Apel Dare si luare de mita, Fals intelectual, Omisiunea analizarii probelor - incalcarea obligatiilor impuse prin art. 103 C.proc.pen..

Cuprins pe materii: drept penal , drept procesual penal

Indice alfabetic: abuz in serviciu , fals intelectual , inscris oficial

Temei de drept:art. 297 Cod penal , art. 321 Cod penal , art. 103 Cod procedura penala

Curtea de Apel Iasi, Decizia penala nr. 765/23.10.2017

Prin sentinta penala nr. 222 din 14.05.2013 pronuntata de Tribunalul Iasi s-a dispus:

„1. Condamna pe inculpatul A. la urmatoarele pedepse:

• 5(cinci) ani inchisoare pedeapsa principala pentru savarsirea infractiunii de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen. si in baza disp. art. 65 alin. 1 C.pen. pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 3(trei) ani ;
• 3(trei) ani inchisoare, pedeapsa principala pentru savarsirea infractiunii de „luare de mita”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen. si in baza disp. art. 65 alin. 2 C.pen. pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 2(doi) ani.

In baza disp. art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. inculpatul A. va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare la care se adauga pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 3(trei) ani.

Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 C.pen. interzice inculpatului A. exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen.

2. In baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d C.proc.pen., achita pe inculpata B. sub aspectul savarsirii infractiunii de „complicitate la infractiunea de luare de

mita”, prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen.

3. Condamna pe inculpatul C. la urmatoarele pedepse:

• 5(cinci) ani inchisoare pedeapsa principala pentru savarsirea infractiunii de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen. si in baza disp. art. 65 alin. 1 C.pen. pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 3(trei)ani ;
• 1(un)an si 6(sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;
• 2(doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.;
• 1(un) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;
• 1(un) an si 6(sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen..

In baza disp. art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. inculpatul C. va executa pedeapsa cea mai grea de 5(cinci)ani inchisoare la care se adauga pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 3(trei) ani .

Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 C.pen. interzice inculpatului C. exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen..

4. In baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 alin. 1 lit. g C.proc.pen., inceteaza procesul penal pornit impotriva inculpatului E., sub aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor publice” prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si art. 248 C.pen. si cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen., „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen. si „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.
5. Condamna pe inculpatul D. la pedeapsa principala de 3(trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de „dare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 255 alin. 1 C.pen. si in baza disp. art. 65 alin. 2 C.pen. la pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o durata de 2(doi) ani.

Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 C.pen. interzice inculpatului D. exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen.

6. Condamna persoana juridica SC „X.” SRL Pascani la pedeapsa principala constand in amenda penala in cuantum de 10.000 lei pentru savarsirea infractiunii de „dare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 255 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 53 ind. 1 alin. 2 C.pen. si cu trimitere la art. 71 ind. 1 alin. 2 C.pen. si in baza art. 53 ind. 1 alin. 3 lit. d C.pen. cu referire la art. 71 ind. 6 C.pen. pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de 3(trei)ani, pedeapsa care se va executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In baza art. 479 ind. 7 alin. 5 C.proc.pen. dupa ramanerea definitiva a hotararea de condamnare la pedeapsa amenzii se va comunica in extras organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, respectiv

Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Iasi in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.

7. Condamna persoana juridica SC „Y” SRL la pedeapsa principala constand in amenda penala in cuantum de 5.000 lei pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de luare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen., cu aplicarea art. 53 ind. 1 alin. 2 C.pen. si cu trimitere la art. 71 ind. 1 alin. 2 C.pen. si in baza art. 53 ind. 1 alin. 3 lit. e C.pen. cu referire la art. 71 ind. 7 C.pen. pedeapsa complementara a difuzarii in extras a hotararii de condamnare, pe cheltuiala inculpatei SC „Y” SRL, prin intermediul presei scrise, respectiv intr-un cotidian central din orasul Pascani, constand intr-un numar de trei aparitii intr-un interval de o luna de zile, pedeapsa care se va executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In baza art. 479 ind. 7 alin. 5 C.proc.pen. dupa ramanerea definitiva a hotararea de condamnare la pedeapsa amenzii se va comunica in extras organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, respectiv Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Iasi in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.

In baza disp. art. 14 si 346 C.proc.pen. admite actiunea civila formulata de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, si obliga pe inculpatii A. si C. la plata, in solidar, a sumei de 212.464,89 lei .

In baza disp. art. 20 din Legea nr. 78/2000 mentine masura sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile si mobile ale inculpatilor A. si C. astfel cum a fost dispus prin Ordonanta procurorului din data de 23.04.2010 luata in dosarul nr. 25/P/2010 si executat prin luarea de inscriptii ipotecare dupa cum urmeaza:

• 1/2 din bunurile comune ale inculpatilor A. si B., respectiv o casa de locuit si anexe construite in anul 1995 si un teren in suprafata de 3,71 ha, imobile situate in loc. Siretel, jud. Iasi, si o constructie cu destinatie de spatiu comercial, o anexa si un teren in suprafata de 593 mp, situate in localitatea Pascani, bunuri imobile asupra carora s-a procedat la luarea inscriptiei ipotecare prin incheierile nr. 5465/12.05.2010 si nr. 5272/07.05.2010 ale Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi;
• teren in suprafata de 0,5 ha, din care 0,17 intravilan, proprietatea inculpatului C., asupra caruia s-a aplicat inscriptia ipotecara prin incheierea nr. 5274/07.05.2010 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi, pana la concurenta sumei la plata careia inculpatii A. si C. au fost obligati in favoarea partii civile.

In baza disp. art. 19 din Legea nr. 78/2000 dispune confiscarea speciala a microbuzului marca WW, aflat in prezent in custodia Politiei mun. Pascani in baza procesului verbal de custodie din data de 04.05.2010.

In baza disp. art. 20 din Legea nr. 78/2000 mentine masura sechestrului asigurator instituit asupra microbuzului marca WW instituit prin ordonanta procurorului din data de 23.04.2011 in vederea punerii in executare a masurii confiscarii speciale.

In baza disp. art. 348 C.proc.pen. dispune anularea urmatoarelor inscrisuri:

• procesul verbal de deschidere al ofertelor nr. 15/24.08.2007;
• raportul de evaluare nr. 16/17.09.2007;
• hotararea anexa raportului de evaluare nr. 16/17.09.2007;
• listele de verificare a conformitatii administrative din 24.08.2007;
• grilele de verificare a conformitatii administrative;
• grilele de verificare a conformitatii tehnice;
• anuntul de atribuire nr. 12816 publicat pe SEAP.

In baza disp. art. 191 alin. 2 C.proc.pen. obliga pe inculpatii A., C., D., SC „X.” SRL si SC „Y” SRL la plata a cate 856 lei fiecare, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in suma totala de 4280 lei (2480 lei in cursul urmaririi penale si 1800 in cursul judecatii, incluzand si onorariu expert).

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare pentru reprezentantul Ministerului Public si partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.”

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

La data de 8.11.2011 Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Iasi a sesizat Tribunalul Iasi cu rechizitoriul emis la data de 07.11.2013, prin care au fost trimisi in judecata inculpatii:

-A. sub aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen., „luare de mita”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen., cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.pen.;

-B. sub aspectul savarsirii infractiunii de „complicitate la infractiunea de luare de mita”, prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen.;

-C. sub aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen. „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000; „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.; „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000; „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2

C.pen. si art. 75 lit. a C.pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;

• E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor

publice” prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si

art. 248 C.pen. si cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen., „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si

art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen. si „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.;

• D. pentru savarsirea infractiunii de „dare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 255 alin. 1 C.pen. ;
• SC „X.” SRL Pascani pentru savarsirea infractiunii de „dare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 255 alin. 1 C.pen.;
• SC „Y” SRL Siretel pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de luare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen.

Pentru a se dispune astfel tribunalul a retinut urmatoarele:

Tribunalul, examinand si coroborand actele si lucrarile dosarului precum si intreg materialul probator administrat in ambele faze ale procesului penal, a retinut urmatoarea situatie de fapt, ale carei coordonate sunt in linii mari aceleasi cu cele care au stat la baza actului de inculpare, dupa cum urmeaza:

La data de 17.07.2006 inculpatii A. si C. in calitate de primar si respectiv responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului in com. S., jud. Iasi, au solicitat in cadrul „Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural” aprobarea proiectului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S., jud. Iasi”, a carui valoare a fost stabilita de SC „Z.” SRL Iasi (cea care a intocmit studiul de fezabilitate) la 1.035.162,18 RON fara TVA sau 1.277.978 RON cu TVA inclus.

Dupa aprobarea cererii de finantare, la data de 21.08.2007 prin dispozitia nr. 1560, inculpatul A. a decis constituirea comisiei in vederea derularii procedurii de atribuire prin licitatie deschisa a contractului, unde inculpatul C. a fost desemnat in calitate de presedinte, F. secretar, inculpatul E. (evaluator atestat MLPAT), G. si H., membri.

Retine instanta ca in fapt ultimii doi membri ai comisiei, G. si H., astfel cum au declarat atat in cursul urmaririi penale, dar si in fata instantei de judecata, nu au facut parte din aceasta comisie, nu au participat la sedintele acesteia, nu au hotarat nimic in cadrul acestora si nu au stiut nimic despre procedura de atribuire a contractului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S., jud. Iasi”, desemnarea acestora si participarea acestora la activitatea comisiei reprezentand o fictiune, menita a crea a aparenta de legalitatea intregii proceduri care a urmat obtinerii acordului de finantare.

Ulterior, dupa aprobarea cererii de finantare, inculpatul C. a publicat pe S.E.A.P. anuntul de participare unde a indicat o valoare estimata a contractului de 900.000 RON fara TVA (1.071.000 RON cu TVA) valoare situata sub nivelul celei rezultate in urma studiului de fezabilitate, respectiv cea de 1.035.162,18 RON fara TVA sau 1.277.978 RON cu TVA inclus. Cu privire la aceasta diferenta inculpatul nu a putut da nici o explicatie pertinenta, sustinerea acestuia care a vizat strecurarea unei erori materiale nefiind credibila in conditiile in care nu exista a similitudine intre aceste sume cara sa fi putut justifica eventuale inversarea lor in functie de includerea sau nu a TVA-ului.

Mai mult, conform art. 26 din OUG nr. 34/2006, valoarea estimata a contractului trebuia sa fie una valabila la data publicarii pe SEAP, obligatie care nu a fost respectata de inculpatul C.

A retinut totodata instanta ca in cuprinsul aceluiasi anunt se precizau si conditiile atribuirii contractului, respectiv dupa criteriul ofertei de pret cele mai avantajoase (80%), durata de executie (10%) si controlul calitatii propus pentru executia de lucrari (10%).

Ca urmare acestui anunt au existat trei societati care au depus oferte, dupa cum urmeaza:

• SC „W.” SRL Targu Frumos, cu o oferta de pret de 867.578,68 RON (fara TVA) sau de 1.032.418,63 cu TVA si 5 luni durata de executie;
• SC „X.” SRL Pascani, cu o oferta de pret de 1.046.120,52 RON (fara TVA) sau de

42. cu TVA si 6 luni durata de executie;

• SC „Q.” SRL Pascani, cu o oferta de pret de 1.374.120,52 RON (fara TVA) sau de

42. cu TVA, fara indicarea termenului de executie.

De la acest moment se observa ca in fapt doar primele doua societati sunt aflate „in competitie” cu privire la participarea ultimei societati existand dubiu in ceea ce priveste intentia reala a acesteia de a participa la licitatie, aspect reliefat atat din punct de vedere al pretului cerut, care depaseste cu mult valoarea contractului astfel cum fost precizat in cuprinsul anuntului de participare publicat pe SEAP, dar si al lipsei unui element esential, respectiv al nestimularii termenului de executie.

Incalcarea flagranta a normelor care vizeaza desfasurarea in conditii legale a procedurilor privind achizitiile publice, astfel cum au fost stabilite prin OUG nr. 34/2006, a continuat si dupa acest moment, pentru considerentele care urmeaza a fi expuse in continuare.

In sedinta comisiei de licitatie desfasurata la data de 17.09.2007, in a carei componenta in mod fictiv au fost trecuti in calitate de membri numitii G. si H., s-a decis atribuirea contractului de lucrari in favoarea SC „X.” SRL Pascani, a carei oferta de pret de 1.046.120,52 RON (fara TVA) sau de 1.244.883,42 cu TVA, depasea atat valoarea aratata in anuntul de participare in vederea atribuirii contractului (care era de 900.000 RON fara TVA (1.071.000 RON cu TVA), cat si valoarea estimata a contractului in urma studiului de fezabilitate (care era de 1.035.162,18 RON fara TVA sau 1.277.978 RON cu TVA inclus), iar in oferta acesteia nu s-au regasit cheltuielile de santier in valoare de 148.093 RON, care au generat suplimentarea valorii initiale a pretului si care au facut obiectul actului aditional nr. 1/12.11.2007 la contract.

In cadrul aceleiasi sedinte oferta SC „W.” SRL Targu Frumos, al carei pret de executie era de 867.578,68 RON (fara TVA) sau de 1.032.418,63 cu TVA si 5 luni durata de executie, si care din perspectiva respectarii criteriilor ofertei de pret celei mai avantajoase si duratei de executie era cea mai avantajoasa, a fost respinsa in mod nelegal ca inacceptabila, apreciindu- se ca: „pretul ar fi fost neobisnuit de scazut” cand, in fapt, diferenta dintre pretul anuntat pe SEAP, respectiv cel de 900.000 RON fara TVA si cel solicitat de aceasta societate, respectiv 867.578,68 RON fara TVA, aproximativ de -32.422 RON fiind nesemnificativa in raport cea dintre cel solicitat de autoritatea contractanta si adjudecatara licitatiei, SC „X.” SRL Pascani, a carei oferta de pret de 1.046.120,52 RON fara TVA depasea cu mult pretul inclus in anunt, diferenta fiind de aproximativ +140.120 RON, diferenta dintre cele doua oferte fiind de 212.464,89 RON, suma care reprezinta totodata si valoarea prejudiciului adus statului ca urmare a atribuirii contractului catre SC „X.” SRL Pascani.

Aceste
calcule
inlatura ca nejustificata respingerea ofertei SC „W.” SRL Targu Frumos care din aceasta perspectiva de altfel era cea mai importanta si pentru care i se acordase in anuntul de participarea o cota de 80%.

De altfel, autoritatea contractanta avea obligatia de a solicita ofertantului, in cazul unei oferte care are un pret neobisnuit de scazut, in scris, inainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari, obligatie care nu a fost indeplinita:

• „nu are experienta in constructia de poduri” sustinere inlaturata de faptul ca anterior, la data de 05.03.2007, SC „W.” SRL Targu Frumos incheiase un alt contract avand ca obiect asfaltarea DJ Dobrovat;
• „conditia ne-subcontractarii”, impediment care nu poate fi retinut in conditiile in care acordul de subcontractare incheiat cu SC „A.Cons.” viza efectuarea unor accesorii, respectiv de realizare de catre aceasta firma a unor podete tubulare/casetate.

Sub acest aspect, instanta impartaseste aprecierea procurorului referitoare la incercarea comisiei de licitatie, prin inserarea acestei cerinte, de a restrictiona nejustificat dreptul de a participa la licitatie si, in plus, creeaza banuiala, inclusiv din perspectiva unui observator rezonabil, ca s-a incercat eliminarea unor candidati neagreati sub umbrela de legalitate a respectarii procedurii de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Dupa atribuirea contractului in aceste conditii societatii „X.” SRL Pascani inculpatul A. in calitate de reprezentant al autoritatii contractante, a decis incheierea contractului de lucrari nr. 381/05.10.2007 cu aceasta societate.

Desi inculpatul a incercat sa acrediteze ideea necunoasterii conditiilor in care se desfasurase licitatia exista imprejurari concludente care sustin contrariul in sensul:

• inculpatul A. a fost cel care la data de 21.08.2007 prin dispozitia nr. 1560, a decis constituirea comisiei in vederea derularii procedurii de atribuire prin licitatie deschisa a contractului, unde in mod fictiv au fost trecuti in calitate de membri numitii G. si H.;
• inculpatului ii revenea obligatia, conform art. 209 alin. 1 lit. d si alin. 2 din OG nr. 34/2006, verificarii legalitatii procedurii de atribuire a contractului, in conditiile in care, astfel cum am aratat anterior, fusesera comise o serie de grave ilegalitati.

Pe langa neregularitatile sesizate la debutul si in prima faza a procedurii de atribuire instanta retine si existenta altora, de natura a consolida si totodata de a ascunde caracterul fraudulos in care s-a desfasurat aceasta procedura .

Acestea au vizat manoperele de falsificare a documentatiei de evaluare si atribuire, respectiv a:

• procesului-verbal de deschidere al ofertelor nr. 15/24.08.2007, unde inculpatii C. si E. au contrafacut semnaturile membrilor evaluatori G. si H., in scopul de a demonstra prezenta acestora la sedinta comisiei ce a vizat deschiderea ofertelor.

Retine instanta ca ambii membri evaluatori au declarat ca nu au avut nici o implicare in cadrul comisiei de licitatie constitute in vederea atribuirii contractului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” si nu au cunoscut nimic in legatura cu desemnarea lor in aceasta calitate in cadrul comisiei.

