Clauza penala-clauza abuziva in contractul de leasing - art. 1066 Cod civil- stabilirea prejudiciului finantatorului.

 

Cod civil, art.1066

 

Clauza abuziva este  o clauza ilicita fiind contrara legii, bunelor moravuri si ordinii publice  conform art. 968 Cod civ.. Clauza penala trebuie sa aiba ca scop, conform art. 1066 Cod civil repararea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutarea unei  obligatii din partea debitorului, aceasta finalitate realizandu-se prin plata ratelor scadente si restituirea bunului si nicidecum prin plata intregului contract care nu  mai  exista  fiind incetat. Clauza litigioasa nu este obscura pentru a necesita vreo interpretare, ci ea este ilicita.

 

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia a II-a civila, de

Contencios Administrativ si Fiscal,

Decizia nr. 3738 din 20 iunie 2012.

 

 
Prin decizia civila nr. nr. 3738/20.06.2012

Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea U.L.C

impotriva sentintei nr. 424 din  24 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Prahova– Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal,  in contradictoriu cu intimatul – lichidator PI,

intimata – creditoare C si intimata – debitoare D.

S-a sustinut de catre recurenta   ca instanta nu   se poate substitui vointei partilor,modificand clauzele contractuale,deoarece printr-o astfel de operatiune s-ar aduce atingere dispozitiilor art. 969 Cod civil,  potrivit  carora contractele  au putere de lege intre partile contractante  sunt nefondate si vor fi cenzurate ca atare de Curte.

Libertatea contractuala consacrata de textul de lege invocat (art. 969 Cod civil) nu inseamna ca partile au o libertate absoluta sau discretionara de a  contracta, adica de a-si stabili legea. Forta juridica deplina este recunoscuta doar  conventiilor care respecta ordinea publica si bunele moravuri. Un contract are putere de lege intre parti, intrucat este prezumat a fi dominat de buna credinta si utilitate pentru partile contractante.

Regula ireductibilitatii clauzei penale consacrate de dispozitiile art. 1087 Cod civil priveste o clauza penala stabilita in conditiile legii si cu respectarea principiilor  codului civil, iar nu o clauza abuziva stabilita cu incalcarea exigentelor echitatii, bunei-credinte, a echilibrului  intre prestatii si prin care s-au ajunge la  imbogatirea fara just temei a unei parti, in dauna celeilalte.

In speta, clauza contractuala (prevazuta de art. 4.2 din contractul de leasing) ce vizeaza plata daunelor interese nu a fost negociata direct de catre debitoare si  creeaza un dezechilibru vadit disproportionat, semnificatia intre drepturile si obligatiile partilor avand caracter abuziv.

Debitoarea nu a avut optiunea sa negocieze conditiile contractuale ci a fost nevoita sa accepte in bloc conditiile prestabilite de societatea de leasing, semnand un contract eminamente de adeziune, fara posibilitatea reala de a  negocia vreo clauza.

Ceea ce sanctioneaza legiuitorul este ca in masura in care utilizatorul doreste sa beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant, trebuie sa accepte in bloc conditiile generale practicate de acesta,  materializate intr-un contract cu clauze prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive sau sa renunte cu totul la a beneficia de respectivele produse sau servicii.

Aceasta optiune nu poate fi considerata multumitoare si nici  in concordanta cu principiul libertatii de vointa a partilor, intrucat legislatia pentru protectia consumatorului urmareste sa-l puna pe acesta in situatia de a beneficia fara restrictii de produsele sau serviciile oferite pe o anumita piata, fara a fi nevoit sa accepte clauze care creeaza un dezechilibru  semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in detrimentul sau si contrar cerintelor bunei-credinte.

Instanta apreciaza ca obligatiile ce decurg pentru utilizator din contractul de leasing sunt, prin efectul lor cumulat, excesiv de impovaratoare prin raportare la natura contractului, astfel incat obligatia de loaialitate si buna-credinta ce guverneaza deopotriva negocierile precontractuale si faza incheierii contractului ar fi impus explicarea pe inteles a obligatiilor asumate de  utilizator.

In acest sens, clauza care nefiind direct negociata cu utilizatorul ,este de natura sa rupa in mod semnificativ echilibrul contractual intre parti in detrimentul utilizatorului contrar cerintelor bunei-credinte si care determina in cele din urma un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, este abuziva.

Clauzele contractului de leasing fie sunt acceptate, fie nu se incheie conventia, ceea ce inseamna ca rolul negocierii este foarte limitat in ceea ce-l priveste pe utilizator. Clauza litigioasa care da dreptul finantatorului sa incaseze ,, contravaloarea tuturor ratelor de leasing ramase de achitat pana la terminarea contractului ’’ ( adica intreaga valoare a  conventiei), desi utilizatorul  a restituit bunurile inainte de termen, contractul fiind reziliat (iunie 2011)  este abuziva.

Oricum prejudiciul finantatorului constand in ratele neachitate se acopera prin incasarea lor, inclusiv prin perceperea penalitatilor aferente, astfel incat  sustinerea recurentului cu  privire la faptul ca bunul ce a facut obiectul contractului de leasing nu  ofera garantia valorificarii sale este lipsita  de temei si  va fi cenzurata ca atare de Curte.

Clauza abuziva este  o clauza ilicita fiind contrara legii, bunelor moravuri si ordinii publice  conform art. 968 Cod civ.. Clauza penala trebuie sa aiba ca scop, conform art. 1066 Cod civil repararea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutarea unei  obligatii din partea debitorului, aceasta finalitate
realizandu-se prin plata ratelor scadente si restituirea bunului si nicidecum prin plata intregului contract care nu se mai  exista  fiind incetat
. Clauza litigioasa nu este obscura pentru a necesita vreo interpretare, ci ea este ilicita.

In cauza,titlul executoriu,contractul de leasing, a fost reziliat, iar debitoarea a predat bunul, astfel incat mai are de plata suma de 43.713,68 lei ,restul sumei de bani  solicitate de creditoare avand la  baza clauze abuzive.

Prin urmare,Curtea  a apreciat ca, instanta de fond in mod corect a respins contestatia formulata  de creditoare, apreciind ca suma inscrisa in tabelul de creante reprezinta cuantumul prejudiciului real suferit de creditor potrivit contractului.

 

(Judecator Mariana Tanasescu)