa corecteze aceste atitudini, daca exista, dar in cauza decizia de declarare a inactivitatii este netemeinica si nelegala.

Pentru aceste considerente a fost admisa contestatia asa cum a fost formulata.

Prin sentinta civila nr. 1186/2.11.2015 pronuntata in aceeasi cauza a fost admisa cererea restransa formulata de reclamanta S.C. D. S.R.L. F. in contradictoriu cu paratele Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau si Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Iasi, dispunandu-se completarea sentintei civile nr. 730/2015 pronuntata de Tribunalul Bacau cu dispozitia de obligare a paratelor la plata catre reclamanta a sumei de 4050 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele:

Prin contestatia inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau sub nr. 3796/110/2013 reclamanta S.C.D. SRL a solicitat in contradictoriu cu paratele emitente anularea a 2 decizii, cu cheltuieli de judecata.

Examinand cuprinsul sentintei in discutie si pe cel al contestatiei in a carei solutionare a fost data s-a observat cu evidenta ca judecatorul fondului a omis sa se pronunte pe capatul de cerere privind cheltuielile de judecata aferente procesului pomenit, cerute si dovedite de reclamanta cu 2 chitante: una in valoare de 50 lei reprezentand taxa judiciara de timbru (fila

18 dosar) si una in valoare de 4000 lei, constituind onorariu av. B.L.(fila 32 dosar).

Imprejurarea ca, in dovedirea acestor cheltuieli, aparatorul reclamantei - avocat B.L.- a indicat la dezbaterea fondului numai chitanta de la f.32 ds. nu are semnificatia renuntarii la partea de cheltuieli reprezentand taxa judiciara de timbru achitata, deoarece, pe de o parte, renuntarea la judecata/la drept, in lipsa unei dispozitii contrarii a legii, nu poate fi decat expresa, iar pe de alta parte, aceasta desistare, chiar expresa, nu se poate face de catre aparator decat in temeiul unei procuri speciale (art.81 alin.1, art.406 alin.1 si 2, art.408 alin.1 si 3 Cod procedura civila), in speta neexistand renuntare expresa si, cu atat mai putin, procura speciala.

A retinut Tribunalul ca pentru judecator cenzurarea onorariului avocatial in aplicarea art. 451 alin.2 Cod procedura civila constituie o facultate si nu o obligatie deoarece legiuitorul foloseste sintagma
,,...poate, chiar din oficiu reduce...”
si nu expresia
,,va reduce”
sau
,,este obligat sa reduca ”.

Pe cale de consecinta omisiunea acestei cenzuri nu va putea constitui un veritabil motiv de recurs atata vreme cat partea interesata nu a solicitat ea insasi diminuarea onorariului in discutie. Totodata, instanta a dat eficienta dispozitiilor art. 444 alin.2 teza II Cod procedura civila.

Impotriva acestor hotarari a declarat recurs, in termen legal, parata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau in nume propriu si in numele Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Iasi, recursuri scutite de plata taxei judiciare de timbru conform dispozitiilor art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.

In motivarea recursului declarat impotriva sentintei civile nr. 730/2015, s-a sustinut nepronuntarea asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii invocata prin intampinare avand in vedere motivele invocate in cuprinsul contestatiei administrative, diferite de cele sustinute prin actiunea formulata. A fost criticata modalitatea de solutionare a exceptiei lipsei de interes a actiunii pentru motive diferite decat cele care au fost sustinute la invocarea exceptiei, potrivit dispozitiilor art. 17 din Ordinul Presedintelui A.N.A.F. nr. 1847/2014 contribuabilii declarati inactivi isi pastreaza aceasta calitate pana la indeplinirea conditiilor de reactivare, fara ca instanta sa indice un temei de drept al solutiei pronuntate.

Referitor la fondul litigiului s-a sustinut legalitatea actelor contestate avand in vedere ca inactivarea societatii s-a facut de catre Directia Generala a Finantelor Publice Bacau - B.G.R.C.D.F.B. potrivit procedurii reglementate de O.P.A.N.A.F. nr. 3347/2011 modificat si completat prin O.P.A.N.A.F. nr. 3578/2011 pe baza Avizului comunicat prin adresa nr. 25946/14.12.2012 inregistrata la Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bacau sub nr. 49094/14.12.2012.

Inregistrarea de catre reclamanta a unui nou sediu fiscal si social la data de 29.11.2012 este ulterioara datei la care a fost finalizata inspectia fiscala, de 27.11.2012, fiind initiata si finalizata in timpul inspectiei fiscale, fara a informa organul de inspectie fiscala, fapt ce denota reaua credinta a reclamantei si intentia de a se sustrage verificarii fiscale.