In aceasta maniera ilicita s-a procedat si cu prilejul intocmirii:

• raportului de evaluare nr. 16/17.09.2007 si a hotararii anexa acestuia, care a vizat analiza ofertelor depuse, stabilirea punctajului, ierarhizarea firmelor participante si luarea deciziei de atribuire a contractului de lucrari in favoarea inculpatei SC „X.” SRL Pascani;
• listele de verificare a conformitatii administrative din data de 24.08.2007 unde au fost trecut in mod nereal ca titulari G. si H. in calitate de evaluatori ai ofertelor sub aspectul respectarii cerintelor formale precum si grilele de verificare a conformitatii administrative si respectiv tehnice, sub aspectul verificarii cerintelor administrative si tehnice.

Aceste aspecte au fost cele care au generat intrebarea cu privire la existenta unui mobil/scop pentru care s-a decis atribuirea contractului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” societatii „X.” SRL Pascani, administrata de inculpatul D. .

Din aceasta perspectiva se retin in urma probatoriilor administrate in cauza urmatoarele imprejurari care au reliefat existenta acestuia dupa cum urmeaza:

• conform contractului de lucrari nr. 381/05.10.2007 incheiat intre autoritatea contractanta si inculpata SC „X.” SRL Pascani, aceasta din urma se obliga ca dupa constituirea garantiei de buna executie sa poata beneficia de un avans de 30% din valoarea totala a contractului la cerere si dupa depunerea prealabila a unei scrisori de garantie bancara in ce priveste returnarea avansului (art. 19.1 din contract si art. 4 si 5 din HG 264/2003) .

La data de 12.10.2007 inculpatul A., in calitate de ordonator de credite in baza disp. art. 3 alin. 1 lit. b din HG nr. 243/2003, a dispus acordarea, in conditii de nelegalitate, a unui avans de 260.000.RON catre inculpata SC „X.” SRL Pascani, in conditiile in care nu a solicitat acesteia scrisoarea de garantie bancara pentru returnarea avansului;

• la data de 18.10.2007 administratorul inculpatei SC „X.” SRL Pascani, inculpatul D., achizitioneaza din Germania un microbuz marca WW in valorare de 32.000 EUR pe care l-a inmatriculat;
• prin actul aditional nr. 1/12.11.2007 inculpatul A. a acceptat suplimentarea valorii initiale a contractului cu suma de 148.093 RON la cap.”Costuri de santier” ce nu fusesera incluse in oferta financiara initiala;
• la data de 27.12.2007 intre inculpata SC „X.” SRL Pascani si inculpata SC „Y” SRL Siretel, administrata de inculpatii A. si B., soti, s-a incheiat contractul de asociere in participatiune si colaborare nr. 479 in baza caruia SC „X.” SRL Pascani, in calitate de asociat pasiv urma sa aduca aport in cadrul asocierii cu SC „Y” SRL Siretel, denumit asociat gerant, microbuzul achizitionat la data de 18.10.2007 precum si suma de 37.884, 24 RON (10.280 EUR) reprezentand costurile recarosarii si care era considerat la acel moment a fi un imprumut acordat gerantului.

Caracterul fictiv al scopului pentru care acest microbuz a fost adus drept aport in cadrul acestei asocieri, respectiv cu titlu de imprumut, a fost relevat atat de imprejurarile neclare referitoare la modalitatea de restituire a imprumutului dar mai ales a faptului ca ulterior, la data de 07.05.2008, in baza unui contract de vanzare-cumparare, microbuzul achizitionat de inculpata SC „X.” SRL Pascani si pentru care aceasta platise 32.000 EUR pret de achizitie la care s-a adaugat 10.280 EUR cheltuieli de recarosare, a fost transferat cu valoare zero in proprietatea inculpatei SC „Y” SRL Siretel.

Sustinerile si apararile inculpatului D., administratorul inculpatei SC „X.” SRL Pascani, referitoare la aspectul formal al acestei instrainari si a imprejurarii ca in fapt microbuzul in cauza ar fi ramas in folosinta societatii si dupa incheiere acestui contract iar ca vanzarea acestuia ar fi fost fictiva, facuta in scopul dobandirii de catre inculpata SC „Y” SRL Siretel a unui nou traseu de transport, participarea la licitatie fiind conditionata de detinerea in proprietate a microbuzelor folosite in aceasta activitate, sens in care au fost audiati la cererea inculpatului mai multi martori, nu au fost de natura a convinge instanta cu privire la realitatea acestor aparari din perspectiva urmatoarelor considerente:

• in ceea ce priveste exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, nimic nu impiedica un proprietar sa incredinteze exercitarea dreptului de folosinta de catre altcineva, calitatea de proprietar, cea in cauza, exercitata fara echivoc de SC „Y” SRL Siretel, neexcluzand-o pe ce a de uzufructuar, care ar fi fost exercitata de SC „X.” SRL Pascani dar cu privire la care instanta nu a fost convinsa in urma probatoriilor administrate, in conditiile in care la data incheierii contractului de asociere in participatiune microbuzul (ulterior vandut) fusese considerat imprumut acordat gerantului SC „Y” SRL Siretel in scopul exploatarii acestuia de catre gerant si realizarii de profit;
• esential in ce priveste cauza de fata este faptul ca contractul de asociere in participatiune a fost incheiat initial intre parti s-a produs la cateva zile dupa ce inculpatul A. a decis, respectiv la dat de 21.12.2007(contractul fiind incheiat la 27.12.2007), acordarea celei de-a doua transe a avansului, respectiv de 113.465,02 RON, fara ca avansul anterior sa fi fost justificat integral sau dedus din sumele datorate, conform disp. art. 6 alin. 2 din HG nr. 264/2003 si chiar in ziua in care a dispus plata unei sume de 251.462,98 RON aferent lucrarilor efectuate pana la 14.12.2007;
• ulterior incheierii la data de 07.05.2008 a contractului de vanzare-cumparare prin care microbuzul achizitionat de inculpata SC „X.” SRL Pascani a fost transferat cu valoare zero in proprietatea inculpatei SC „Y” SRL Siretel, la data de 25.08.2008 s-a incheiat actul aditional nr. 2 prin care inculpatul a achiesat la o noua suplimentare a valorii contractului cu 510.124 RON.

Motivatia acordarii acestei suplimentari, respectiv producerea unor inundatii in vara anului 2008, nu inlatura si justifica incalcarea art. .122 alin. 1 lit. i din OUG nr. 34/2006 care permiteau autoritatii contractante sa aplice procedura negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare pentru achizitionarea de lucrari sau servicii suplimentare/aditionale si care nu fusesera trecute in contract dar care datorita unor circumstante neprevazute au devenit necesare pentru executarea contractului numai daca valoarea cumulata a contractelor atribuite nu depaseste 50% din valoarea contractului initial, or, in cauza, ca urmare a actelor aditionale valoarea contractului a fost crescuta, a fost crescuta, fara a se obtine acordul prealabil al finantatorului, de la 1.244.883 RON la 2.000.024 RON;

• decontarea si receptia situatiilor de lucrari s-a facut de catre inculpatul A. fara obiectiuni, desi nici la data intocmirii rechizitoriului lucrarile nu erau finalizate.

Toate aceste aspecte, constand in principal in faptele inculpatului A. de:

• nesolicitare a scrisorilor de garantie bancara aferente avansurilor cerute de inculpatul D., administrator al inculpatei SC „X.” SRL Pascani, si acordate acestuia;
• suplimentare in conditii ilegale a valorii contractului si prelungirea termenelor de executie;
• decontare si receptie a situatiilor de lucrari fara intarzieri sau obiectiuni in conditiile nefinalizarii lucrarilor la data intocmirii actului de sesizare, releva, in contextul in care microbuzul achizitionat de inculpata SC „X.” SRL Pascani a fost transferat cu valoare zero in proprietatea inculpatei SC „Y” SRL, primirea fara drept de catre inculpatul A., in calitate de administrator al acestei societati impreuna cu sotia sa inculpata B., a microbuzului marca WW.

Prin prisma acestor considerente de ordin general, in directa coroborare cu aceasta, instanta retine cu privire la fiecare inculpat urmatoarea situatie de fapt precum si incadrarea in drept a faptelor penale imputabile:

1. Privitor la inculpatul A.:

In calitate de reprezentant al autoritatii contractante el a fost cel ce a decis incheierea contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007 in conditii de nelegalitate astfel cum au fost aratate in expunerea generala a situatiei de fapt, desi conform art. 209 alin. 1 lit. d si alin. 2 din OUG nr. 34/2006 acesta avea obligatia de a verifica in prealabil legalitatea procedurii de atribuire si de a adopta masuri corective pentru inlaturarea ilegalitatilor incidente.

Desi inculpatul avea obligatia de a verifica in calitate de reprezentant al autoritatii contractante legalitatea procedurii de atribuire a contractului de licari a decis atribuirea acestuia firmei „X.” SRL Pascani, a carei ofera depasea cu 212.464 Ron oferta „W.” Bugetul de stat a fost prejudiciat cu 212.464,89 lei, stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei SC „X.” (de 1.244.883,49 Ron cu TVA) si oferta „W.” (de 1.032.418,6 RON cu TVA) declarata nejustificat si ilegal ca inacceptabila, in conditiile in care aceasta din urma era cea mai apropiata de anuntul de participare publicat pe SEAP la nr. 25475/28.07.2007 de 1.071.000 RON cu TVA.

Inculpatul A. a fost cel care l-a contactat pe inculpatul E. si a obtinut acordul acestuia de a face parte din comisia de evaluarea a ofertelor iar prin dispozitia nr. 1560/21.08.2007 a decis constituirea comisiei in vederea derularii conform art. 18 alin. 1 lit. a din OUG nr. 34/2006 a procedurii de atribuire prin licitatie deschisa a contractului de lucrari

In cursul derularii contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007, in calitatea sa de ordonator de credite cu atributii de control a modului de angajare si respectare a utilizarii de catre executant a sumelor acordate in temeiul prevederilor contractului de lucrari, fiind in acelasi timp si administrator al SC „Y.” Siretel, firma la care inculpatul detine 50% din partile sociale, restul fiind detinut de sotia sa B., a primit de la inculpatul D., administrator al SC „X.” SRL Pascani, bunul fiind trecut din proprietatea acestei societati in cea a inculpatei „Y”, cu valoare zero, un microbuz marca WW in valoare de 144.927,44 Ron (32.000 euro pret de achizitie si 10.280 euro costurile recarosarii) in scopul de:

• a achiesa la suplimentarea (ilegala) a valorii contractului si prelungirea termenului de executie ;
• a deconta/receptiona situatiile de lucrari fara intarzii/obiectiuni
• a aproba acordarea ilegala, in doua transe, la datele de 12.10. si 21.12.2007 a unui avans total de 373.465,02 Ron in conditiile in care:
• nu a solicitat si nu a primit de la „X.” SRL Pascani scrisoare de garantie bancara pentru returnarea avansului acordat in conformitate cu art. 4 din HG 264/2003, ce stabilea in sarcina ordonatorului de credite obligatia de a solicita beneficiarului de contract o scrisoare de garantie bancara pentru returnare avansului si art. 5 din HG 264/2003 ce prevad ca ordonatorul de credite sa acorde avansul numai dupa constituirea garantiei de returnare a avansului si numai daca sunt asigurate conditiile pentru inceperea indeplinirii obligatiilor asumate prin contract;
• a decis acordarea celei de-a doua transe (de 113.465,02 RON) fara ca avansul anterior sa fi fost justificat integral sau dedus din sumele datorate in conformitate cu art. 6 alin. 2 din HG nr. 264/2003 ce permitea ordonatorului de credite sa aprobe o noua transa de avans numai dupa ce avansul acordat anterior a fost justificat integral sau dedus din sumele datorate.
• la data de 27.12.2007, sub nr. 479, intre firma „X.” si „Y.” este incheiat contractul de asociere in participatiune potrivit caruia „X.”, in calitate de asociat pasiv, era tinut sa aduca aport la asocierea cu „Y.” (asociat gerant) microbuzul in cauza si suma de 37.884,24 RON (10.280 EUR) reprezentand costurile recarosarii si care era considerata imprumut acordat firmei „Y.” ce urma sa fie recuperata dupa inceperea exploatarii microbuzului ; acest contract a fost incheiat la cateva zile dupa ce inculpatul A. decisese (21.12.2007) acordarea celei de-a doua transe a avansului de 113.465,02 Ron aferent facturii fiscale IS APR 02007/12.10.2007, fara ca avansul anterior sa fi fost justificat/dedus din sumele datorate si chiar in ziua in care a dispus plata unei sume de 251,462,98 Ron aferent lucrarilor in valoarea de 525.194,95 RON; in aceste conditii microbuzul a trecut cu valoare zero in proprietatea „Y”:
• la datele de 8.07.2008, 15.10.2008, 30.12.2008 si 23.07.2009 a dispus plata catre „X.” a altor patru transe: 287.731 RON; 198.566 RON; 16.836 RON; 17.631 RON.
• a achiesat la o noua suplimentare a valorii initiale a contractului de lucrari cu suma de 510.124 Ron ca urmare a inundatiilor din vara anului 2008 sens in care a fost incheiat intre parti actul aditional nr. 2/25.08.2008 cu prelungirea termenului pana la 30.08.2009 ;
• prin incheierea celor trei acte aditionale valoarea contractului a crescut de la 1.244.883 Ron la 2.000.024 Ron in conditiile in care suplimentarea valorii initiale a contractului s-a facut cu incalcarea art. 122 alin. 1 lit. i din OUG nr. 34/2006 care prevad ca achizitionarea unor lucrari/servicii suplimentare care nu au fost incluse in contractul initial in procedura directa(fara publicarea prealabila a unui anunt de participare) necesare ca urmare a
  intervenirii unor circumstante neprevazute sunt admise numai daca valoarea cumulata a acestora nu depaseste 50% din valoarea contractului initial (in speta 1.244.883,49 Ron:2=622,441,7 Ron) ori in cauza diferenta a fost superioara acestei limite, respectiv de 755.141 RON.

Pentru aceste motive, vazand si considerentele de ordin general care au stat la baza expunerea situatiei de fapt, instanta apreciaza ca,
in drept.

1. Fapta inculpatului de a fi decis, in calitate de reprezentant al autoritatii contractante, beneficiind de concursul fraudulos al inculpatilor C., E. si al invinuitei F., atribuirea cu rea credinta si cu incalcarea dispozitiilor legale a contractului de achizitie publica „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S., jud. Iasi” inculpatei SC „X.” SRL Pascani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
   „
   abuz
   i
   n serviciu contra intereselor publice
   ”,
   
   prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen..

Incadrarea juridica in forma calificata data faptei a fost determinata ca urmare a nivelului prejudiciului adus statului, acesta fiind in cuantum de
212.464,89 lei
, stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei SC „X.” SRL Pascani (de 1.244.883,49 Ron cu TVA) si oferta SC „W.” SRL Targu Frumos (de 1.032.418,6 RON cu TVA), cuantum care situeaza paguba din perspectiva art. 146 C.pen. la nivelul
„
consecintelor deosebit de grave
”, fiind lipsita de relevanta imprejurarea avansarii doar a unei parti din pretul solicitat de inculpata SC „X.” SRL Pascani de catre autoritatea contractanta;

2
- fapta inculpatului de a fi primit in cursul derularii contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007, indirect, ca urmare a incheierii la data de 07.05.2008 a contractului de vanzare-cumparare a
microbuzului marca WW
transferat cu valoare zero in proprietatea inculpatei SC „Y” SRL Siretel, al carei administrator este inculpatul A., in scopul ca acesta sa achieseze la suplimentarea(ilegala) a valorii contractului si prelungirea termenului de executie, la decontarea/receptionarea situatiile de lucrari fara intarzieri/obiectiuni si la aprobarea acordarii ilegale a unor avansuri in conditiile in care valoarea contractului a crescut de la 1.244.883 RON la 2.000.024 RON, suplimentarea valorii initiale a contractului facandu- se cu incalcarea art. 122 alin. 1 lit. i din OUG nr. 34/200, nesolicitarea de la „X.” SRL Pascani a scrisorii de garantie bancara pentru returnarea avansului acordat in conformitate cu art. 4 din HG 264/2003 precum si acordarea celei de-a doua transe(de 113.465,02 RON) fara ca avansul anterior sa fi fost justificat integral sau dedus din sumele datorate in conformitate cu art. 6 alin. 2 din HG 264/2003, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de
„luare de mita
”, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen..

La individualizarea judiciara a pedepselor care urmeaza a fi aplicate inculpatului A. instanta va tine seama de toate criteriile prevazute de art. 72 C.pen., de pozitia procesuala adoptata de inculpat, aceasta fiind una nesincera si necooperanta in scopul aflarii adevarului, de circumstantele care agraveaza faptele savarsite, sens in care retine incidenta art. 75 lit. a C.pen. pentru motivele aratate in expunerea situatiei de fapt dar si de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, singura mentiune din cazierul acestuia, pe care instanta o retine cu prilejul acestei individualizari, relevand aplicarea unei amenzi administrative pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C.pen.,
infractiune sub aspectul careia a fost cercetat si in prezenta cauza
, singura deosebire facand-o aspectul calificat al acesteia, aspect care potenteaza gravitatea faptelor savarsite de inculpat.

In baza acestor considerente, vazand si disp. art. 248 ind. 1 C.pen. cu privire la obligativitatea aplicarii si a
pedepsei complementare
privind interzicerea unor drepturi precum si a necesitatii aplicarii acesteia, instanta urmeaza a da aplicabilitate in baza disp. art. 64 si respectiv art. 65 alin. 2 C.pen., interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., pedeapsa care va aplicata pe langa fiecare pedeapsa principala.

