Actiune in restituirea chiriei, terenul preluat de stat
26 martie 2020Cerere pentru plata contravalorii drepturilor speciale pentru mentinerea sanatatii si a contravalorii drepturilor speciale pentru tinuta decenta pentru anul 2010.
26 martie 2020
Carte funciara. Plangere impotriva incheierii de carte funciara prin care s-a intabulat dreptul de proprietate asupra unui imobil notificat in temeiul Legii nr. 10/2001.
Lipsa interesului legitim al reclamantilor in promovarea actiunii.
In aprecierea legitimitatii interesului urmarit prin promovarea actiunii trebuie avut in vedere ca reclamantii nu justifica calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu pentru ca cererea de restituire formulata in temeiul Legii nr. 10/2001 este fondata pe valorificarea titlului antecesorului lor, iar aceasta simpla pretentie de restituire a unui imobil preluat de stat nu echivaleaza cu existenta unui drept concret si efectiv care sa justifice promovarea prezentei actiuni, prin care se tinde la radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate al paratei, drept intabulat in temeiul unui act juridic a carui nevalabilitate nu a fost constatata pana la acest moment.
Legea nr. 7/1996
Cod procedura civila, art. 41
Prin plangerea inregistrata sub nr. 259/212/2009, reclamantii V.B., V.I. si P.L. au solicitat instantei, in contradictoriu cu paratii Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta si S.C. M.C.I.S. S.R.L., constatarea nulitatii absolute a incheierii nr. 1187/30.01.2008 - prin care s-a inscris in cartea funciara a municipiului Constanta dreptul de proprietate al paratei S.C. M.C.I.S. S.R.L. asupra spatiului comercial in suprafata de 210,11 mp situat in Constanta, str. S. - si radierea acestui drept din cartea funciara nr. 120647, referitoare la imobilul mai sus mentionat.
In motivare s-a aratat ca, potrivit Legii nr. 10/2001, reclamantii sunt persoane indreptatite la restituirea in natura a spatiului comercial in litigiu, care potrivit actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2375/1936 si transcris de Tribunalul Constanta sub nr. 4132/1936 a fost proprietatea defunctului V.A.
S-a mai sustinut ca partile se afla in litigiu si cu privire la fondul pretentiilor asupra acestui imobil si ca incheierea de intabulare contestata nu are la baza inscrisuri originale sau copii legalizate care sa ateste dreptul de proprietate pentru spatiul comercial in litigiu, conform art. 47 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta a invocat prin intampinare exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive in raport de Decizia nr. 72/15.10.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Bucuresti – Sectiile Unite, pronuntata in recurs in interesul legii, prin care s-a statuat ca in litigiile avand ca obiect plangere impotriva incheierilor de carte funciara oficiile de cadastru si publicitate imobiliara nu au calitate procesuala pasiva.
A fost invocata si exceptia tardivitatii formularii plangerii in raport de prevederile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, iar pe fondul cauzei s-a sustinut ca inscrierea imobilului in cartea funciara a fost legal efectuata.
In sedinta publica din 10.03.2009, instanta de fond a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta.
Parata S.C. M.C.I.S. S.R.L. a invocat prin intampinare exceptia lipsei de interes a reclamantilor in promovarea actiunii – cu motivarea ca, si in ipoteza constatarii nulitatii incheierii de carte funciara, reclamantii nu ar castiga un drept de proprietate asupra bunului in litigiu, iar societatea ar putea depune oricand o noua cerere de intabulare a imobilului - si exceptia tardivitatii formularii cererii; pe fond s-a aratat ca plangerea nu este intemeiata deoarece, odata cu solicitarea de inscriere in cartea funciara, au fost depuse toate actele necesare in copie legalizata.
Prin sentinta civila nr. 9093 din 19.05.2009 Judecatoria Constanta a respins plangerea in contradictoriu cu Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a admis exceptia lipsei de interes a petentilor si a respins pe cale de consecinta actiunea formulata in contradictoriu cu parata S.C. M.C.I.S. S.R.L.
La pronuntarea hotararii s-a avut in vedere ca autorul petentilor, V.A., a avut calitatea de proprietar al imobilului in discutie, dobandita in anul 1936 conform actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2375/1936 si transcris de Tribunalul Constanta sub nr. 4132/1936; in prezent s-a solicitat restituirea bunului in baza Legii nr. 10/2001, iar intre parti exista pe rolul Tribunalului Constanta si un alt litigiu intemeiat pe prevederile acestui act normativ.