In motivarea recursului promovat impotriva sentintei civile nr. 1186/2.11.2015 parata a criticat hotararea instantei de fond, sustinand ca dovada cheltuielilor de judecata a fost facuta doar cu chitanta de la fila 32 din dosar, desi Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat prin decizia civila nr. 1378/23.06.2010 ca dovada acestora se face cu factura fiscala pe care este mentionat numarul contractului de asistenta sau numarul dosarului pentru care suma a fost achitata.

Pe de alta parte, s-a sustinut ca instanta nu a analizat criteriile prevazute de art. 451 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila, limitandu-se la a retine ca nu are obligatia cenzurarii onorariului, dispozitiile aratate stabilind o facultate a judecatorului.

Prin intampinarea formulata intimata-reclamanta a solicitat respingerea recursului formulat impotriva sentintei civile nr. 730/2015, apreciind ca instanta de fond a admis in mod corect contestatia impotriva deciziei de declarare a inactivitatii, in sensul sanctionarii masurii abuzive dispuse de catre recurenta.

Examinand recursurile promovate pentru motivele aratate, in conditiile art. 488 din

Noul Cod de procedura civila, instanta le apreciaza ca fiind fondate pentru considerentele ce se vor arata in continuare.

Emiterea actelor administrativ-fiscale contestate, respectiv a deciziilor cu nr. 49094/18.12.2012 si cu nr. 20859/25.01.2013 de catre recurenta-parata a fost justificata de situatia constatata in Avizul privind propunerea de declarare in inactivitate potrivit art. 78

¹

alin. 1 lit. b, c Cod procedura fiscala nr. 25945/14.12.2012 al Directiei Generale a Finantelor Publice Bacau - Activitatea de Inspectie Fiscala, in sensul ca la adresa declarata ca domiciliu fiscal al contribuabilului nu a putut fi contactat reprezentantul legal al societatii si nici nu s-au putut obtine relatii despre societate sau despre administratorul acesteia. Acest aviz a fost intocmit pe baza constatarilor consemnate in procesul-verbal nr. 25119/27.11.2012, potrivit caruia cu ocazia controlului incrucisat desfasurat la societate in perioada 18.11. - 27.11.2012 invitatia inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau - Activitatea de Inspectie Fiscala nr. 1568/19.11.2012 inaintata la domiciliul fiscal din Bacau, C.M. nr. 120, prin care a fost solicitata prezenta administratorului societatii la sediul organului fiscal in data de 26.11.2012, a fost returnata cu mentiunea „Destinatar mutat. Se aproba inapoierea”.

In cursul derularii acestei proceduri intimata-reclamanta a solicitat Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bacau cu cererea nr. 546393/21.11.2012 inregistrarea modificarilor privind sediul si activitatile desfasurate de aceasta, fiind emis certificatul de inregistrare Seria B Nr. 2661274/26.11.2012 in care societatea este inscrisa cu sediul social in comuna F., sat F., nr. 379, judetul Bacau.

Ca urmare a primirii deciziei de declarare in inactivitate nr. 49094/18.12.2012 (fila 87 dosar fond) societatea D. S.R.L. formuleaza contestatie conform dispozitiilor art. 205 si urmatoarele Cod procedura fiscala, inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau sub nr. 20859/10.01.2013, prin care a indicat schimbarea sediului social din Bacau, str. Marasesti, nr. 120/A/16, fiind depuse inscrisuri doveditoare.

In aceste imprejurari apare ca lipsita de fundament invocarea inadmisibilitatii actiunii pentru existenta unor motive noi fata de cele sustinute in procedura administrativ-fiscala, cu privire la modificarea sediului social.

Nici din perspectiva exceptiei lipsei de interes in formularea actiunii, exceptie invocata de parata, recursul nu este fondat, consecintele juridice urmarite prin declansarea prezentei proceduri judiciare constand in stabilirea caracterului nelegal al declararii inactivitatii societatii, nelegalitate care nu impune reclamantei urmarea procedurii de reactivare, in considerarea efectului desfiintarii masurii de inactivare cu consecinta restabilirii situatiei juridice anterioare luarii acestei masuri.

Neindicarea temeiului de drept avut in vedere de instanta de fond la pronuntarea hotararii nu determina in mod automat caracterul nelegal al acesteia, fiind necesara analizarea intregului context normativ si factual al litigiului de catre instanta de recurs pentru a statua asupra legalitatii hotararii raportat la conditiile particulare ale litigiului, in concretizarea rolului activ al judecatorului consacrat de dispozitiile art. 22 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila.

Cu privire la fondul cauzei Curtea constata ca aprecierea caracterului nelegal al actelor administrativ-fiscal contestate de catre instanta de fond s-a intemeiat pe imprejurarea ca anterior emiterii deciziei nr. 49094/14.12.2012 de declarare a inactivitatii societatii aceasta isi modificase sediul social, modificare comunicata organelor fiscale si inregistrata sub nr. 14685/29.11.2012 la Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii, cu consecinta functionarii legale a societatii si a comportamentului de rea credinta a paratei care nu a verificat propriile date informatizate.