Retinand incidenta concursului de infractiuni, instanta urmeaza a contopi pedepsele aplicate si a dispune executarea celei mai grele, la care va adauga pedeapsa complementara cu durata cea mai mare in ceea ce priveste interdictia exercitarii anumitor drepturi.

Natura faptelor savarsite, gradul ridicat de pericol social al acestora precum si pedepsele principale ce vor fi aplicate inculpatului A. duc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala deoarece intrucat exercitarea acestor drepturi presupune o conduita morala ireprosabila.

Luand in considerare si dispozitiile art. 53 din Constitutie precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta apreciaza ca interzicerea exercitiului acestor drepturi este necesara pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfasurarea instructiei penale, masura care este necesara intr-o societate democratica. De asemenea, instanta, luand in considerare natura si gravitatea pedepselor principale aplicate, apreciaza ca pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. alin. 1 a) teza a II-a si lit. b) C.pen. este proportionala cu situatia care a determinat-o.

2. Privitor la inculpata B.:

Inculpata, sotia inculpatului A., a fost trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de luarea de mita” prev. si ped. de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen., constand in fapta acesteia care l-ar fi ajutat pe inculpatul A. sa primeasca, in cursul derularii contractului de lucrari nr. 381/2007, in calitate de coadministrator al SC „Y” SRL Siretel, alaturi de sotul sau, un microbuz marca WW in valoarea de 42.280 EUR, pentru ca acesta, in calitate de ordonator de credite, sa comita o serie de ilegalitati pe parcursul derularii acestui contract, astfel cum au fost reliefate in expunerea generala dar si detaliata a situatiei de fapt.

Apreciaza insa instanta, din perspectiva materialului probatoriu administrat in cauza si care din perspectiva acuzatiilor aduse inculpatei este incomplet, sens in care retine lipsa unor dovezi certe care sa releve existenta elementului intentional al laturii subiective, in fapt probe care sa sustina fara echivoc cunoasterea de catre inculpata a imprejurarilor si motivelor in baza carora microbuzul in discutie a intrat in patrimoniul societatii sale, a actiunilor intreprinse de coadministratorul SC „Y” SRL Siretel, inculpatul A. in calitate de reprezentant al autoritatii contractante si ordonator de credite, precum si a urmarilor produse.

Retine instanta ca inculpata B. nu a avut nici o implicare in derularea contractului de achizitie publica „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” ori in procedura anterioara privind atribuirea acestuia catre SC „X.” SRL Pascani.

Calitatea acesteia de coadministrator al SC „Y” SRL Siretel si respectiv de sotie a inculpatului A. nu sunt suficiente in a retine complicitatea acesteia la infractiunea de luarea de mita savarsita de acest inculpat.

Pentru aceste considerente, apreciind ca un element esential constitutiv al infractiunii imputate inculpatei B. nu a fost dovedit, respectiv vinovatia acesteia, in baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d C.proc.pen., va dispune
achitarea

inculpatei sub aspectul savarsirii infractiunii de
„complicitate la infractiunea de luare de mita
”,

prev. de art. 26 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen. .

3. Privitor la inculpatul C.:

A fost desemnat presedintele comisiei de licitatie in baza dispozitiei nr. 1560 emisa la data de 21.08.2007 de inculpatul A..

In calitate de reprezentant al autoritatii contractante responsabil cu achizitiile publice, a mentionat in fals in cuprinsul anuntului de atribuire nr. 12816 publicat pe SEAP la 9.10.2007 faptul ca valoarea estimata initiala a contractului ar fi fost de 1.244.883 Ron(valoare sensibil apropiata de pretul solicitat de castigatoarea licitatiei SC „X.” SRL

Pascani or in anuntul de participare publicat pe SEAP la nr. 25475/28,07,2007
valoarea estimata era de maxim 1.071.000 Ron
(cu TVA)

Impreuna cu inculpatii (membrii comisiei), E. si invinuita F. au decis in sedinta din 17.09.2007,
cu rea-credinta si cu incalcarea art.
325 alin. 1 lit. a din HG 925/2006 cu referire la art. 34 alin. 4, si art. 202 alin. 1 don OUG nr. 34/2006, atribuirea contractului de lucrari in favoarea SC „X.” SRL Pascani in conditiile in care autoritatea contractanta avea obligatia de a solicita ofertantului in cazul unei oferte ce are un pret neobisnuit de scazut, situatia SC „W.” SRL, in raport ce urmeaza a fi executat, in scris, inainte de a lua o decizie de respingere a celei oferte, detalii si precizari referitoare la oferta iar cu privire la ofertele care depaseau valoarea estimata a contractului sa le respinga ca inacceptabile(in
conditiile in care oferta „X.” era si incompleta intrucat nu erau prevazute in cuprinsul ei cheltuielile pentru organizarea de santier in valoare de 148.093 RON
, suma care a facut obiectul unei suplimentari a valorii initiale a contractului prin actul aditional nr. 1/12.11.2007.

Desi oferta SC „W.” era cea mai avantajoasa din punct de vedere al costurilor, ea a fost respinsa atat pentru pretul neobisnuit de scazut, dar si pentru ca s-a retinut ca nu are experienta in executia de poduri,
aspect nereal cat timp
fisa de date a achizitiei obliga ofertantii sa faca dovada incheierii si indeplinirii in ultimii 3 ani a unui contract similar, dovada pe care societatea a facut-o, sens in care s-a constatat incheierea unui contract similar cu CL Dobrovat, pentru .o asfaltare de 15,9 km.

Impreuna cu invinuita F. si inculpatul E. (decedat la data pronuntarii deciziei) au falsificat la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale documentatia de evaluare si atribuire respectiv:

1. .procesul verbal de deschidere al ofertelor nr. 15/24.08.2007 unde inculpatul C.:

• a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator H., iar inculpatul E. pe cea a lui G.;
• a atesta in mod nereal prezenta celor doi evaluatori la sedinta comisiei de licitatie din 24.08.2007 si implicarea acestora in activitatea de deschidere a ofertelor.

2. .raportul de evaluare nr. 16/17.09.2007 si hotararea anexa unde:

• a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator H., iar inculpatul E. pe cea a lui G.;
• a atestat in mod nereal prezenta celor doi evaluatori la sedinta comisiei de licitatie din 17.09.2007 si implicarea acestora in activitatea de analiza a ofertelor depuse, de stabilire a punctajului, ierarhizarea firmelor participante si implicarea acestora in luarea deciziei de atribuire a contractului de lucrari in favoarea SC „X.” SRL Pascani.

3. .lista de verificare a conformitatii administrative din 24.08.2007(titular G.) pe care inculpatul C. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor („X.”; „W.” si SC „Q”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor formale si administrative impuse de documentatia de atribuire.
4. lista de verificare a conformitatii administrative din 24.08.2007 (titular H.) pe care inculpatul C. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor („X.”; „W.” si SC „Q”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor formale si administrative impuse de documentatia de atribuire.
5. grilele de verificare a conformitatii administrative (nedatata) titular H.) pe care inculpatul C. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor(„X.”; „W.” si SC „Q”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor administrative impuse de documentatia de atribuire.
6. grilele de verificare a conformitatii tehnice(nedatata) titular H. pe care inculpatul C. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor(„X”; „W.” si SC „Q.”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor tehnice impuse de documentatia de atribuire;
7. . grilele de verificare a conformitatii administrative(nedatata) titular G. pe care inculpatul E. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor(„X.”; „W.” si SC „Q”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor administrative impuse de documentatia de atribuire;
8. grilele de verificare a conformitatii tehnice nedatata) titular G. pe care inculpatul E. a intocmit-o personal si in care a contrafacut prin imitatie semnatura membrului evaluator, atestand in mod nereal implicarea acestuia in evaluarea ofertelor(„X”; „W.” si SC „Q.”) in ceea ce priveste indeplinirea de catre acestea a cerintelor tehnice impuse de documentatia de atribuire.

Probele care au relevat manoperele de falsificare realizate de inculpatul C., avand concursul inculpatului E. (decedat la momentul pronuntarii hotararii), au constat in principal in:

• declaratiile presupusilor membri evaluatori G. si H. care au declarat atat in cursul urmaririi penale dar si in fata instantei de judecata, ca nu au facut parte din aceasta comisie, nu au participat la sedintele acesteia, nu au hotarat nimic in cadrul acestora si nu au stiut nimic despre procedura de atribuire a contractului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S., jud. Iasi;
• declaratia invinuitei F., secretarul comisiei de licitatie, in cuprinsul careia care a aratat ca inculpatul C. a fost cel care a publicat cele doua anunturi pe SEAP(de participare si de atribuire), ca numitii G. si H. nu au participat la nici una din cele patru intruniri ale comisiei (cu exceptia numitului H. care ar fi participat la una sau doua sedinte - aspect care nu a fost confirmat de catre acesta si nici de probatoriile administrate in acest sens, elocvente fiind concluziile expertizei criminalistice), ca intregul dosar al licitatiei era tinut de inculpatul C. care il tinea in biroul sau si la care invinuita nu a avut acces si ca nu stie cine a semnat in locul numitilor G. si H. prin inserarea mentiunilor olografe a semnaturilor acestora;
• rezultatele expertizei criminalistice efectuate in cursul urmaririi penale(expertiza nr. 120/24.06.2010) care au relevat faptul ca semnaturile facute in numele lui H. de pe inscrisurile supuse analizei criminalistice(grila de verificare a conformitati administrative, grila de evaluare a conformitatii tehnice, procesul verbal de deschidere al ofertelor, raportul de evaluare nr. 16/2007, lista de verificare a conformitatii cu cerintele formale si administrative precum si hotararea de atribuire a contractului) nu au fost executate de catre acesta, iar in ceea ce priveste semnaturile facute in numele lui G. pe inscrisurile cercetate(grila de verificare a conformitati administrative, grila de evaluare a conformitatii tehnice, procesul verbal de deschidere al ofertelor, raportul de evaluare nr. 16/2007, lista de verificare a conformitatii cu cerintele formale si administrative precum si hotararea de atribuire a contractului) nu apartin acestuia.
• desi in cuprinsul concluziilor acestei expertize nu s-a putut stabili cu certitudine daca aceste semnaturi au fost realizate de ceilalti membri ai comisiei, respectiv de catre presedintele acesteia, inculpatul C. si membrul evaluator inculpatul E., din coroborarea tuturor probelor administrate sub acest aspect se desprinde concluzia certa asupra raspunderii acestor membri in falsificarea acestor documente, deoarece nimeni altcineva nu era in masura a o realiza in contextul in care toate aceste manopere frauduloase erau necesare pentru crearea aparentei de legalitate incepand cu debutul procedurii, supus unor ilegalitati comise de catre inculpatul C. care a publicat anuntul de participare si care a indicat o valoare inferioara celei acordate contractului prin studiul de fezabilitate ca ulterior, continuand sirul ilegalitatilor comise („acoperite” de catre inculpatul A., cel care ar fi trebuit sa vegheze in calitate de reprezentant al autoritatii contractante si ordinator de credite la respectarea legalitatii in procedura de atribuire dar si de derulare a contractului) prin publicarea ulterioara a anuntului de atribuire a contractului o alta valoare a contractului, care insa, neexplicabil, se apropia de pretul solicitat de firma castigatoare, respectiv de inculpata SC „X.” SRL Pascani. Aceste date sustin fara echivoc participarea directa a inculpatului C. in savarsirea acestor falsuri, avand concursul si al coinculpatului E. (decedat la data pronuntarii sentintei).

Pentru aceste motive, vazand si considerentele de ordin general care au stat la baza expunerea situatiei de fapt, instanta apreciaza ca, in drept:

1. Fapta inculpatului de a fi decis alaturi de ceilalti membri ai comisiei atribuirea in conditii nelegale a contractului „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” inculpatei SC „X.” SRL Pascani intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen. ;
2. Fapta inculpatului de a fi mentionat in fals in cuprinsul anuntului de atribuire nr. 12816/09.10.2007 faptul ca valoarea estimata initial a contractului de achizitie publica „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” ar fi fost de 1.244.883 RON in scopul de a ascunde atribuirea ilegala a acestui contract inculpatei SC „X.” SRL Pascani intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 ;
3. Fapta inculpatului de a falsificat la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale o parte din documentatia de evaluare si atribuire a contractului de achizitie publica in scopul de a ascunde atribuirea ilegala a acestui contract inculpatei SC „X.” SRL Pascani intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „fals intelectual”, prev. de prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.;
4. Fapta inculpatului de a fi inaintat la SEAP anuntul de atribuire nr. 12816/09.10.2007 prin care semnala public faptul ca valoarea estimata initial a contractului de achizitie publica „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS 259 in com. S., jud. Iasi” ar fi fost de 1.244.883 RON in scopul de a ascunde atribuirea ilegala a acestui contract inculpatei SC „X.” SRL Pascani intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de fals” prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si cu referire la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000;
5. Fapta inculpatului de a fi folosit la diferite intervale de timp dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale documentatia de evaluare si atribuire falsificata in modalitatile expuse in situatia de fapt intruneste elementele constitutive ale infractiunii de”uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen. .

Cu prilejul realizarii operatiunii de individualizare judiciara a pedepselor care urmeaza a fi aplicate inculpatului C. instanta va tine seama de toate criteriile prevazute de art. 72 C.pen., de pozitia procesuala adoptata de inculpat, de circumstantele care agraveaza faptele savarsite, sens in care retine incidenta art. 75 lit. a C.pen. pentru motivele aratate in expunerea situatiei de fapt dar si de inexistenta antecedentelor penale ale inculpatului.

La analizarea circumstantei agravante aflate in concurs cu o circumstanta atenuanta apreciaza instanta, vazand gravitatea faptelor savarsite de inculpat, participarea directa a acestuia la comiterea acestora si urmarile aduse, pe langa prejudiciul adus statului una la fel de importanta reprezentand-o increderea forurilor emitente a fondurilor banesti, in speta Guvernul Romaniei, in utilizarea legala a acestora de catre autoritatile contractante, ca nu se impune coborarea pedepsei sub limita minimului special prevazut de legea penala.

In baza acestor considerente, vazand si disp. art. 248 ind. 1 C.pen. cu privire la obligativitatea aplicarii si a pedepsei complementare privind interzicerea unor drepturi precum si a necesitatii aplicarii acesteia, instanta urmeaza a da aplicabilitate in baza disp. art. 64 si respectiv art. 65 alin. 2 C.pen., interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a si lit. b C.pen., pedeapsa care va aplicata pe langa fiecare pedeapsa principala.

Retinand incidenta concursului de infractiuni, instanta urmeaza a contopi pedepsele aplicate si a dispune executarea celei mai grele, la care va adauga pedeapsa complementara cu durata cea mai mare in ceea ce priveste interdictia exercitarii anumitor drepturi.

Natura faptelor savarsite, gradul ridicat de pericol social al acestora precum si pedepsele principale ce vor fi aplicate inculpatului C. duc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala deoarece intrucat exercitarea acestor drepturi presupune o conduita morala ireprosabila.

Luand in considerare si dispozitiile art. 53 din Constitutie precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta apreciaza ca interzicerea exercitiului acestor drepturi este necesara pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfasurarea instructiei penale, masura care este necesara intr-o societate democratica. De asemenea, instanta, luand in considerare natura si gravitatea pedepselor principale aplicate, apreciaza ca pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. alin. 1 a) teza a II-a si lit. b) C.pen. este proportionala cu situatia care a determinat-o.

4. Privitor la inculpatul E.:

Retine instanta ca acest inculpat a fost trimis in judecata pentru savarsirea aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor publice” prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si art. 248 C.pen. si cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen., „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr.

78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a

C.pen. si „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.

La termenul de judecata din data de 21.02.2013 instanta a luat act de intervenirea decesului inculpatului E., conform extrasului pentru uz oficial dupa actul de deces nr. 228/21.01.2013.

In atare imprejurare, instanta, in baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 alin. 1 lit. g C.proc.pen., va inceta procesul penal pornit impotriva inculpatului E. sub aspectul savarsirii infractiunilor de „abuz in serviciu contra intereselor publice” prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si art. 248 C.pen. si cu aplicarea art. 74 lit. a C.pen., „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c si art. 18 alin. 1 din Legea nr.

78/2000 cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a

C.pen. si „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c si si art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C.pen. si aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. si art. 75 lit. a C.pen.

5. Privitor la inculpatul D.:

Astfel cum a fost reliefat in expunerea generala a situatiei de fapt, inculpatul este administratorul SC „X.” SRL Pascani, castigatorul licitatiei organizate de Primaria com. S., licitatie care s-a desfasurat in conditii de ilegalitate astfel cum au fost relevate in cuprinsul acestei expuneri.

Conform contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007, SC „X.” SRL Pascani se obliga sa execute lucrarea contra sumei de 1.244.883 Ron in termen de 6 luni si sa inceapa lucrarile la 10.10.2007.

Dupa constituirea garantiei de buna executie, el putea beneficia de un avans de maxim 30% din valoarea totala a contractului, la cerere si dupa depunerea prealabila a unei scrisori de garantie bancara.

Cu toate acestea la data de 12.10.2007 solicita autoritatii contractante, al carei reprezentant era coinculpatul A., acordarea unui avans de 260.000.RON catre inculpata SC

„X.” SRL Pascani, in conditiile in care nu a prezentat acesteia scrisoarea de garantie bancara pentru returnarea avansului.