Din actele depuse in dosarul Biroului de carte funciara rezulta ca parata S.C. M.C.I.S. S.R.L. a fost infiintata prin divizare si ulterior a cumparat de la stat actiuni, devenind societate cu capital integral privat; dupa cumpararea integrala a actiunilor, societatea a preluat in patrimoniu toate activele, inclusiv spatiul comercial in litigiu, asupra caruia i-a fost inscris dreptul de proprietate prin incheierea contestata in cauza.
A mai retinut instanta ca petentii au pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului in perioada regimului comunist si ca cererea prin care solicita in prezent retrocedarea acestui bun nu le confera calitatea de proprietari pana la obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile cu privire la imobil. Prin urmare, doar societatea parata are un titlu de proprietate actual si valabil asupra spatiului comercial in discutie, respectiv mentionatul contract de vanzare cumparare de actiuni, materializate in dreptul de proprietate asupra activelor societatii.
Asa fiind, reclamantii nu justifica interesul in promovarea prezentei plangeri, o eventuala nulitate a incheierii de carte funciara si radierea mentiunilor efectuate cu privire la acest bun in cartea funciara neavand nici un efect asupra litigiului dintre parti si nici cu privire la dreptul de proprietate pe care societatea parata il are asupra spatiului comercial, iar reclamantii nu ar obtine nici un folos material sau juridic, lipsind astfel interesul acestora – care trebuie sa fie personal, legitim si actual – pentru promovarea actiunii.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii, iar ca urmare a decesului apelantei reclamante P.L. pe parcursul solutionarii caii de atac au fost introdusi in cauza, in calitate de mostenitori, numitii G.Y. si G.B.
Prin decizia civila nr. 278/04.06.2010 Tribunalul Constanta a admis apelul reclamantilor, a desfiintat in parte hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare instantei de fond doar in ceea ce priveste plangerea formulata de petenti in contradictoriu cu intimata S.C. M.C.I. S.R.L. A mentinut, totodata, celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.
Pentru a hotari in acest sens instanta a retinut urmatoarele:
- interesul, ca cerinta esentiala pentru existenta dreptului la actiune, presupune ca partea care o formuleaza sa justifice punerea in miscare a procedurii judiciare prin obtinerii unui folos practic pentru ea; el trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, respectiv sa fie legitim, personal, nascut si actual, adica sa existe la momentul formularii cererii pentru ca rolul judecatorului este acela de a solutiona litigii deja nascute, un interes eventual sau nenascut neputand fi luat in considerare.
- apelantii justifica interes in promovarea prezentei cereri, care rezulta din demersurile efectuate pentru restituirea proprietatii lor in procedurile anterior mentionate, iar acest interes este actual. Cum reclamantii au pe rolul instantei litigii in legatura cu proprietatea imobilului in discutie, intr-o eventuala comparare de titluri de catre instantele investite cu retrocedarea bunului, reclamantii au interes sa inlature inscrierea dreptului paratei in cartea funciara, care ar conferi o anumita preferabilitate titlului acesteia.
- chiar daca la acest moment procesual reclamantii au doar ,,o speranta legitima” ca dreptul lor de proprietate asupra imobilului in discutie sa fie recunoscut, acest aspect nu este de natura sa inlature si sa anihileze interesul radierii inscrierii efectuata in cartea funciara in favoarea paratei, iar din aceasta perspectiva instanta de fond a pronuntat o hotarare gresita.
- sustinerile referitoare la valabilitatea titlului paratei asupra imobilului disputat sau la calitatea sa de proprietar sunt probleme care tin de fondul pretentiei si care exced analizei apelului dat fiind ca prima instanta nu a cercetat in fond cauza.
- cu ocazia rejudecarii instanta de fond va examina si posibilitatea analizarii valabilitatii titlurilor de proprietate ale paratei in procedura plangerii impotriva incheierii de carte funciara.
- in raport cu principiul tantum devolutum quantum apellantum, instanta de apel va desfiinta doar in parte sentinta apelata, in ceea ce priveste solutia pronuntata in contradictoriu cu intimata S.C. M.C.I.S. S.R.L. intrucat doar sub acest aspect a fost atacata.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata S.C. M.C.I.S. S.R.L. si a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila sub urmatoarele aspecte:
- gresita apreciere a existentei unui interes legitim al reclamantilor intimati in formularea prezentei plangeri deoarece demersurile juridice efectuate anterior si in cadrul altor proceduri nu sunt de natura a justifica interesul intr-o alta cerere de chemare in judecata.
Pe de alta parte, interesul reclamantilor nu poate fi legitim cata vreme prin actiune tind la inlaturarea
a priori
a efectelor legii privatizarii in baza careia recurenta a dobandit dreptul de proprietate.