Analizand aceste imprejurari de fapt avute in vedere de instanta de fond Curtea observa ca modificarea sediului social al societatii-reclamante din prezenta cauza a fost initiata si finalizata ca urmare a cererii formulata de aceasta la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bacau, inregistrata sub nr. 546393/21.11.2012, fiind depusa cererea de inregistrare a noului domiciliu fiscal cu nr. 14685/29.11.2012 ulterior emiterii certificatului de

inregistrare seria B nr. 2661274/26.11.2012.

Aceasta procedura de modificare a sediului social a fost subsecventa constatarilor consemnate in procesul-verbal nr. 25119 din 27.11.2012 potrivit carora, in cadrul controlului efectuat in perioada 18.11.2012 - 27.11.2012, a fost emisa invitatia inregistrata la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau - Activitatea de Inspectie Fiscala cu nr. 1568/19.11.2012 prin care a fost solicitata prezenta administratorului societatii la sediul organului fiscal in data de 26.11.2012, invitatie expediata prin posta si returnata cu mentiunea „Destinatar mutat. Se aproba inapoierea”.

Formularea cererii de inregistrare a modificarii sediului social la Oficiul Registrului Comertului Bacau la data de 21.11.2012 denota intentia societatii de sustragere de la efectuarea controlului prin schimbarea domiciliului fiscal declarat. Astfel, in procesul-verbal mentionat a fost consemnata imposibilitatea efectuarii controlului incrucisat solicitat de organele de inspectie fiscala la data de 20.08.2012.

Intemeierea contestatiei si a actiunii in exclusivitate pe modificarea domiciliului fiscal in cursul derularii procedurii concretizate prin actele contestate, ca temei al nelegalitatii acestora, fara a fi invocate si dovedite alte imprejurari care sa justifice adoptarea unui asemenea comportament al societatii in aceasta perioada, este de natura a conduce la concluzia existentei intentiei de eludare a dispozitiilor de procedura fiscala prin efectuarea de acte de procedura pro causa, in interesul evident al societatii, care avea obligatia respectarii procedurii prevazute de Anexa I din Ordinul M.E.F. nr. 419/2007.

Emiterea actelor contestate la data de 18.12.2012, respectiv de 25.01.2013, dupa inregistrarea noului domiciliu fiscal solicitata la data de 29.11.2012 si solutionata prin decizia nr. 63901/5.12.2012, nu determina nelegalitatea acestora avand in vedere pasii de parcurs in cadrul procedurii de declarare a inactivitatii care impune transmiterea avizului privind propunerea de declarare in inactivitate potrivit art. 78

¹

alin. 1 lit. b,c din Codul de procedura fiscala, pe baza acestui aviz fiind emisa decizia de declarare in inactivitate potrivit procedurii reglementate sectiunea C pct. 1-3 din Anexa 1 a Ordinului A.N.A.F. nr. 3347/2011 modificat prin Ordinul A.N.A.F. nr. 3578/12.12.2011.

Cum intreaga procedura s-a intemeiat pe situatia juridica existenta anterior datei de 26.11.2012 cand a fost emis certificatul de inregistrare a noului sediu social al intimatei- reclamante, cu nr. 2661274, caracterul legal al actelor contestate este pe deplin justificat, avand in vedere si comportamentul contribuabilului.

Caracterul legal al deciziei nr. 49094/18.12.2012 determina aceeasi natura a deciziei nr. 20859/25.01.2013 care s-a intemeiat pe aceeasi situatie de fapt si de drept retinuta cu ocazia declararii inactivitatii societatii constatandu-se ca societatea nu a respectat procedura reglementata de Ordinul M.E.F. nr. 419/2007 pentru schimbarea sediului social, considerente necontestate de reclamanta prin actiunea formulata. In aceste imprejurari nu se poate conchide motivarea formala si superficiala a acestei decizii, astfel cum a apreciat instanta de fond.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 496 alin. 1, 2 coroborat cu art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila a fost admis recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 730/25.05.2015, a fost casata in tot aceasta hotarare cu consecinta respingerii actiunii ca nefondata.

Respingerea capetelor principale de cerere privind anularea deciziilor emise de parate determina caracterul nefondat si al capatului accesoriu de cerere privind obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata, intemeiat pe dispozitiile art. 451, 453 din Noul Cod de procedura civila, avand in vedere neindeplinirea conditiei esentiale pentru solicitarea acestora, respectiv de a fi castigat procesul de catre reclamanta.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 496 alin. 1, 2 coroborat cu art. 488 pct. 8 din Noul Cod de procedura civila a fost admis si recursul declarat impotriva sentintei civile nr. 1186/2.11.2015, cu consecinta inlaturarii obligatiei paratelor de plata a cheltuielilor de judecata.