Acelasi inculpat a decis acordarea celei de-a doua transe (de 113.465,02 RON) catre SC „X.” SRL Pascani fara ca avansul anterior sa fi fost justificat integral sau dedus din sumele datorate in conditiile in care art. 6 alin. 2 din HG 264/2003 permitea ordonatorului de credite sa aprobe o noua transa de avans numai dupa ce avansul acordat anterior a fost justificat integral sau dedus din sumele datorate.

In aceste imprejurari, la data de 27.12.2007, sub nr. 479, intre firma „X.” SRL Pascani si „Y.” Siretel (aflata in administrarea inculpatilor A. si B.) este incheiat contractul de asociere in participatiune potrivit caruia „X.” SRL Pascani, in calitate de asociat pasiv, era tinut sa aduca aport la asocierea cu „Y.” Siretel (asociat gerant) microbuzul in cauza si suma de 37.884,24 Ron (10.280 EUR) reprezentand costurile recarosarii si care era considerata imprumut acordat firmei „Y.” ce urma sa fie recuperata dupa inceperea exploatarii microbuzului; acest contract a fost incheiat la cateva zile dupa ce inculpatul A. decisese (21.12.2007) acordarea celei de-a doua transe a avansului de 113.465,02 Ron aferent facturii fiscale IS APR 02007/12.10.2007, fara ca avansul anterior sa fi fost justificat/dedus din sumele datorate si chiar in ziua in care a dispus plata unei sume de 251,462,98 Ron aferent lucrarilor in valoarea de 525.194,95 RON.

Ulterior, la data de 07.05.2008, microbuzul a trecut cu valoare zero in proprietatea „Y.” Siretel, baza unui contract de vanzare-cumparare.

Pentru aceste considerente, vazand si motivele de ordin general expuse anterior, instanta apreciaza ca, in drept, la individualizarea judiciara a pedepsei care urmeaza a fi aplicata inculpatului D. instanta va tine seama de toate criteriile prevazute de art. 72 C.pen., de pozitia procesuala adoptata de inculpat, de modalitatea si imprejurarile in care aceasta fapta a fost comisa dar si de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului.

In acest context instanta va retine totodata imprejurarea aplicarii fata de inculpat a doua amenzi administrative care au insotit doua ordonante de scoatere de sub urmarire penala dispuse in doua dosare diferite, ambele aplicate pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., imprejurare care determina instanta in a nu da aplicabilitate efectelor circumstantei atenuante facultative prev. de art. 74 alin. 1 lit. a C.proc.pen.

Fata de gravitatea faptei savarsite de inculpat si contextul in care aceasta a fost comisa urmeaza a-i fi aplicata acestuia, in baza art. 65 alin. 2 C.pen., si pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., pedeapsa care va aplicata pe langa pedeapsa principala.

Natura faptei savarsite, gradul ridicat de pericol social al acesteia precum si pedeapsa principala ce va fi aplicata inculpatului D. duc la concluzia unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala deoarece intrucat exercitarea acestor drepturi presupune o conduita morala ireprosabila.

Luand in considerare si dispozitiile art. 53 din Constitutie precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta apreciaza ca interzicerea exercitiului acestor drepturi este necesara pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfasurarea instructiei penale, masura care este necesara intr-o societate democratica. De asemenea, instanta, luand in considerare natura si gravitatea pedepsei principale aplicate, apreciaza ca pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. alin. 1 a) teza a II-a si lit. b) C.pen. este proportionala cu situatia care a determinat-o.

6. Privitor la inculpata SC „X.” SRL Pascani:

Apreciaza instanta, prin prisma atat a situatiei generale de fapt expuse anterior dar si acelei prezentate individual fata de inculpatii D. si A., ca

fapta acesteia de a fi oferit si ulterior dat, prin intermediul reprezentantului sau, inculpatul D., inculpatului A. un microbuz marca WW in valoare de 144.927,44 lei pentru ca acesta, in calitate de ordonator de credite, sa achieseze la suplimentarea valorii contractului si prelungirii termenului de executie, sa efectueze decontarea si receptia fara intarzieri si fara obiectiuni a situatiilor de lucrari executate de SC „X.” SRL Pascani si sa aprobe acordarea ilegala in doua transe a unui avans in valoare totala de 373.465,02 RON fara a mai solicita de scrisoarea de garantie bancara pentru returnarea avansului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „dare de mita” prev. de art. 6 din Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 255 alin. 1 C.pen..

La stabilirea pedepsei aplicabile instanta va tine seama de limitele prev. de art. .53 ind. 1 alin. 2 C.pen. si cu trimitere la art. 71 ind. 1 alin. 2 C.pen. si in baza art. 53 ind. 1 alin. 3 lit. d C.pen. cu referire la art. 71 ind. 6 C.pen. ii va aplica acesteia si pedeapsa complementara a interzicerii de a participa, direct sau indirect, la procedurile de achizitii publice pe o durata de 3(trei)ani, pedeapsa care se va executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In baza art. 479 ind. 7 alin. 5 C.proc.pen. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii se va comunica in extras organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, respectiv Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Iasi, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.

7. Privitor la inculpata SC „Y.” Siretel, jud. Iasi:

In lumina considerentelor aratate in expunerea generala a situatiei de fapt dar si celei individuale privitoare la inculpatii A. si D., apreciaza ca fapta acesteia de a fi acceptat in introducerea patrimoniului sau, aflat in administrarea inculpatilor A. si B., fara drept, a unui microbuz marca WW in valoare de 144.927,44 lei pentru ca inculpatul A., in calitate de ordonator de credite, sa achieseze la suplimentarea valorii contractului si prelungirii termenului de executie, sa efectueze decontarea si receptia fara intarzieri si fara obiectiuni a situatiilor de lucrari executate de SC „X.” SRL Pascani si sa aprobe acordarea ilegala in doua transe a unui avans in valoare totala de 373.465,02 RON fara a mai solicita de scrisoarea de garantie bancara pentru returnarea avansului, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „complicitate la infractiunea de luare de mita” prev. de Legea nr. 78/200 cu trimitere la art. 254 alin. 1 si 2 C.pen.

La stabilirea pedepsei aplicabile instanta va tine seama de limitele prev. de art. 53 ind. 1 alin. 2 C.pen. si cu trimitere la art. 71 ind. 1 alin. 2 C.pen. si in baza art. 53 ind. 1 alin. 3 lit. e C.pen. cu referire la art. 71 ind. 7 C.pen. ii va aplica acesteia si pedeapsa complementara a difuzarii in extras a hotararii de condamnare, pe cheltuiala inculpatei SC „Y” SRL, prin intermediul presei scrise, respectiv intr-un cotidian central din orasul Pascani, constand intr- un numar de trei aparitii intr-un interval de o luna de zile, pedeapsa care se va executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

In baza art. 479 ind. 7 alin. 5 C.proc.pen. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii se va comunica in extras organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, respectiv Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Iasi in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, prin adresa nr. 276968/16.10.2010, Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, s-a constituit parte civila cu suma de 212.464,89 RON, suma care reprezinta diferenta intre valoarea ofertei SC „X.” SRL Pascani (de 1.244.883,49 Ron cu TVA) si oferta SC „W.” SRL Targu Frumos (de 1.032.418,6 RON cu TVA).

Desi s-a apreciat din perspectiva platii efective doar a unei parti a pretului solicitat de SC „X.” SRL ca suma solicitata de partea civila pare ca justificata pana la nivelul de 113.273,4 RON, instanta apreciaza, astfel cum de altfel a precizat in expunerea situatiei de fapt privitoare la inculpatul A., ca lipsita de relevanta imprejurarea avansarii doar a unei parti din pretul solicitat de inculpata SC „X.” SRL Pascani de catre autoritatea contractanta, in contextul in care paguba cauzata statului s-a produs la data atribuirii in conditii nelegale a

contractului de lucrari acestei societati, cuantumul cert al acesteia fiind stabilit
an initio
ca urmare a existentei unei diferente notabile intre cele doua oferte.

Imprejurarea onorarii de catre partea contractanta doar a unei parti din pretul solicitat de inculpata SC „X.” SRL Pascani nu este in masura a justifica diminuarea nivelului acestei pagube, interpretarea acestei imprejurari putand fi data si in sensul platii acestei diferente din totalul sumelor avansate inculpatei de autoritatea contractanta.

Pentru aceste motive, indeplinite fiind toate conditiile pentru a antrena raspunderea penala a inculpatilor vinovati de producerea acestui prejudiciu, respectiv cea a inculpatului A., care in calitate de reprezentant al autoritatii contractante a decis in conditii de nelegalitate, astfel cum au fost aratate in expunerea generala a situatiei de fapt, incheierea contractului de lucrari nr. 381/05.10.2007 cu inculpata SC „X.” SRL Pascani, desi ii revenea obligatia, conform art. 209 alin. 1 lit. d si alin. 2 din OG nr. 34/2006, verificarii legalitatii procedurii de atribuire a contractului, pe parcursul careia fusesera comise o serie de grave ilegalitati, in concurs cu cea a inculpatului C., care prin mijloace frauduloase care au vizat inclusiv falsificarea semnaturilor unor membri ai comisiei de licitatie, calitate cu privire la care s-a dovedit ulterior ca nici nu a existat in realitate (G. si H.), semnaturi care erau esentiale in crearea unei aparente de legalitate incepand cu momentul constituirii comisiei de licitatie si atribuirii contractului de lucrari dar si pe parcursul derularii acestuia, instanta, apreciind ca acestia se fac vinovati de producerea acestui prejudiciu, cert si determinat de la momentul atribuirii contractului de lucrari, in baza disp. art. 14 si 346 C.proc.pen. va admite actiunea civila formulata de partea civila Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, reprezentat de Directia Generala a Finantelor Publice Iasi, urmand a-i obliga pe inculpatii A. si C. la plata, in solidar, la plata acestui prejudiciu in suma de 212.464,89 lei .

In vederea garantarii platii acestuia,vazand si disp. art. 20 din Legea nr. 78/2000 mentine masura sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile si mobile ale inculpatilor A. si C. astfel cum a fost dispus prin Ordonanta procurorului din data de 23.04.2010 luata in dosarul nr. 25/P/2010 si executat prin luarea de inscriptii ipotecare dupa cum urmeaza:

• 1/2 din bunurile comune ale inculpatilor A. si B., respectiv o casa de locuit si anexe construite in anul 1995 si un teren in suprafata de 3,71 ha, imobile situate in loc. Siretel, jud. Iasi, si o constructie cu destinatie de spatiu comercial, o anexa si un teren in suprafata de 593 mp, bunuri imobile asupra carora s-a procedat la luarea inscriptiei ipotecare prin incheierile nr. 5465/12.05.2010 si nr. 5272/07.05.2010 ale Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi ;
• teren in suprafata de 0,5 ha, din care 0,17 intravilan, proprietatea inculpatului C., asupra caruia s-a aplicat inscriptia ipotecara prin incheierea nr. 5274/07.05.2010 a Biroului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Iasi, pana la concurenta sumei la plata careia inculpatii A. si C. au fost obligati in favoarea partii civile, respectiv a sumei de 212.464,89 lei .

In baza disp. art. 19 din Legea 78/2000 va dispune confiscarea speciala a microbuzului marca WW aflat in prezent in custodia Politiei mun. Pascani in baza procesului verbal de custodie din data de 04.05.2010, bun care a facut obiectul infractiunilor de „dare” si respectiv „luare de mita” comise de catre inculpatii D. si SC „X.” SRL Pascani si respectiv A. si SC „Y.” Siretel, jud. Iasi.

In baza disp. art. 20 din Legea 78/2000 va mentine masura sechestrului asigurator instituit asupra microbuzului marca WW instituit prin ordonanta procurorului din data de 23.04.2011 in vederea punerii in executare a masurii confiscarii speciale.

In baza disp. art. 348 C.proc.pen. va dispune anularea urmatoarelor inscrisuri, constatate ca falsificate prin raportul de expertiza criminalistica efectuat in cauza, respectiv:

• procesul verbal de deschidere al ofertelor nr. 15/24.08.2007;
• raportul de evaluare nr. 16/17.09.2007;
• hotararea anexa raportului de evaluare nr. 16/17.09.2007;
• listele de verificare a conformitatii administrative din 24.08.2007;
• grilele de verificare a conformitatii administrative;
• grilele de verificare a conformitatii tehnice;
• anuntul de atribuire nr. 12816 publicat pe SEAP.

In baza disp. art. 191 alin. 2 C.proc.pen. va obliga pe inculpatii A., C., D., SC „X.” SRL Pascani si SC „Y” SRL la plata a cate 856 lei fiecare, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in suma totala de 4280 lei (2480 lei in cursul urmaririi penale si 1800 in cursul judecatii, incluzand si onorariu expert).”

Impotriva acestei hotarari, in termen legal, Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Iasi si inculpatii A., C., D., SC „X.” SRL Pascani, SC „Y.” SRL Iasi au promovat calea ordinara de atac a apelului.

Curtea de apel, facand propria analiza a probelor administrate in cursul urmaririi penale si al judecatii, in fond si in apel, retine ca prima instanta a retinut o situatie de fapt partial corecta.

Amintim ca anterior actualului Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010), Codul de procedura penala din 1968 continea o enumerare limitativa a mijloacelor de proba in art. 64, insa in forma sa initiala dadea o valenta similara libertatii de apreciere a probelor, prevazand in mod expres ca: „Probele nu au o valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta de judecata potrivit convingerii lor, formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si conducandu-se dupa constiinta lor” (art. 63 alin. 2).

Prin Decizia nr. 171/23.05.2001 a Curtii Constitutionale, instanta de control constitutional a constatat ca sus-citata norma procesual penala contravine dispozitiilor art. 124 din Constitutia Romaniei, potrivit carora: ”Justitia se infaptuieste in numele legii. Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”. Ca urmare a acestei decizii, prin Legea nr. 281/2003 a fost modificat continutul art. 63 alin. 2 C.proc.pen., astfel incat: „Aprecierea fiecarei probe se face de catre organul de urmarire penala si de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului”. In acest fel, legiuitorul s-a raliat tendintei contemporane, fidela sistemului stiintific al probelor, in care este primordiala aflarea adevarului judiciar, dezirabil a coincide cu adevarul obiectiv, bineinteles cu un anumit grad de probabilitate, iar descoperirea acestuia prin intermediul mijloacelor oferite de stiinta reprezinta o caracteristica fundamentala a sistemului probatoriu.

Prin adoptarea Noului Cod de procedura penala, legiuitorul a optat conceptual pentru un sistem procesual mixt, in care se regasesc elemente ale sistemului acuzatorial, inchizitorial sau adversarial. Constant traditiei sistemului procesual roman, si in prezent prevaleaza principiul libertatii de apreciere a probelor, dar si o viziune liberala asupra mijloacelor de proba. Astfel, potrivit art. 97 alin. 2 C.proc.pen., proba se obtine prin mijloacele enumerate in literele a-e, dar si prin orice alte mijloace care nu sunt oprite de lege (lit. f), iar in procesul de evaluare a probelor, acestea nu au valoare dinainte stabilita de lege, fiind supuse liberei aprecieri a organelor judiciare (art. 103 alin. 1 C.proc.pen.).

Incontestabil, o examinare obiectiva a probelor si in acord cu exigentele prezumtiei de nevinovatie reprezinta premisa unei concordante intre adevarul judiciar si adevarul obiectiv si darea unei solutii fundamentate probatoriu, motiv pentru care, in respectarea prescriptiilor Legii fundamentale, se impune renuntarea la evaluarea probatoriului pe baza unei convingeri subiective, supuse erorii. Standardul de apreciere a probelor in functie de convingerea magistratului este de larga raspandire in dreptul continental, fie ca imbraca forma „convingerii libere” (art. 261 C.proc.pen. german, art. 14 C.proc.pen. austriac), a „intimei convingeri” (art. 353 C.proc.pen. francez) sau pur si simplu a „convingerii” in evaluarea probelor administrate (art. 103 alin. 2 teza a II-a C.proc.pen.).

Prin conceptul de „convingere” a judecatorului, care se formeaza in urma analizei probatoriului, se intelege puterea suverana a acestuia de a aprecia valoarea probelor penale si de a le reflecta in rationamente cu privire la veridicitatea probelor, in urma carora cel chemat sa solutioneze actiunea penala dobandeste un sentiment de certitudine cu privire la existenta infractiunii si a vinovatiei faptuitorului.

Existenta unor probe dincolo de orice indoiala rezonabila reprezinta o componenta esentiala a unui proces echitabil
(due process and fair treatment)
si instituie obligatia pentru acuzare de a proba toate elementele de vinovatie de o maniera apta sa inlature dubiul. Astfel, art. 103 alin. 1 C.proc.pen. cere evaluarea coroborata si integrala a probelor administrate in cauza penala, cerinta respectata numai in ipoteza corelarii tuturor probelor apreciate drept veridice si inlaturarea motivata a celor contrare, fara omisiunea vadita sau implicita a vreunei probe administrate. De aici decurge si necesitatea abordarii obiective a examenului probelor, numai cercetarea exhaustiva si acordarea valorii potrivite fiecarei probe administrate asigurand temeinicia hotararii. Garantia filtrarii obiective a probatoriului se regaseste in art. 103 alin. 2 teza I C.proc.pen., care impune instantei sa decida asupra existentei infractiunii si vinovatiei inculpatului de o maniera motivata, cu trimitere la toate probele evaluate.