- caracterul actual al interesului intimatilor reclamanti a fost gresit apreciat cata vreme chiar tribunalul constata ca in prezent acestia au doar o speranta legitima ca dreptul lor de proprietate asupra imobilului in litigiu sa fie recunoscut, ori aceasta speranta vizeaza ceva ce va urma, nu justifica prezentul, care caracterizeaza intelesul notiunii de actual.
- nu s-a avut in vedere ca prin plangerea formulata intimatii nu justifica obtinerea unui folos practic - pentru ca admiterea acesteia nu ar avea ca efect intrarea bunului in proprietatea lor – si un interes personal.
Intimatii reclamanti au solicitat prin intampinare respingerea recursului ca nefondat, iar in motivare au aratat ca existenta interesului lor in formularea plangerii de fata a fost corect apreciata de tribunal si ca folosul practic urmarit prin acest demers procesual consta in inlaturarea posibilitatii recurentei parate de a invoca in celalalt litigiu al partilor, inregistrat la Tribunalul Constanta sub nr. 11.111/118/2008, incheierea de intabulare atacata in cauza si, implicit, calitatea sa de proprietar al imobilului in litigiu.
Analizand legalitatea hotararii atacate in raport cu criticile formulate instante retine urmatoarele:
Art. 41 din Codul de procedura civila – care prevede ca orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata – reglementeaza dreptul la actiune, care se defineste ca mijlocul practic de restabilire a dreptului subiectiv civil al unei persoane, care a fost incalcat.
Una din conditiile de exercitiu ale actiunii civile este interesul care, in absenta unei definitii stabilita de dispozitiile Codului de procedura civila, a fost calificat in literatura juridica drept folosul practic urmarit de cel care a pus in miscare actiunea civila, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intra in continutul acesteia, iar potrivit aceleiasi doctrine el trebuie sa fie legitim, juridic, sa fie nascut si actual, sa fie personal si direct.
Prin urmare, pentru a justifica sesizarea instantei de judecata interesul trebuie sa fie legitim - adica sa urmareasca afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut - nascut si actual, deci sa existe in momentul in care se exercita dreptul la actiune, in sensul ca partea s-ar expune la un prejudiciu numai daca nu ar recurge in acel moment la actiune si personal si direct, adica folosul practic sa vizeze pe cel care recurge la forma procedurala, iar nu pe adversarul sau.
Apreciind asupra caracterului legitim, personal si actual al interesului in raport de datele concrete ale spetei se constata ca in mod gresit a constatat instanta de apel ca reclamantii justifica aceasta conditie de exercitiu a actiunii civile impusa de lege.
Astfel, in aprecierea legitimitatii interesului urmarit prin promovarea actiunii trebuie avut in vedere ca reclamantii nu justifica calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu pentru ca cererea de restituire formulata in temeiul Legii nr.10/2001 este fondata pe valorificarea titlului antecesorului lor, iar aceasta simpla pretentie de restituire a unui imobil preluat de stat nu echivaleaza cu existenta unui drept concret si efectiv care sa justifice promovarea prezentei actiuni, prin care se tinde la radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate al paratei, drept intabulat in temeiul unui act juridic a carui nevalabilitate nu a fost constatata pana la acest moment.
Nu poate fi retinut in cauza nici caracterul actual si personal al interesului reclamantilor deoarece eventuala nulitate a incheierii prin care dreptul de proprietate asupra spatiului comercial in litigiu a fost intabulat in favoarea paratei recurente nu are efecte asupra existentei acestui drept – pentru ca inscrierea dreptului in cartea funciara asigura doar opozabilitatea fata de terti, fara a avea caracter constitutiv – si nici nu influenteaza modalitatea de solutionare a litigiilor care vizeaza existenta si valabilitatea titlurilor de proprietate ale partilor.
Rezulta, deci, ca reclamantii intimati nu justifica obtinerea unui folos practic prin exercitarea prezentului demers juridic si nici expunerea la un prejudiciu prin neexercitarea lui in acest moment si ca existenta pe rolul instantelor de judecata a mai multor litigii referitoare la acest spatiu comercial ii indreptateste, eventual, sa solicite notarea lor in cartea funciara a bunului, in conditiile art. 26 alin. 4 lit. c din Legea nr. 7/1996.
Pentru toate aceste considerente se constata ca in mod gresit a apreciat tribunalul ca prin actiunea dedusa judecatii se urmareste realizarea unui interes ocrotit de lege, personal, nascut si actual astfel ca, in temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, recursul va fi admis si se va modifica in tot hotararea atacata, in sensul ca se va respinge apelul reclamantilor ca nefondat.
Conform art. 274 alin. 1 din Codul de procedura civila, reclamantii intimati vor fi obligati la 4,15 lei cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Decizia civila nr. 520/C/24.11.2010
Dosar nr. 259/212/2009
Judecator redactor Irina Bondoc