Competenta functionala a sectiilor tribunalului, cererea de anulare a certificatului de incadrare in grad de handicap a minorului  

Cuprins pe materii
:
Drept procesual civil. Drept administrativ. Competenta functionala a sectiilor instantei.

Legislatie relevanta
:
art. 133 Legea nr. 272/2004 republicata, art. 10 alin. 1 Legea nr. 554/2004, H.G. nr. 1437/2004.

Rezumat
:

Masurile de protectie speciala sunt cele enumerate expres de art. 59 Legea nr. 272/2004 republicata. Incadrarea minorului in grad de handicap nu constituie o astfel de masura, ci reprezinta o atributie distincta a Comisiei pentru protectia copilului, prevazuta de art. 2 alin. 1 lit. a H.G. nr. 1437/2004 (stabilirea masurilor de protectie speciala este atributia prev. de art. 2 alin. 1 lit. b H.G. nr. 1437/2004).

Norma de competenta prevazuta de art. 10 alin. 3 H.G. nr. 1437/2004 se refera numai la hotararile Comisiei prin care se dispune asupra masurilor de protectie speciala, argument sustinut de topografia textelor de lege (articolul imediat anterior si cel imediat urmator se refera la masuri de protectie speciala).

Asadar, Curtea considera ca, in privinta litigiului de fata, nu sunt incidente normele de competenta speciala prevazute de art. 133 Legea nr. 272/2004 republicata, ci cele generale, prevazute de art. 10 alin. 1 Legea nr. 554/2004, certificatul de incadrare in grad de handicap avand valoarea unui act administrativ.

In opinia Curtii, atributia eliberarii certificatului de incadrare in grad de handicap a fost data in competenta Comisiei pentru protectia copilului numai pentru a se asigura solutionarea de catre acelasi organism a tuturor situatiilor ce vizeaza pe minor. Dincolo de acest aspect, nu exista niciun motiv sa se faca distinctie intre copilul in favoarea caruia s-a luat o masura de protectie speciala si copilul care nu beneficiaza de o astfel de masura (ori majorul) in ce priveste incadrarea in grad de handicap, instanta de contencios administrativ fiind instanta de drept comun care are competenta de solutionare a unor astfel de actiuni.

 

                                              Sentinta nr. 186 din 09.09.2016

a Curtii de Apel Galati, S.cont.adm.
     

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalul Galati - Sectia I Civila la data de  29.02.2016 sub nr. 9xx/121/2016, reclamanta T.N., in calitate de reprezentant legal al minorei A.E. a formulat contestatie impotriva hotararii nr. 1xx/2015 si a certificatului de handicap emis in baza acesteia,  aratand ca este nemultumita  de gradul de handicap acordat de comisie minorei A.E.M.

Parata, Comisia  pentru Protectia Copilului G., a formulat intampinare  prin care a aratat ca  evaluarea minorei a fost facuta  in baza documentelor medicale  in acord cu starea actuala  de sanatate si cu  legislatia in vigoare, fapt pentru care a solicitat respingerea contestatiei  ca nefondata si  mentinerea  hotararii Comisiei pentru Protectia Copilului nr. 1xx/3.02.2016 ca fiind legala si temeinica.

In drept a invocat dispozitiile  art.205 alin. 2  din Codul de procedura civila.

La termenul de judecata din data de 08.04.2015, instanta si-a verificat din oficiu competenta si a pus in discutia partilor exceptia de necompetenta functionala. Prin incheierea  din 08.04.2016 Sectia I Civila din cadrul Tribunalului  si-a declinat competenta in favoarea Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului G.

Astfel investita (dosarul a primit numarul 9xx/121/2016*), Sectia de Contencios administrativ si fiscal a invocat la termenul de judecata din data de 18.08.2016  in conditiile art.131 coroborat cu art.200 alin.2 din Codul de Procedura Civila  exceptia de necompetenta functionala a Sectiei de contencios administrativ si fiscal.

In motivare, s-a retinut ca, prin cererea formulata, reclamanta T.N., in calitate de reprezentant legal al  minorei A.E. a formulat contestatie impotriva hotararii nr. 1xx/2015 si a certificatului de handicap emis in baza acesteia, aratand ca este nemultumita  de gradul de handicap acordat de comisie minorei A.E.M.

Din economia dispozitiilor art.133 din Legea nr. 272/2004,  cat si ale art.2 si 10 din H.G. nr. 1437/2004 rezulta ca legiuitorul a inteles  sa stabileasca  o competenta speciala  in favoarea tribunalului de la domiciliul minorului, astfel ca printr-o lege speciala s-a derogat de la competenta instantei de contencios administrativ  in privinta  contestatiilor  indreptate impotriva unei decizii de  incadrare a unui minor  in grad de handicap si cum aceste  norme sunt de strica interpretare, judecata trebuie facuta  potrivit lor, de magistrati specializati in aceasta materie (minori si familie).