In urma acestei evaluari, trebuie sa rezulte intotdeauna un rationament armonios, congruent cu probatoriul cauzei, orice discordanta intre aprecierile instantei si tabloul integral probatoriu fiind semnul specific al unei hotarari injuste.

Numai rationalizarea probelor in mod obiectiv, de natura a crea certitudinea obiectiva ca faptele relevate de probele analizate corespund realitatii, aduce certitudinea aflarii adevarului. Consecutiv, apare drept inutila referirea in teza a II-a a art. 103 alin. 2 C.proc.pen. la formarea convingerii ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila, folosirea acestui criteriu aparent subiectiv nefiind in concordanta cu criteriul dubiului care, prin trasatura sa de rezonabilitate, implica
per se
o viziune rationala, obiectiva.

In activitatea de apreciere (evaluare) a probelor, un real standard este instituit prin prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatul, intrucat orice dubiu privind temeinicia acuzatiei ii profita integral acestuia, conform regulii in
dubio pro reo,
consacrata expres prin art. 4 alin. 2 C.proc.pen. si art. 103 alin. 2 teza a II-a C.proc.pen., astfel incat mai adecvata apare centrarea evaluarii probelor identificarii existentei acestei indoieli rezonabile.

Curtea de apel constata ca aceste consideratii teoretice sunt necesare din perspectiva criticilor fondate aduse de inculpati modalitatii in care prima instanta a inlaturat din materialul probator considerat relevant declaratiile martorilor propusi in aparare de inculpatul D. pentru a dovedi nevinovatia sa sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita. Inlaturarea in bloc a declaratiilor inculpatilor si martorilor audiati fara a se arata daca declaratiile sunt considerate nesincere, irelevante, neconcludente, contravine dispozitiilor legale amintite mai sus.

Contrar celor de prima instanta, probatoriul administrat in cauza dovedeste ca inculpatii nu au comis infractiunea de dare si, respectiv, de luare de mita, in conditiile si in scopul aratate prin actul de sesizare.

Apararile inculpatilor B., A. si D. sub aspectul infractiunilor de dare si, respectiv, luare de mita, in forma complicitatii si autoratului, au fost sustinute de un amplu material probatoriu, declaratiile inculpatilor fiind pe deplin concordante cu declaratiile martorilor audiati si cu aspectele desprinse din continutul inscrisurilor administrate.

Inculpatii C. si A. considera gresita condamnarea lor sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu. Ei au declarat ca era prima data cand la nivelul Consiliului Local S. se organiza o procedura de licitatie publica, ca nu au intentionat sa fraudeze procedura si sa favorizeze vreun competitor,au invocat necunoasterea dispozitiilor O.U.G. nr. 34/2006, considerand, in plus, ca, fata de considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 405/2016 si 392/2017, in sarcina lor nu ar putea fi retinuta savarsirea infractiunii de abuz in serviciu .

Curtea a retinut deja ca procedura de licitatie publica deschisa organizata la nivelul Consiliului Local in Siretel in anul 2007,pentru atribuirea contractului de lucrari „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS259 in comuna S., judetul Iasi”a fost grav viciata, cu consecinta prejudicierii bugetului de stat si crearii unui avantaj patrimonial pentru SC „X.” SRL

Revenind la modalitatea in care au fost construite acuzatiile privind savarsirea infractiunii de abuz in serviciu formulate impotriva inculpatilor A. si C., Curtea retine ca ei au

fost trimisi in judecata si condamnati in prima instanta pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma agravata, astfel:

Fapta invinuitilor C. si E. de a fi decis, in calitate de presedinte si, respectiv, membru al Comisiei pentru atribuirea prin licitatie deschisa a contractului de lucrari „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS259 in comuna S., judetul Iasi”, finantat integral de catre Guvernul Romaniei in cadrul programului „Dezvoltarea infrastructurii in spatiul rural „instituit prin O.G. nr. 7/2006, in sedinta din 17.09.2007, cu rea-credinta si cu incalcarea disp. art. 36 alin. 1 lit. a din H.G.. nr. 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 din acelasi act normativ, - conform carora oferta (financiara) este considerata inacceptabila in situatia in care pretul inclus in propunerea financiara depaseste valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv - n.n. si art. 202 alin. 1 din O.G.U. 34/2006 - conform caruia, in cazul unei oferte care are un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractanta are obligatia de a solicita ofertantului, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera semnificative cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv - n.n., atribuirea contractului de lucrari in favoarea invinuitei SC „X.” SRL Pascani,R: 13792786 in conditiile in care:

- ofertele financiare ale SC „X.” SRL Pascani - de 1.244.883,49 RON - inclusiv TVA - si SC „Q.” SRL Targu Frumos, judetul Iasi - de 1.374.569 RON - inclusiv TVA - depaseau atat valoarea estimata a contractului astfel cum a fost indicata in anuntul de participare numarul 25475 publicat in S.E.A.P. la data de 28.07.2007 - de 1.071.000 RON (900.000 RON- fara TVA) - n.n., cat si valoarea devizului general stabilit in baza Studiului de Fezabilitate intocmit de reprezentantii SC „Z.” SRL Iasi - de 1.210.856 RON- n.n. - fapt ce ar fi impus respingerea ca inacceptabilele a celor doua oferte

Desi sensibil apropriata - 1.032418,6 lei - de valoarea estimata a contractului indicata in anuntul de participare, oferta SC „W.” SRL Targu Frumos a fost declarata nejustificat ca fiind inacceptabila pe considerentul ca „pretul ar fi neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat” - desi era singura ce putea fi considerata acceptabila fiind mai mica (sensibil) (1.032.418,6 RON) decat valoarea estimata a contractului indicata in anuntul de participare - n.n. fara insa ca membrii comisiei sa solicite acestui ofertant, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a ofertei, detalii si precizari cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv in conformitate cu dispozitiile art. 202 alin. 1 din O.G.U. 34/2006 ;- modalitate in care, cu concursul inculpatului A. - primar al comunei S., judetul Iasi si reprezentant al autoritatii contractante, ce a decis incheierea contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007 cu incalcarea dispozitiilor art. 209 alin. 1 d si alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 ce il obligau in prealabil la verificarea legalitatii procedurii de atribuire si la adoptarea unor masuri corective pentru inlaturarea ilegalitatilor incidente, pe de o parte s-a cauzat un avantaj patrimonial firmei SC „X.” SRL Pascani,rezultat din atribuirea contractului de lucrari la o valoare de 212.464,89 lei mai mare decat oferta „W.” SRL Targu Frumos, Judetul Iasi - declarata nejustificat si ilegal ca inacceptabila, iar pe de alta parte - bugetul de stat a fost prejudiciat cu aceeasi suma - stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei „X.” (1.244.883,49) si oferta „W.” (de 1.032418,6 lei) declarata ilegal si nejustificat inacceptabila - intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen.

Incadrarea juridica in forma calificata data faptei a fost determinata ca urmare a nivelului prejudiciului adus statului, acesta fiind in cuantum de 212.464,89 lei, stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei SC „X.” SRL Pascani (de 1.244.883,49 Ron cu TVA) si oferta SC „W.” SRL Targu Frumos (de 1.032.418,6 RON cu TVA), cuantum care situeaza paguba din perspectiva art. 146 C.pen. la nivelul
„consecintelor deosebit de grave
”, fiind lipsita de relevanta imprejurarea avansarii doar a unei parti din pretul solicitat de inculpata SC „X.” SRL Pascani de catre autoritatea contractanta.

Fapta invinuitului A. de a fi decis, in calitate de primar al comunei si reprezentant al autoritatii contractante, avand concursul fraudulos al celor trei membri ai comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de achizitie publica avand ca obiect executarea lucrarii „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS259 in comuna S., judetul Iasi”, finantat integral de catre Guvernul Romaniei in cadrul programului „Dezvoltarea infrastructurii in spatiul rural „instituit prin O.G. nr. 7/2006, ce au decis in sedinta din 17.09.2007, cu rea-credinta si cu incalcarea disp. art. 36 alin. 1 lit. a din H.G. . nr. 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 din acelasi act normativ incheierea contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007 cu incalcarea dispozitiilor art. 209 alin. 1 d si alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 ce il obligau in prealabil la verificarea legalitatii procedurii de atribuire si la adoptarea unor masuri corective pentru inlaturarea ilegalitatilor incidente, modalitatea in care, pe de o parte s-a cauzat un avantaj patrimonial firmei SC „X.” SRL Pascani, rezultat din atribuirea contractului de lucrari la o valoare de 212.464,89 lei mai mare decat oferta SC „W.” SRL Targu Frumos - declarata nejustificat si ilegal ca inacceptabila, iar pe de alta parte bugetul de stat a fost prejudiciat cu aceeasi suma - stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei „X.” (1.244.883,49) si oferta „W.” (de 1.032418,6 lei) declarata ilegal si nejustificat inacceptabila - intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „abuz in serviciu contra intereselor publice”, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 248 ind. 1 C.pen. si cu referire la art. 248 C.pen. si aplicarea art. 75 lit. a C.pen.

S-a retinut in fapt ca: la data de 17.07.2006 invinuitii A. - primar al comunei si C. - responsabil cu urbanismul si amenajarea teritoriului in cadrul Primariei comunei au depus la Cancelaria Primului Ministru cererea numarul 53 J22/17.07.2006 - [F: V2/80^84] prin care solicitau finantarea (integrala), de catre Guvernul Romaniei in cadrul „Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural” instituit de OG nr. 7/2006 a proiectului „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS259 in comuna S., judetul Iasi” in valoare totala de 1.035.162,18 RON (fara TVA sau 1.277.978 RON cu TVA inclus) - stabilita in baza Studiului de Fezabilitate „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S. - [F: V2/95^122] intocmit de SC „Z.” SRL Iasi si aprobat de catre Consiliul Local S., judetul Iasi prin Hotararea numarul 26/13.07.2006 - [F: V2A22^123].

Dupa aprobarea cererii de finantare invinuitul A. din considerente ce nu au putut fi pe deplin clarificate, l-a contactat telefonic pe invinuitul E. - evaluator atestat M.L.P.A.T.- n.n. obtinand acordul acestuia de a face parte din comisia de evaluare a ofertelor si promisiunea de a-i coopta pentru aceasta activitate si pe invinuitii G. si H. - fara a avea vreo discutie prealabila si fara a obtine acordul acestora. In baza acestui aranjament verbal, prin dispozitia numarul 1560/21.08.2007 - [F: V3/281], invinuitul A. a decis constituirea comisiei in vederea derularii in conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. 1 lit. a din OUG nr. 34/2006 a procedurii de atribuire prin licitatie deschisa a contractului de lucrari „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS259 in comuna S., judetul Iasi” - comisie formata din numitii C. - referent, responsabil cu achizitiile publice - presedinte al comisiei - n.n., F. - secretarul consiliului local - secretar al comisiei - n.n. si, respectiv, E., G. si H. - membrii ai comisiei - n.n.

In debutul procedurii, in calitatea sa de reprezentant al autoritatii contractante responsabil cu achizitiile publice, invinuitul C. a publicat pe S.E.A.P. la data de 28.07.2007, in conformitate cu dispozitiile art. 54 al 1 lit. a din OUG nr. 34/2006 anuntul de participare numarul 25475/28.07.2007 - [F: V2/35^37] indicand la punctul II.2.1. o valoare estimata a contractului de doar 900.000 RON - fara TVA sau 1.071.000 RON cu TVA, valoare estimata ce trebuia procedural, in conformitate cu dispozitiile art. 26 din OUG nr. 34/2006, sa fie determinata inainte de initierea procedurii de atribuire a contractului si valabila la momentul transmiterii spre publicare a anuntului de participare - n.n. si faptul ca acesta va fi atribuit in conformitate cu dispozitiile art. 198 alin. 1 lit. a al aceluiasi act normativ, dupa criteriul ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic in functie de pret (80 %), durata de executie (10 %) si, respectiv, programul controlului calitatii propus pentru executia de lucrari

(10 %) - termenul limita de depunere a ofertelor fiind de 24.08.2007, data la care urma sa fie derulata si sedinta de deschidere a ofertelor la sediul autoritatii contractante.

In cadrul acestui termen au depus oferte in raport de informatiile cuprinse in anuntul de participare si in caietele de sarcini achizitionate - [F: V2/307^390] un numar de 3(trei) societati comerciale specializate in domeniul constructiilor si anume:

• SC „W.” SRL Targu Frumos - R: 9672080 - cu o oferta financiara de 867.578,68 RON (fara TVA sau 1.032.418,63 cu TVA inclus) si 5(cinci) luni durata de executie - [F: V4/300-579];
• SC „X.” SRL Pascani - R: 13792786 - cu o oferta financiara de 1.046.120,52 RON (fara TVA sau 1.244.883,42 cu TVA inclus) si 6(sase) luni durata de executie - [F: V4/1-219];
• SC „Q.” SRL Pascani: R: 15118897- cu o oferta financiara de 1.374.569,05 RON (fara TVA sau 1.635.737,17 cu TVA inclus) si fara stipularea unui termen de executie - [F: V4/220j299];

In derularea ulterioara a procedurii de licitatie, in scopul evident de a elimina contraofertantii neagreati, invinuitii C., F. si E. au decis in sedinta din data de 17.09.2007, cu rea credinta si cu incalcarea dispozitiilor art. 36 alin. 1 lit. a din HG 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 ale aceluiasi act normativ - conform carora oferta (financiara) este considerata inacceptabila in situatia in care pretul inclus in propunerea financiara depaseste valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv - n.n. si art. 202 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 - conform caruia, in cazul unei oferte care are un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractanta are obligatia de a solicita ofertantului, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera semnificative cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv - n.n., atribuirea contractului de lucrari in favoarea invinuitei SC „X.” SRL Pascani - R: 13792786 - decizie necontestata din considerente ce nu intereseaza cauza de ceilalti doi ofertanti - n.n. in conditiile in care:

• ofertele financiare ale SC „X.” SRL Pascani - de 1.244.883,49 RON - inclusiv TVA - n.n. si SC „Q.” SRL Targu Frumos, judetul Iasi - de 1.374.569 RON - inclusiv TVA- n.n. depaseau atat valoarea estimata a contractului astfel cum a fost indicata in anuntul de participare numarul 25475 publicat in S.E.A.P. la data de 28.07.2007 - de 1.071.000 RON (900.000 RON- fara TVA) - n.n., cat si valoarea devizului general stabilit in baza Studiului de Fezabilitate intocmit de reprezentantii SC „Z.” SRL Iasi - de 1.210.856 RON- n.n. - fapt ce ar fi impus respingerea ca inacceptabilele a celor doua oferte in conformitate cu dispozitiile art. 36 alin. 1 lit. a din HG 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 ale aceluiasi act normativ. Legat de acelasi aspect se impune precizarea ca oferta financiara a SC „X.” SRL Pascani era incompleta, intrucat nu avea prevazute in cuprinsul ei cheltuielile pentru organizare de santier in valoare de 148.093 RON (acestea facand obiectul unei suplimentari a valorii initiale a contractului de lucrari prin actul aditional numarul 1/12.11.2007- [F: V1/141] - n.n.).
• oferta SC „W.” SRL Targu Frumos a fost declarata nejustificat ca fiind inacceptabila pe considerentul ca: „pretul ar fi neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat” - desi era singura ce putea fi considerata acceptabila fiind mai mica (sensibil) (1.032.418,6 RON) decat valoarea estimata a contractului indicata in anuntul de participare - n.n. fara insa ca membrii comisiei sa solicite acestui ofertant, in scris si inainte de a lua o decizie de respingere a ofertei, detalii si precizari cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv in conformitate cu dispozitiile art. 202 alin. 1 din OUG nr. 34/2006;
• „nu are experienta pentru executia de poduri” - desi fisa de date a achizitiei - [F: V3/289] (pct. V.4 - n.n.) obliga ofertantii sa faca dovada incheierii si indeplinirii in ultimii 3(trei) ani, in calitate de contractant, a unui contract similar lucrarilor ce fac obiectul contractului - conditie indeplinita de SC „W.” SRL Targu Frumos prin depunerea printre altele a contractului numarul 963/05.03.2007 incheiat cu Consiliul Judetean Iasi avand ca obiect asfaltarea drumului judetean DJ 247 Dobrovat pe o lungime de 15,9 km - lucrare complexa ce viza in mod evident construirea si consolidarea podetelor sau podurilor anexe caii de rulare vizate

- „are subcontractant” - cerinta de calificare ce nu prezinta in mod evident relevanta in raport cu natura si complexitatea lucrarii, cu atat mai mult cu cat acordul de subcontractare incheiat cu SC „A.Cons.” SRL Iasi - [F: V3/377] viza efectuarea de catre aceasta firma doar a podetelor tubulare si casetate de pe drumurile comunale DC 149 si DS 259. Din aceasta perspectiva cerinta ne-subcontractarii apare ca o restrictionare nejustificata a dreptului de participare la procedura de atribuire fiind contrara cerintelor impuse de dispozitiile art. 8 alin. 1 lit. a din OUG nr. 34/2006.

Ulterior, desi dispozitiile art. 209 alin. 1 lit. d) si alin. 2 din OUG nr. 34/2006 il obligau la verificarea in prealabil a legalitatii procedurii de atribuire si la adoptarea unor masuri corective pentru inlaturarea ilegalitatilor incidente (detaliate mai sus) invinuitul A. in calitatea sa de primar al localitatii si reprezentant al autoritatii contractante, a decis incheierea contractului de lucrari nr. 381/05.10.2007 - [F: V3/42^251] cu firma SC „X.” SRL Pascani - R: 13792786 modalitate in care, pe de o parte - s-a cauzat un avantaj patrimonial acestei firme prin atribuirea contractului de lucrari la o valoare cu 212.464,89 RON mai mare decat oferta SC „W.” SRL Targu Frumos declarata nejustificat si ilegal ca inacceptabila, iar pe de alta parte - bugetul de stat a fost prejudiciat cu aceeasi suma stabilita ca diferenta intre valoarea ofertei SC „X.” SRL Pascani - R: 13792786 - declarata in mod ilegal ca si castigatoare (de 1.244.883,49 RON) si oferta SC „W.” SRL Targu Frumos - declarata nejustificat si ilegal ca inacceptabila.

Probele administrate in cauza in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti justifica retinerea acestei situatii de fapt cu anumite precizari, fiind dovedit, in afara oricarui dubiu rezonabil ca inculpatii au savarsit infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma simpla, iar nu in forma calificata .

Facand propria analiza a probelor administrate in cauza, Curtea retine ca inculpatii C. si A., functionari publici in acceptiunea art. 175 alin. 1 lit. a si alin. 2 C.pen. (actionand in calitate de primar, reprezentant al Comunei S. si, respectiv, responsabil cu achizitiile publice in cadrul Primariei Comunei S., desemnat prin actul de autoritate al Primarului sa indeplineasca un serviciu de interes public pentru care a fost investit de autoritatea publica Comuna S., cu trimitere la art. 3 din H.G. nr. 925/2006, art. 71 din acelasi act normativ) (Comisia de evaluare se nominalizeaza, de regula, din cadrul compartimentului intern specializat prevazut la art. 3 alin. 1) si art. 147 alin. 1 C.pen. din 1969, au actionat in exercitarea atributiilor de serviciu, incalcand grav si repetat dispozitiile OUG nr. 34/2006, cu consecinta prejudicierii bugetului de stat cu suma de 173.883 de lei ca diferenta dintre valoarea contractului, astfel cum a fost incheiat, de 1.244.883, 49 lei si valoarea din anuntul de participare de 1.032.418,6 lei si cu crearea unui avantaj patrimonial in acelasi cuantum pentru SC „X.”. SRL.

Curtea, raspunzand criticilor inculpatilor C., A. si sustinerilor inculpatului D., retine ca este lipsit de relevanta, in stabilirea faptelor probatorii ale cauzei, faptul ca anuntul de participare ar fi fost intocmit cu un an inainte de data incheierii contractului, la fel de lipsite de relevanta fiind si sustinerile cu privire la imposibilitatea realizarii lucrarilor la pretul din anuntul de participare.

Concret, dincolo de falsificarea inscrisurilor ce constituie documente oficiale parte a dosarului de achizitie publica, dincolo de modalitatea in care s-au desfasurat lucrarile comisiei de licitatie - in lipsa membrilor desemnati si care nici nu au fost convocati, nici cand prezenta lor era obligatorie (a se vedea declaratiile martorei F. din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta si mai ales, in apel) , cu actiuni discretionare ale inculpatului C., in baza actelor normative aplicabile, a caror incalcare a fost imputata inculpatului prin rechizitoriu, C., impreuna cu ceilalti membri ai comisiei de licitatie nu puteau in nici un caz sa declare legal castigatoare o oferta cu o valoare mai mare decat cea din anuntul de participare, nu puteau legal sa considere completa oferta formulata de S.C „X.” SRL (care depasea si valoarea calculata de SC „Z.” SRL, cu mentiunea ca valoarea din urma se poate compara doar cu o oferta completa ce includea si cheltuielile de santier) si nu puteau legal sa descalifice fara respectarea procedurii pe SC „W.” SRL Targu Frumos.

Contrar celor retinute de procuror prin rechizitoriu si de prima instanta prin sentinta penala atacata, prejudiciul nu se calculeaza prin considerarea SC „W.” SRL Targu Frumos ca si castigator indreptatit, ci, prin raportarea pretului la care a fost atribuit contractul la suma stabilita ca valoare a contractului prin anuntul de participare. Odata publicat anuntul de participare in care valoarea estimata a contractului era 900.000 de lei fara TVA (adica 107.100 lei cu TVA), desemnarea ofertei castigatoare nu putea fi facuta prin alegerea unui ofertant al carei propunere financiara viza un pret superior. Falsificarea documentelor dosarului de licitatie, prin crearea aparentei ca experti independenti au supravegheat desfasurarea procedurii de achizitie publica, concomitent cu alegerea in comisiei a numitei F. si trasarea de sarcini acestei persoane fara pregatire corespunzatoare, subalterna inculpatilor A. si D. de multi ani, falsificarea anuntului de atribuire in asa fel incat sa se creeze aparenta ca oferta „X.” SRL s-a incadrat in valoarea estimata a contractului - toate aceste aspecte sustinute de ansamblul materialului probator al cauzei, dovedesc ca inculpatul C. a actionat cu intentie in scopul declararii ca si castigator a SC „X.” SRL, indiferent de incalcarea normelor aplicabile procedurii .

Inculpatul C. a incalcat cu rea-credinta dispozitiile de ansamblu ale OUG nr. 34/2006 si, in special pe cele ale art. 202 din acelasi act normativ, eliminand nelegal deci pe SC „W.” SRL, intrucat aceasta ar fi „prezentat o oferta financiara cu un pret neobisnuit de scazut pe care nu l-a putut justifica” (raport de evaluare si adresa comunicata de autoritatea contractanta prin Primarul A. catre ofertantul „W.” si primita de acesta la 19.09.2007). SC „W.” SRL nu a fost eliminata din procedura intrucat oferta sa incalca interdictia subcontractarii, ci pentru unicul motiv evidentiat mai sus, fara solicitarea clarificarilor impuse de lege. Existenta unui alt „raport de evaluare cu acelasi numar si cu aceeasi data atestat conform cu originalul de Primaria Comunei S. in care se mentioneaza si faptul ca oferta „W.” SRL nu poate fi considerata eligibila, intrucat ofertantul are subcontractant si nu are experienta dovedeste ca inculpatii au incercat sa-si constituie probe pro causa ulterior demararii cercetarilor. Curtea atrage atentia asupra notificarii realizate de A. catre SC „W.” SRL prin care i se comunica un singur motiv pentru care a fost descalificata (oferta are un pret neobisnuit de scazut).

Contrar celor sustinute prin actul de sesizare, interdictia subcontractarii la nivelul anului 2007 era considerata permisa de OUG nr. 34/2006 si de HG nr. 925/2006 si nu era apreciata ca nejustificata, Curtea primind sub acest aspect declaratiile inculpatilor A. si C. privind argumentele pentru care au instituit o astfel de interdictie. Potrivit art. 45 din OUG nr. 34/2006, in vigoare la data derularii procedurii, „Fara a i se diminua raspunderea in ceea ce priveste modul de indeplinire a viitorului contract de achizitie publica, ofertantul are dreptul de a include in propunerea tehnica posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. In cazul in care autoritatea contractanta solicita, ofertantul are obligatia de a preciza partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de recunoastere ale subcontractantilor propusi.”

Fisa de date a achizitiei este un formular standard pus la dispozitia ofertantilor de ANAP (fosta ANRMAP - Autoritatea Nationala de reglementare in domeniul achizitiilor publice) si care se completeaza in dosarul achizitiei publice. Formularul se publica anual de catre autoritatea de reglementare si a fost completat si in cazul achizitiei de fata la rubrica „informatii privind subcontractarea”. La nivelul anului 2007, fisele de date completate cu interdictia subcontractarii erau obisnuite si considerate conforme .Sub acest aspect, trebuie avuta in vedere data achizitiei publice, plasate in anul 2007, in care practicile intemeiate pe OUG nr. 34/2006 erau in curs de formare.

Art. 25 din Directiva 2004/18/EC contine prevederi privind subcontractarea contractului de achizitie publica, respectiv: „in caietul de sarcini, autoritatea contractanta poate solicita sau poate fi obligata de un stat membru sa solicite ofertantului sa indice, in oferta sa, partea din contract pe care intentioneaza sa o subcontracteze unor terti, precum si subcontractantii propusi. Aceasta precizare nu aduce atingere aspectului responsabilitatii operatorului economic principal”.

Prevederea din legislatia europeana este transpusa in legislatia nationala prin prevederile art. 45 din OUG nr. 34/2006, care mentioneaza la alin. (1) dreptul ofertantului de a subcontracta o parte din contractul respectiv, cu precizarea ca subcontractarea nu poate sa duca la diminuarea raspunderii contractantului in ceea ce priveste modul de indeplinire a contractului in cauza.

In acelasi timp, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita operatorilor economici care depun oferta sa precizeze ce parte din contract urmeaza sa subcontracteze si datele de recunoastere ale subcontractantilor propusi.

In acest context, la art. 188 alin. (2) lit. c) si lit. h) si alin. (3) lit. b) si lit. g) se precizeaza dreptul autoritatii contractante de a solicita informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al carui angajament de participare a fost obtinut de catre candidat/ofertant, in special pentru asigurarea controlului calitatii, precum si informatii privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intentia sa o subcontracteze.

Totusi, tinand cont de prevederile legale invocate mai sus, atat legislatia europeana, prin Directiva 2004/18/EC, cat si legislatia nationala, respectiv OUG nr. 34/2006, precum si actele normative date in aplicarea acesteia nu exclud posibilitatea pentru autoritatea contractanta sa limiteze subcontractarea pentru executarea anumitor parti esentiale ale contractului de achizitie publica.

Asa cum se precizeaza si in Hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul C-314/01 Siemens si ARGE Telekom, aceasta limitare este posibila in cazurile in care autoritatea contractanta nu are posibilitatea in mod obiectiv de a verifica capacitatile tehnice si economice ale viitorilor subcontractanti, cu atat mai mult cu cat prevederile art. 11 alin. (7) din HG nr. 925/2006 interzic impunerea de catre autoritatea contractanta a indeplinirii unor criterii de calificare de catre eventualii subcontractanti.
Per a contrario,
atata timp cat nu se pot impune criterii de calificare pentru subcontractanti, limitarea subcontractarii de catre autoritatea contractanta este posibila. In consecinta,in prezent introducerea unei cerinte prin care autoritatea contractanta limiteaza subcontractarea la un anumit procent din valoarea contractului de achizitie publica nu excede prevederilor legale in domeniu, numai in masura in care aceasta limitare a fost prevazuta ca urmare a faptului ca autoritatea contractanta se afla in imposibilitatea de a verifica criterii de calificare pentru subcontractanti. La nivelul anului 2007, interdictia subcontractarii nu era o practica izolata, ci una obisnuita, astfel cum a sustinut si E., prin declaratiile date in cursul urmaririi penale. Oricum, in cauza de fata, in lipsa unei contestatii admise, fisa de date a achizitiei si carnetul de sarcini erau obligatorii si nu puteau fi modificate.

Esential in cauza este insa ca motivul pentru care SC „W.” SRL a fost eliminata din procedura a fost acela ca nu a putut justifica oferta neobisnuit de scazuta, astfel cum i-a fost comunicat acesteia, in conditiile in care oferta nu era neobisnuit de scazuta fata de valoarea estimata a contractului publicata si o justificare nu a fost ceruta ofertantului sub acest aspect.

Se impune precizarea ca in cazul in care, asa cum au sustinut inculpatii, proiectul nu putea fi obiectiv realizat la valoarea estimata a contractului din anuntul de participare publicat pe SEAP, solutia nu putea fi decat anularea procedurii si nu modificarea in fals a anuntului de atribuire in asa fel incat desemnarea castigatorului sa para legala (fiind indicat de catre C., contrar adevarului, ca valoarea estimata din anuntul de participare a fost valoarea ofertata de „X.” si nu suma de 900.000 de lei fara TVA.)

Este evident si nu trebuie dovedit ca valoarea unei oferte de 867.578,68 RON (fara TVA sau 1.032.418,63 cu TVA inclus) fata de valoarea de 900.000 de lei fara TVA anuntata oficial nu putea fi considerata nejustificat de redusa, data fiind diferenta de aproximativ 33.000 de lei, ci trebuia considerata o oferta sensibil apropiata de valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv.

In concluzie, desemnarea ca si castigatoare a procedurii de licitatie publica a SC „X.” SRL in baza unei proceduri nelegale, pe baza unui dosar de achizitie publica continand documente false, cu incalcarea dispozitiilor art. 202 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 si a dispozitiilor art. 36 alin. 1 lit. a din HG nr. 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 ale aceluiasi act normativ, pe baza unei oferte inacceptabile (incomplete) a fost facuta de C. cu rea- credinta, aspect care rezulta din cele mentionate mai sus. Contrar apararii, textele mentionate mai sus, analizate impreuna, daca ar fi fost avute in vedere si respectate de Comisia de evaluare a ofertelor compusa din F., E. si C. conducea la respingerea ca inacceptabile a tuturor ofertelor, la anularea procedurii si la reluarea ei cu indeplinirea conditiilor legale. In aceste conditii, in care conform fisei de date a achizitiei, anuntului de participare si dispozitiilor OUG nr. 34/2006 si HG nr. 925/2007, in lipsa falsificarii documentelor dosarului achizitiei publice, analiza ofertelor trebuia sa conduca la reluarea procedurii, exista prejudiciu cauzat bugetului de stat echivalent cu suma diferenta dintre valoarea ofertei castigatoare si valoarea fondurilor care puteau fi disponibilizate pentru indeplinirea contractului de achizitie publica respectiv, egal cu suma de 173, 883 de lei cu TVA - suma plasata sub pragul de 200.000 de lei care atrage retinerea formei agravate a infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. in vigoare sau art. 248 C.pen. din 1969.

In ceea ce il priveste pe inculpatul apelant A., fata de acuzatia de savarsire a infractiunii de abuz in serviciu, astfel cum este descrisa in actul de sesizare, in conformitate cu dispozitiile art. 371 C.proc.pen. (identic cu art. 317 C.proc.pen. din 1968), Curtea retine ca exista probe care dovedesc in afara oricarei indoieli rezonabile ca faptele inculpatului raspund cerintelor de tipicitate obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu (abuz in serviciu contra intereselor publice conform legii vechi) si au fost comise cu forma de vinovatie prevazuta de lege.

Inculpatul A. a aratat ca in calitate de primar al Comunei S., urmarind realizarea interesului public, a accesat Programul de dezvoltare rurala lansat de Guvernul Romaniei si ca, dupa numirea Comisiei de evaluare a ofertelor in conditiile legii, nu a cunoscut activitatea comisiei, nu a intervenit in lucrarile comisiei, nu a favorizat pe nimeni, considerand ca era obligat sa incheie contractul de achizitie publica cu SC „X.” SRL, castigatorul desemnat de Comisia de organizare a licitatie in urma procedurii in licitatie deschisa.

Contrar celor sustinute de inculpatul A., acesta nu a fost strain de lucrarile comisiei si era reprezentatul Autoritatii contractante, persoana cu cele mai mari responsabilitati legale in procedura, alaturi de C., presedintele Comisiei de Licitatie, iar rolul sau nu era unul formal. Principala sa atributie era verificarea legalitatii procedurii anterior incheierii contractului de lucrari, iar inculpatul nu numai ca si-a incalcat atributia legala de verificare, dar a actionat cu rea-credinta.

Inculpatul A., in calitate de reprezentant al Autoritatii Contractante, nu a avea stabilita ca obligatie de serviciu „verificarea existentei de contestatii”, ci verificarea legalitatii procedurii. Or, insusi inculpatul A. a aratat ca s-a limitat sa o intrebe pe F. daca au fost formulate contestatii in urma declararii ca si castigatoare a procedurii de licitatie a SC „X.” SRL A sustinut ca, odata ce nu erau declarate contestatii, era obligat sa incheie contractul de lucrari, pe care l-a si incheiat fara sa fi cunoscut anterior pe D. si fara sa favorizeze in vreun mod SC „X.” SRL. ’

Contrar celor sustinute de inculpatul A., in virtutea obligatiilor instituite prin art. 209 din OUG nr. 34/2006, reprezentatul autoritatii contractante trebuia sa constate ca procedura nu a fost legala.

Inculpatul A. a aratat ca s-a considerat obligat sa incheie contractul cu ofertantul declarat castigator in virtutea art. 3 lit. a din OUG nr. 34/2006 potrivit caruia „acceptarea ofertei castigatoare este actul juridic prin care autoritatea contractanta isi manifesta acordul de a se angaja juridic in contractul de achizitie publica ce va fi incheiat cu ofertantul a carui oferta a fost desemnata castigatoare”, precum si potrivit art. 204 din OUG nr. 34/2006 potrivit caruia „autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, pe baza propunerilor tehnice si financiare cuprinse in respectiva oferta. Autoritatea contractanta are obligatia de a asigura obtinerea si pastrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea oricarei achizitii publice. „

In acord cu cele retinute prin actul de sesizare, reprezentantul Autoritatii Contractante, primarul A. nu avea un rol formal si nu era obligat sa incheie contractul cu SC „X.” SRL intrucat potrivit art. 209 din acelasi act normativ: (1) Prin exceptie de la prevederile art. 204, autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica, daca ia aceasta decizie, de regula, inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de atribuire si, oricum, inainte de data incheierii contractului, numai in urmatoarele cazuri:

1. nu a fost posibila asigurarea unui nivel satisfacator al concurentei, respectiv numarul de operatori economici este mai mic decat cel minim prevazut, pentru fiecare procedura, de prezenta ordonanta de urgenta;
2. au fost depuse numai oferte inacceptabile, neconforme sau necorespunzatoare;
3. au fost depuse oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi comparate datorita modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/sau financiare;
4. abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau este imposibila incheierea contractului.