Competenta materiala este de ordine publica si ea a fost stabilita de legiuitor pentru ratiuni de administrare a justitiei, dar si de protectie a anumitor categorii sociale.

O astfel de categorie este cea reprezentata de minori pentru care, prin Legea de organizare judecatoreasca s-a stabilit infiintarea de completuri specializate, atat la nivelul curtilor de apel, cat si al tribunalelor, si aceasta pana la infiintarea unor tribunale in aceste domenii.

In acelasi spirit, prin Legea nr.272/2004 s-au stabilit organisme si proceduri speciale de protectie a minorilor, inclusiv sub aspect procesual.

Astfel, in subordinea consiliului judetean si respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale: a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului;...", iar potrivit art.133 - (1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului”.

Din economia acestor dispozitii legale rezulta ca, printr-o lege speciala, legiuitorul roman a inteles sa stabileasca o competenta speciala in favoarea tribunalului de la domiciliul minorului si se impune sublinierea ca, atunci cand aceasta trimitere nu cuprinde precizarea ca este instanta de contencios administrativ regula este aceea ca actul normativ se refera la tribunalul de drept comun, cu atat mai mult cu cat la nivelul acestuia exista complet specializat pentru cauze de minori si familie.

In concluzie, s-a apreciat ca printr-o lege speciala s-a derogat de la competenta instantei de contencios administrativ, ca aceste norme sunt de stricta interpretare, iar judecata trebuie facuta potrivit lor, de magistrati specializati in aceasta materie.

Pentru aceste considerente, raportat la obiectul dedus judecatii instanta a admis exceptia necompetentei functionale a sectiei de contencios administrativ si fiscal si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Sectiei I Civila a Tribunalului Galati, constatand ivit conflictul negativ de competenta.

Pe rolul Curtii de Apel Galati, dosarul are numarul de inregistrare 9xx/121/2016*.

Curtea a incuviintat si a administrat in cauza proba cu inscrisuri.

Analizand ansamblul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Potrivit art. 133 Legea nr. 272/2004 republicata, cauzele prevazute de aceasta lege privind stabilirea masurilor de protectie speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului (alin. 1). Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul (alin. 2).

Urmatoarele articole reglementeaza procedura de judecare a cererilor privitoare la stabilirea masurilor de protectie speciala. Ultimele doua articole (art. 139 si art. 140) din cadrul capitolului din lege (capitolul X) se refera la toate cauzele care privesc aplicarea Legii nr. 272/2004, insa nu contin norme speciale de competenta.

Potrivit regulii de drept conform careia exceptiile sunt de stricta interpretare (
exceptio est strictissimae intepretationis
), normele derogatorii prevazute de art. 133 Legea nr. 272/2004 urmeaza a se considera ca se refera numai la cauzele care privesc stabilirea masurilor de protectie speciala.

Masurile de protectie speciala sunt cele enumerate expres de art. 59 Legea nr. 272/2004 republicata. Incadrarea minorului in grad de handicap nu constituie o astfel de masura, ci reprezinta o atributie distincta a Comisiei pentru protectia copilului, prevazuta de art. 2 alin. 1 lit. a H.G. nr. 1437/2004 (stabilirea masurilor de protectie speciala este atributia prev. de art. 2 alin. 1 lit. b H.G. nr. 1437/2004).

Norma de competenta prevazuta de art. 10 alin. 3 H.G. nr. 1437/2004 se refera numai la hotararile Comisiei prin care se dispune asupra masurilor de protectie speciala, argument sustinut de topografia textelor de lege (articolul imediat anterior si cel imediat urmator se refera la masuri de protectie speciala).

Asadar, Curtea considera ca, in privinta litigiului de fata, nu sunt incidente normele de competenta speciala prevazute de art. 133 Legea nr. 272/2004 republicata, ci cele generale, prevazute de art. 10 alin. 1 Legea nr. 554/2004, certificatul de incadrare in grad de handicap avand valoarea unui act administrativ.

In opinia Curtii, atributia eliberarii certificatului de incadrare in grad de handicap a fost data in competenta Comisiei pentru protectia copilului numai pentru a se asigura solutionarea de catre acelasi organism a tuturor situatiilor ce vizeaza pe minor. Dincolo de acest aspect, nu exista niciun motiv sa se faca distinctie intre copilul in favoarea caruia s-a luat o masura de protectie speciala si copilul care nu beneficiaza de o astfel de masura (ori majorul) in ce priveste incadrarea in grad de handicap, instanta de contencios administrativ fiind instanta de drept comun care are competenta de solutionare a unor astfel de actiuni.

In sensul stabilirii competentei in favoarea instantei de contencios administrativ s-a orientat si jurisprudenta identificata de Curte (de ex., sent. civ. nr. 4/C/29.01.2015 a Curtii de Apel Targu Mures).

Avand in vedere cele expuse mai sus, Curtea va stabili competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Galati – Sectia Contencios administrativ si fiscal.