(2) In sensul prevederilor alin. (1) lit. d), procedura de atribuire se considera afectata in cazul in care se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

1. in cadrul documentatiei de atribuire si/sau in modul de aplicare a procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a)-f);
2. autoritatea contractanta se afla in imposibilitatea de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit.

a)-f)”

Posibilitatea acordata autoritatii contractante de a anula procedura nu este compatibila cu rolul formal sustinut de inculpatul apelant A. . Inculpatul A., la fel ca si inculpatul C., avea obligatiile legale stabilite prin O.U.G. nr. 34/2006 - act normative cu putere de lege, dispozitii pe care le-a incalcat, incheind contractual de lucrari fara efectuarea verificarilor necesare, iar atitudinea sa este specifica relei-credinte intrucat, contrar celor sustinute de el, desemnarea comisiei de evaluare a ofertelor prin includerea unor persoane pe care nu le-a cunoscut si nu le-a vazut vreodata, desfasurarea sedintelor la sediul Primariei Comunei S. in lipsa unora dintre persoanele desemnate ca membri in Comisia de evaluare, cu referire la martorii G. si H., desemnati fara ca ei sa aiba cunostinta de acest fapt in Comisia de evaluare, ignorarea dosarului achizitiei publice a carui intocmire si pastrare erau in responsabilitatea sa, sunt aspecte care dovedesc atitudinea subiectiva a inculpatului specifica cel putin intentiei indirecte . Pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu nu intereseaza mobilul sau scopul savarsirii actiunilor ilicite.

Esential de observat pentru inculpatul A. era ca ofertantul castigator prezentase o oferta inacceptabila din perspectiva pretului,la fel ca si oferta prezentata de SC „Q.” SRL, precum si faptul ca aceasta oferta era incompleta. De asemenea, era lesne de observat la o minima verificare faptul ca SC „W.” SRL, nu numai ca nu a justificat oferta sa redusa, dar ca nu i-au fost cerute astfel de verificari . Era lesne de observat la o minima verificare ca ofertele financiare ale SC „X.” SRL Pascani de 1.244.883,49 RON, inclusiv TVA si SC „Q.” SRL

Targu Frumos, judetul Iasi, de 1.374.569 RON depaseau atat valoarea estimata a contractului, astfel cum a fost indicata in anuntul de participare numarul 25475 publicat in S.E.A.P. la data de 28.07.2007 - de 1.071.000 RON (900.000 RON- fara TVA), cat si valoarea devizului general stabilit in baza Studiului de Fezabilitate intocmit de reprezentantii SC „Z.” SRL Iasi - de 1.210.856 RON, fapt ce ar fi impus respingerea ca inacceptabilele a celor doua oferte in conformitate cu dispozitiile art. 36 al 1 lit. a din HG nr. 925/2006 cu trimitere la art. 34 alin. 4 ale aceluiasi act normativ . Legat de acelasi aspect se impune precizarea ca oferta financiara a SC „X.” SRL Pascani era incompleta intrucat nu avea prevazute in cuprinsul ei cheltuielile pentru organizare de santier in valoare de 148.093 RON (acestea facand obiectul unei suplimentari a valorii initiale a contractului de lucrari prin actul aditional numarul 1/12.11.2007- [F: V1/141]) .

Elementul material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu, in ambele reglementari aplicabile, consta in neindeplinirea atributiilor de serviciu ori in indeplinirea lor prin incalcarea legii . Intentia inculpatului se raporteaza la actiunea sau inactiunea care formeaza elementul material al infractiunii si la urmarile produse, fata de care inculpatul A. nu a actionat imprudent sau neglijent, caci stia ca trebuie sa analizeze dosarul procedurii si nu a facut-o, considerand rolul sau formal, in desconsiderarea art. 209 din OUG nr. 34/2006, actionand astfel in sensul incheierii contractului de lucrari prin incalcarea legii si cu consecinta prejudicierii bugetului de stat, realizandu-se concomitent un avantaj patrimonial pentru SC „X.” SRL care nu putea legal sa fie declarata castigatoare si nici nu putea legal sa incheie contractul de lucrari in conditiile date.

Cat priveste latura subiectiva a infractiunii, aceasta a fost criticata de catre inculpatul C., dar si de catre inculpatul A., care au sustinut fie ca intentia de comitere a abuzului in serviciu nu exista intrucat nu exista scop, fie ca forma de vinovatie cu care a fost comisa fapta este cea a culpei.

Pentru existenta infractiunii prevazute de art. 248 C.pen. din 1969 ori 297 C.pen. in vigoare este necesar ca actiunea prin care s-a cauzat o vatamare intereselor legale ale unei persoane juridice sa fie savarsita cu vinovatie, iar forma de vinovatie sa fie intentia. Aceasta inseamna ca faptuitorul cu vointa a efectuat actiunea, a prevazut ca prin savarsirea acelei actiuni se cauzeaza o paguba ori o vatamare a intereselor legale ale unei persoane si a urmarit acest rezultat, in cazul intentiei directe, sau a acceptat producerea lui, in situatia intentiei indirecte. Pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor nu intereseaza nici mobilul si nici scopul urmarit de infractor, insa cunoasterea acestora este totdeauna utila pentru individualizarea pedepsei.

Asa cum corect a analizat judecatorul fondului, analiza pe care Curtea si-o insuseste, forma de vinovatie cu care inculpatii apelanti au actionat este in mod evident cea a intentiei. Lipsa unui scop precis in cazul inculpatilor C. si A. nu inlatura intentia ca forma a vinovatiei, intrucat, asa cum am aratat anterior, intentia ceruta de art. 248 C.pen. din 1969 (art. 297 C.pen. in vigoare) nu este una calificata prin scop. In mod corect a retinut judecatorul fondului ca prin calitatea lor de functionari publici, prin experienta profesionala acumulata, prin modul repetat in care au inteles sa incalce prevederile legale, inculpatii au dat dovada ca au actionat cu intentie in incalcarea normelor legale.

Pentru sustinerea culpei lor, sau a lipsei de vinovatie, inculpatii apelanti au invocat faptul ca era prima procedura de acest tip in care erau implicati si ca au avut dificultati in a aprecia asupra incalcarii legii in activitatea desfasurata.

In hotararea din 24 mai 2007, definitiva la 24 august 2007, in
Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhomi impotriva Romaniei,
CEDO a retinut ca «notiunea „drept” („law”) folosita la art. 7 corespunde notiunii „lege” ce apare in alte articole din Conventie; ea inglobeaza dreptul de origine atat legislativa, cat si jurisprudentiala si implica conditii calitative, printre altele, pe cele ale accesibilitatii si previzibilitatii. Ea reaminteste ca semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului de care este vorba, de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai (Groppera

Radio AG si altii impotriva Elvetiei, 28 martie 1990, seria A nr. 173, p. 26, paragraful 68). Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana in cauza sa fie determinata sa recurga la indrumari clare pentru a putea evalua, intr-o masura rezonabila in circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea rezulta dintr-o anumita fapta (vezi, printre altele, Tolstoy Miloslavsky impotriva Regatului Unit, 13 iulie 1995, seria A nr. 316-B, p. 71, § 37). La fel se intampla si cu profesionistii, obisnuiti sa dea dovada de o mare prudenta in exercitarea functiei lor. Astfel, ne putem astepta din partea lor sa acorde o atentie speciala evaluarii riscurilor pe care aceasta le prezinta (Cantoni, citata mai sus, § 35). Curtea a constatat deja ca, tocmai in considerarea principiului generalitatii legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Una dintre tehnicile-tip de reglementare consta in recurgerea la unele categorii mai degraba generale decat la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc prin forta lucrurilor de formule mai mult sau mai putin vagi, pentru a evita o rigiditate excesiva si pentru a se putea adapta schimbarilor de situatie. Interpretarea si aplicarea acestor texte depind de practica (vezi, printre altele, Kokkinakis, citata mai sus, § 40, si Cantoni, citata mai sus, § 31). Functia de decizie incredintata instantelor serveste tocmai inlaturarii indoielilor ce ar putea ramane in ceea ce priveste interpretarea normelor, tinandu-se cont de evolutia practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie coerent cu substanta infractiunii si rezonabil de previzibil (S.W. impotriva Regatului Unit, Hotararea din 22 noiembrie 1995, seria A nr. 335-B, p. 41, § 36).»

Or, asa cum a analizat si judecatorul fondului si cum am aratat anterior, dispozitiile legale aplicabile puteau fi aplicate corect daca erau interpretate coroborat de inculpati, ca profesionisti.

Ca inculpatii au inteles cerintele legii referitor la activitatea comisiei de evaluare si la rolul primarului ca reprezentant al Autoritatii contractante rezulta si din aceea ca ei au mimat tocmai respectarea cadrului legal instituit prin OUG nr. 34/2006 si prin HG nr. 925/2006 prin continutul si forma actelor pe care le-au intocmit si prin motivatia pe care le-au dat-o.

De aceea, solicitarea inculpatilor de a se retine in cauza ca au actionat din culpa, cu consecinta schimbarii incadrarii juridice a infractiunii retinute in sarcina lor ori a inlaturarii raspunderii penale este nefondata.

Intreaga activitate derulata de inculpati in calitate de membru al comisiei de evaluare si, respectiv, reprezentant al Autoritatii contractante, denota de altfel o grava incalcare a legii, un dispret total pentru actele normative ce reglementau activitatea comisiei si atributiile Autoritatii contractante.

S-a dovedit in cauza ca aceasta comisie practic nu a functionat conform prevederilor legale niciodata, ca votul consemnat in acte nu a existat, nici dezbaterile, ca hotararile erau semnate ulterior, fara a fi citite in detaliu, inculpatii incercand sa plaseze responsabilitatea asupra lui E., decedat in cursul procedurii, in care exprimasera o mare incredere fara a arata ce justifica aceasta incredere. Potrivit lui A., E. fusese recomandat de un alt primar, a discutat cu el la telefon o data, prilej cu care i-au fost transmise numele lui G. si H., experti desemnati fara stirea lor si fara verificarea existentei lor reale, cu atat mai putin a competentei lor. De asemenea, inculpatul C. nu a admis niciodata, in pofida probelor administrate, ca a falsificat si folosit documentele falsificate evidentiate mai sus si nu a exprimat o pozitie clara cu privire la atitudinea sa descrisa ca pasiva atunci cand, desi stia ca prezenta expertilor era necesara, cel putin la sedinta de deschidere a ofertelor, nu i-a vazut si a acceptat ca toate documentele procedurii sa fie semnate de acestia.

Aceste sustineri nu pot fi insa considerate aparari, ci motive suplimentare pentru a considera ca inculpatii au actionat cu intentie in incalcarea legii. Inculpatii erau profesionisti in domeniile in care activau, A. fiind primar din 2004, iar C. fiind viceprimar timp de 12 ani, pana in 2004, cand a devenit responsabil cu achizitiile publice in cadrul Primariei Comunei S., motiv pentru care a si fost desemnat ca Presedinte al Comisiei de evaluare. Experienta inculpatilor ca profesionisti exclude ca acestia sa-si fi asumat prin semnatura acte fara a sti ce reprezinta.

Instanta nu poate primi apararile inculpatilor care au sustinut ca s-au aflat in culpa, intrucat ei invoca necunoasterea unor texte normative care le stabileau competentele si atributiile ca membru al comisiei de evaluare si reprezentant al autoritatii contractante, care descriau procedura in care achizitiile publice se pot realiza, insasi cunoasterea si aplicarea acestor dispozitii fiind de esenta atributiilor lor de serviciu .

Intr-adevar insa, dupa Deciziile Curtii constitutionale nr. 405/2016 si nr. 392/2017 ale Curtii Constitutionale, nu se poate retine ca actele ilicite imputate inculpatilor cu referire la incalcarea dispozitiilor HG nr. 925/2006, reprezinta incalcarea legii, in acceptiunea acestor decizii. Trebuie avut in vedere insa ca prin actul de sesizare s-au prezentat pe larg atributiile fiecaruia dintre inculpati in etapele procedurii de achizitie publica reglementate special prin dispozitiile OUG nr. 34/2006 privind achizitiile publice, dispozitii pe care fiecare dintre inculpati le-a incalcat in exercitarea atributiilor sale de serviciu.

In ceea ce priveste Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016, se constata ca aceasta este o decizie interpretativa. Astfel, dupa cum s-a aratat si in jurisprudenta instantei de contencios constitutional, atunci cand Curtea Constitutionala a hotarat in dispozitivul deciziei pronuntate, in cadrul competentei prevazute de art. 146 lit. d) din Constitutie, ca numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia, se mentine prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, dar sunt excluse din cadrul constitutional toate celelalte interpretari posibile. Pe cale de consecinta, textul care a facut obiectul controlului de constitutionalitate nu este eliminat din fondul activ al legislatiei, ci isi va gasi aplicarea in interpretarea stabilita de instanta constitutionala.

In motivarea deciziei Curtii se retine ca „ilicitul penal este cea mai grava forma de incalcare a unor valori sociale, iar consecintele aplicarii legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel ca stabilirea unor garantii impotriva arbitrariului prin reglementarea de catre legiuitor a unor norme clare si predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (inteleasa ca act formal adoptat de Parlament, in temeiul art. 73 alin. (1) din Constitutie, precum si ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, in temeiul delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie, respectiv ordonante si ordonante de urgenta ale Guvernului) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice.

Curtea constata ca in cazul in care neindeplinirea ori defectuozitatea indeplinirii unui act nu s-ar raporta la atributii de serviciu prevazute intr-un act normativ cu putere de lege s-ar ajunge la situatia ca in cazul infractiunii de abuz in serviciu elementul material al acesteia sa fie configurat atat de legiuitor, Parlament sau Guvern, cat si de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, in cazul fisei postului, ceea ce nu este de acceptat in sistemul juridic de drept penal. Curtea retine ca, desi legislatia primara poate fi detaliata prin intermediul adoptarii unor acte de reglementare secundara, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, actele normative date in executarea legilor si a ordonantelor Guvernului se emit doar in limitele si potrivit normelor care le ordona.

In concluzie, in materie penala, principiul legalitatii incriminarii,
„nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”,
impune ca numai legiuitorul primar sa poata stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte, in caz contrar acestia supunandu-se sanctiunii penale. Pentru aceste argumente, Curtea constata ca dispozitiile criticate incalca prevederile art. 1 alin. (4) si (5) din Constitutie prin faptul ca permit configurarea elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu prin activitatea altor organe, altele decat Parlament - prin adoptarea legii, in temeiul art. 73 alin. (1) din Constitutie -, sau Guvern - prin adoptarea de ordonante si ordonante de urgenta, in temeiul delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie. Astfel, Curtea constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”.

Instanta de apel retine insa in cauza, ca prin intreaga lor activitate inculpatii apelanti A. si C. au incalcat prevederi cu putere de lege, astfel cum acest termen a fost definit prin decizia anterior redata respectiv:

• art. 202 alin. din OUG nr. 34/2006, dar si in ansamblu, dispozitiile acestei ordonante cu privire la etapele procedurii de evaluare si activitatile membrilor comisiei de evaluare, in mare parte simulate prin falsuri in inscrisuri ;
• art. 209 alin. 1 lit. d si alin. 2 din OUG nr. 34/2006, dar si in ansamblu, dispozitiile acestei ordonante care stabilesc atributiile si rolul fundamental al Autoritatii contractante prin reprezentatul ei, in derularea procedurii de achizitie publica si incheierea contractului care o finalizeaza.

In plus, desi incalcarea dispozitiilor HG nr. 925/2006, texte normative cu putere inferioara legii, nu ar mai putea fi retinute ca reprezentand incalcari ale legii de catre inculpatii apelanti, analiza respectarii acestora are relevanta in cauza intrucat dispozitiile din Norme sunt emise in aplicarea legii, iar analiza acestora este relevanta pentru retinerea intentiei cu care inculpatii au actionat.

Desi aparatorii inculpatilor au solicitat achitarea inculpatilor conform acestei decizii, Curtea de apel retine ca inculpatii au incalcat norme cu putere de lege in sensul acestei decizii, respectiv dispozitiile evidentiate mai sus din OUG nr. 34/2006, norme ce corespund intelesului de „lege” mentionat in deciziile Curtii Constitutionale.

Prin aceeasi decizie, a retinut Curtea ca „prin infractiunea prevazuta de dispozitiile art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul a dorit incriminarea faptei de abuz in serviciu si atunci cand, pe langa urmarea imediata prevazuta de dispozitiile Codului penal, subiectul activ al infractiunii obtine pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Referitor la sintagma „a obtinut”, Curtea observa ca aceasta are potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane sensul de „a primit”, „a dobandit”, „a realizat”. In ceea ce priveste folosul obtinut din savarsirea infractiunii, Curtea apreciaza ca acesta presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, imprumuturi, premii, prestatii de servicii in mod gratuit, angajarea, promovarea in serviciu, dar si avantaje nepatrimoniale, cu conditia ca acestea sa fie legal nedatorate. Expresia „pentru sine sau pentru altul” se refera la destinatia foloaselor, prin sintagma „pentru altul” legiuitorul intelegand sa incrimineze si o destinatie colaterala, deviata a foloaselor obtinute din savarsirea acestei infractiuni de catre functionarul public. Astfel, Curtea considera ca nu are relevanta existenta unei relatii de rudenie/prietenie intre functionarul public si persoana care a dobandit avantajul, esentiala fiind dobandirea de catre o persoana (functionar public sau tert) a unui folos necuvenit.”

Desi apararea a sustinut ca prin prisma celor retinute de Curte in motivarea deciziei nr. 405/2016 si deciziei nr. 392/2017 se impune achitarea inculpatilor, instanta de apel constata ca motivarea Curtii nu inlatura elementele constitutive ale infractiunii retinute in sarcina inculpatilor. Dincolo de faptul ca prin decizia 405/2016 s-a constatat ca dispozitiile art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 sunt constitutionale, prin respectiva decizie Curtea declarandu-se ca neconstitutionale doar dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal stabilind ca acestea „sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”, iar prin decizia nr. 392/2017, s-a decis identic, dar cu referire la art. 248 C.pen. din 1969 si art. 297 C.pen. in vigoare, din analiza activitatii infractionale imputate inculpatilor rezulta ca acestia au creat un avantaj patrimonial pentru SC „X.” SRL care nu putea in mod legal sa fie declarata castigatoare a licitatiei si sa incheie contractul de lucrari nr. 381/2007 in exercitarea obiectului de activitate, unul pur economic, esenta existentei unei societati comerciale fiind obtinerea profitului din activitatea economica.

In sensul celor retinute mai sus, Curtea face trimitere si la argumente retinute pe cale jurisprudentiala, citand din Decizia nr. 4/A/2017 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala: „Prin decizia mentionata, Curtea Constitutionala a constatat ca, in textul care incrimineaza infractiunea de abuz in serviciu, termenul „defectuos” nu este definit de cod, ceea ce atrage imprevizibilitatea acestuia. In consecinta, Curtea Constitutionala a statuat ca numai comportamentul care consta in „incalcarea legislatiei primare” - adica a legii emisa de Parlament, dar si a O.G. si O.U.G. emise de Guvern - poate avea o consecinta penala. Curtea Constitutionala a constatat ca sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul dispozitiilor art. 246 C.pen. din 1969 si ale art. 297 alin. (1) C.pen. nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza „prin incalcarea legii”. Din examinarea deciziei, in acord cu doctrina juridica, Inalta Curte retine ca aceasta nu este una de constatare a neconstitutionalitatii textului incriminator, ci una „interpretativa”. De asemenea, aceasta decizie nu este una de „dezincriminare” a faptelor de abuz in serviciu, deoarece principiul este ca numai cel care „incrimineaza” (adica stabileste ca o fapta este infractiune) poate sa „dezincrimineze” (sa elimine fapta din categoria infractiunilor). In consecinta, Decizia nr. 405/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei nu este una de dezincriminare a faptei prev. de art. 297 C.pen., ci de interpretare pe viitor a textului incriminator pentru fapte de abuz in serviciu. De asemenea, aceasta decizie de interpretare nu poate fi considerata o lege penala mai favorabila care sa fie aplicata retroactiv. Fiind o decizie interpretativa, textul incriminator al faptelor de abuz in serviciu este constitutional daca sintagma contestata se interpreteaza in sensul mentionat in decizia Curtii Constitutionale. Or, in prezenta cauza, faptele de abuz in serviciu pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, si condamnati de instanta de fond, se refera la incalcari ale „legislatiei primare” (adica legi, ordonante ale guvernului si ordonante de urgenta ale guvernului), acestea fiind, cu precadere, mentionate in rechizitoriu si in sentinta atacata. Imprejurarea ca atat in rechizitoriu, cat si in sentinta se fac trimiteri si la „legislatia secundara” nu este de natura a justifica concluzia incidentei deciziei invocate si, corespunzator, solutia achitarii in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C.proc.pen. (dezincriminarea faptelor/faptele nu sunt prevazute de lege). In „legislatia primara” (legi, ordonante ale guvernului si ordonante de urgenta ale guvernului) sunt prevazute obligatii/indatoriri fundamentale, de esenta pentru unele domenii de activitate a autoritatilor si institutiilor publice, care revin functionarilor publici ce isi desfasoara activitatea in cadrul acestora si, respectiv, pentru anumite categorii de functionari publici. Ar fi imposibil ca prin „legislatia primara” sa se stabileasca pentru fiecare functionar, pentru fiecare functie ori pentru fiecare angajat,obligatiile de serviciu (aceste functii fiind de ordinul sutelor ori miilor, cu particularitati multiple). In consecinta, este firesc ca detalierea/concretizarea obligatiilor de serviciu fundamentale prevazute de „legislatia primara” sa se realizeze ulterior, in corelatie si in conformitate cu legile, ordonantele guvernului si ordonantele de urgenta ale guvernului respective, prin „legislatie secundara” (hotarari ale guvernului, ordin al ministrului, norme de aplicare, etc.) sau chiar prin alte acte normative interne (ordine, ordine de serviciu, decizii, norme interne, fisa postului, etc.). De altfel, este frecvent utilizata in elaborarea legislatiei metoda prevederii in chiar legea, ordonanta guvernului si/sau ordonanta de urgenta a guvernului respective, a unui text care prevede expres obligatia emiterii unui act normativ subsecvent (unei legislatii secundare) prin care sa se detalieze, printre altele, obligatiile /indatoririle de serviciu ori profesionale. Tocmai din aceste motive, „legislatia primara” contine, printre altele, si obligatia/indatorirea de serviciu pentru cele doua categorii de functionari publici (lucratori vamali si politisti de frontiera) de a cunoaste si respecta obligatiile/indatoririle de serviciu prevazute de „legislatia secundara” care, asa cum s-a precizat, detaliaza/concretizeaza/explica obligatiile/sarcinile de serviciu si profesionale din „legislatia primara”, mecanism legislativ care contribuie la asigurarea claritatii si previzibilitatii normei din „legislatia primara”. In lipsa „legislatiei secundare”, doar prin examinarea normelor din „legislatia primara”, niciun functionar public nu ar fi in masura sa-si indeplineasca, in concret, atributiile - sarcinile - obligatiile - indatoririle de serviciu specifice unei anumite functii pe care o indeplineste. Aceasta este explicatia pentru care, pe langa actele normative specifice „legislatiei primare”, este necesara si trimiterea la actele normative apartinand „legislatiei secundare”, astfel cum s-a procedat in rechizitoriu si in sentinta atacata.”

Urmand aceeasi logica, Curtea retine ca multitudinea si complexitatea deosebita a aspectelor juridice/legislative/normative impuse autoritatilor si institutiilor publice de catre autoritatile legiuitoare, printre altele, legate si de achizitiile publice si accesarea fondurilor publice, fac imposibila obiectiv integrarea acestora in „legislatia primara”.

Retinand vinovatia inculpatilor apelanti A. si C. pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, Curtea va mentine condamnarea acestora, urmand a schimba incadrarea juridica data faptei fiecaruia dintre inculpati.

S-a argumentat mai sus ca in cauza se impune inlaturarea agravantei prev. de art. 248 ind. 1 C.pen. din 1969, intrucat prejudiciul cauzat prin infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice pentru care apelantii A. si C. au fost trimis in judecata au cauzat un prejudiciu cu o valoare mai mica de 200.000 de lei.

Curtea constata ca este fondata critica apararii privind gresita retinere a circumstantei agravante prev. de art. 75 lit. a C.pen. din 1969 (echivalent 77 lit. a C.pen. in vigoare) in incadrarea juridica a infractiunii de abuz in serviciu imputate inculpatului A. Spre deosebire de C., membru al unui organ colegial - Comisia de evaluare a ofertelor compusa in mod real din trei membri cu care inculpatul a conlucrat ca si coautori in incalcarea atributiilor de serviciu in derularea activitatii Comisiei -, inculpatul A. a consfintit „legalitatea” activitatii Comisiei, actionand singur in incalcarea atributiilor exclusive prev. de art. 209 din OUG nr. 34/2006 si incheind singur contractul de lucrari. De aceea, in sarcina sa nu poate fi retinuta circumstanta agravanta reala constand in savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna prev. de art. 75 lit. a C.pen. din 1969, circumstanta care va fi inlaturata.

Curtea de apel face trimitere la dispozitiile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii potrivit carora:

• art. 213 „(1) Dosarul achizitiei publice trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

1. nota privind determinarea valorii estimate;
2. anuntul de intentie si dovada transmiterii acestuia spre publicare, daca este cazul;
3. anuntul de participare si dovada transmiterii acestuia spre publicare si/sau, dupa caz, invitatia de participare;
4. documentatia de atribuire;
5. nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire, in cazul in care procedura aplicata a fost alta decat licitatia deschisa sau licitatia restransa;
6. nota justificativa privind accelerarea procedurii de atribuire, daca este cazul;
7. raportul procedurii de atribuire;
8. contractul de achizitie publica/acordul-cadru, semnate;
9. anuntul de atribuire si dovada transmiterii acestuia spre publicare.

• art. 215: (1) Dosarul achizitiei publice are caracter de document public.

Instanta de apel retine ca, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, pentru a ascunde faptul neparticiparii membrilor Comisiei de evaluare la lucrarile Comisiei si pentru a da o aparenta de legalitate actelor intocmite, inculpatul C. a savarsit actele de fals intelectual enumerate mai sus, folosind inscrisurile falsificate in scopul pe care ele il aveau in mod obisnuit, de componente ale dosarului de licitatie, constituit in vederea atribuirii contractului de lucrari publice, finalizat cu incheierea contractului de lucrari nr. 381/5.10.2007, savarsind astfel si infractiunea continuata de uz de fals. Infractiunea de uz de fals se comite prin folosirea inscrisului oficial fals, prin depunerea lui, referirea la el, in scopul in care el a fost intocmit. Or, inscrisurile de mai sus au fost intocmite pentru a fi parte a dosarului de licitatie, fiind strict necesar a fi completate in procedura, iar pe baza dosarului de licitatie publica, se incheie contractul de achizitie publica. Contrar celor sustinute de apararea inculpatului D., dosarul achizitiei publice se afla in pastrarea Autoritatii contractante, fiecare act avand

relevanta si fiind folosit ca parte a dosarului de achizitie publica pe baza caruia se incheie contractul si se produc ulterior efecte juridice multiple.

Raspunzand criticilor inculpatului C., formulate inclusiv prin motivele de apel, Curtea face trimitere la dispozitiile citate mai sus, retinand ca anuntul de atribuire publicat pe SEAP - Platforma de publicitate a achizitiilor publice - este un inscris oficial, parte a dosarului de achizitie publica si deci, act public. In plus, fata de sustinerile inculpatului C. potrivit carora anuntul de atribuire publicat pe SEAP nici nu ar fi un document, un inscris, pentru a putea fi falsificat, ci o pagina a unei platforme electronice, Curtea retine ca anuntul de atribuire este un inscris oficial calificat ca atare in mod expres, atat prin dispozitiile citate, cat si prin dispozitiile art. 56 si 57 din OUG nr. 34/2006: art. 56 „(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare un anunt de atribuire in cel mult 48 de zile dupa ce:

a) a finalizat procedura de atribuire - licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv sau negociere -, prin atribuirea contractului de achizitie publica sau incheierea acordului-cadru;...art. 57: (1) Anuntul de atribuire se publica in SEAP si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a Vl-a, Achizitii publice.”

Inculpatul C. a falsificat cu stiinta acest inscris oficial si l-a folosit in scopul in care el a fost reglementat prin OUG nr. 34/2006, actionand in dispretul dispozitiilor normative, tocmai pentru ca stia ca nu era posibila atribuirea contractului la un pret superior celui din anuntul de participare in vederea atribuirii contractului (care era de 900.000 RON fara TVA (1.071.000 RON cu TVA), cat si valoarea estimata a contractului in urma studiului de fezabilitate (care era de 1.035.162,18 RON fara TVA sau 1.277.978 RON cu TVA inclus), iar fapta sa intruneste conditiile de tipicitate obiectiva ale infractiunii de fals intelectual, fiind comisa cu forma de vinovatie prevazuta de lege - intentia directa.

De asemenea, fapta inculpatului C. de a fi inaintat la SEAP anuntul de atribuire nr. 12816/09.10.2007 prin care semnala public faptul ca valoarea estimata initial a contractului de achizitie publica „Pod si podete pe drumurile comunale DC 149 si DS 259 in comuna S., jud. Iasi” ar fi fost de 1.244.883 RON in scopul de a ascunde atribuirea ilegala a acestui contract inculpatei SC „X.” SRL Pascani intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de fals” . SEAP este o platforma electronica oficiala administrata de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, pe care se publica anumite documente in baza legii. A sustine ca depunerea spre publicare a unui anunt de participare sau a unui anunt de atribuire fals sau falsificat pe SEAP in baza dispozitiilor legale care obliga la o astfel de publicitate si care da caracter de obligativitate unei astfel de publicitati echivaleaza cu o sustinere de tipul irelevantei efectuarii formelor de publicitate in baza unui document fals prin Registrul Comertului sau prin Cartea funciara, dupa caz.

Curtea nu regaseste argumentele pentru care procurorul, cand a dispus trimiterea in judecata si prima instanta, cand a dispus condamnarea, a scindat unitatea infractionala a infractiunilor continuate de fals intelectual si uz de fals comise de inculpatul D., din probatoriul administrat nerezultand existenta unor rezolutii infractionale distincte in realizarea activitatilor de falsificarea a documentelor care formeaza dosarul licitatiei publice si nici in folosirea lor.

In realitate, actionand cu incalcarea atributiilor legale si dispozitiilor OUG nr. 34/2006, inculpatul C., impreuna cu F. si E., in calitate de complici concomitenti, in scopul fraudarii rezultatelor licitatiei publice, ascunderii incalcarii normelor legale privind functionarea si atributiile Comisiei desemnate pentru atribuirea proiectului „Pod si podete pe drumurile comunale DC149 si DS259 in com. S.” a falsificat documentele dosarului achizitiei publice si le-a folosit, neputandu-se decela elemente care sa justifice concluzia existentei unei multitudini de rezolutii de infractionale, ci a uneia singure.

Se impune asadar, ca actele materiale de fals intelectual si de uz de fals, retinute a fi fost savarsite de C., conform celor de mai sus, sa fie incadrate juridic intr-o unica infractiune de „fals intelectual”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 289 alin. 1 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 75 lit. a C.pen. din 1969, art.

18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 C.pen si intr-o unica infractiune de „uz de fals”, prev. de art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969, art. 75 lit. a C.pen. din 1969, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 C.pen.

Potrivit art. 35 alin. 1 C.pen., infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. Potrivit noului C.pen., pentru a fi in prezenta infractiunii continuate este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii: pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timp; omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor; unitate de subiect activ; unitate de rezolutie infractionala.

Unitatea de rezolutie reprezinta una dintre cele mai importante conditii de existenta ale infractiunii continuate si, totodata, principalul element de delimitare a acesteia fata de concursul real omogen de infractiuni.

Pentru a determina includerea unor actiuni comise la diferite intervale de timp in structura unei infractiuni continuate, rezolutia infractionala, trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

• trebuie sa fie determinata: aceasta inseamna ca faptuitorul, in momentul luarii hotararii, sa fi avut imaginea faptului pe care urmeaza sa-l comita in mod fractionat, ceea ce implica o reprezentare de ansamblu a obiectului material, a locului, modului si timpului de savarsire a diferitelor actiuni;
• trebuie sa fie anterioara tuturor acestor actiuni;
• si sa se mentina pe toata durata comiterii lor, conditie ce decurge din chiar formularea textului art. 35 alin. 1 noul C.pen., potrivit careia actiunile sau inactiunile trebuie sa fie comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale.

Fiind insa un proces esentialmente psihic, rezolutia infractionala nu poate fi perceputa si evaluata sub aspectul unitatii si gradului sau de determinare in mod nemijlocit, ci numai pe baza circumstantelor care caracterizeaza actiunile in care ea s-a concretizat. Pot fi folosite in acest scop elemente cum ar fi: existenta unor intervale de timp relativ scurte intre actiunile componente; comiterea actiunilor asupra unor bunuri de acelasi fel; folosirea acelorasi metode, procedee, mijloace; comiterea actiunilor in aceleasi imprejurari sau conditii; unitatea de mobil sau de scop.

Or, activitatile infractionale comise de inculpatul C., singur sau impreuna cu F. (netrimisa in judecata) si cu E. (nevizat de prezentele apeluri) in legatura cu falsificarea fiecaruia dintre documentele de mai sus si cu folosirea lor, au caracter omogen, fiind comise prin aproximativ aceleasi mijloace, unele actiuni intrepatrunzandu-se ca si data a comiterii cu alte infractiuni retinute in sarcina acestuia, context in care rezolutia sa infractionala unica rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila in cauza.

In ceea ce priveste criticile inculpatilor C. si A. privind incadrarea juridica gresita data faptelor pentru care au fost trimisi in judecata, s-a aratat ca in cazul in care legea veche este considerata mai favorabila, se impune inlaturarea dispozitiilor art. 17 lit c) din Legea nr. 78/2000 din incadrarea juridica data faptelor de fals intelectual si uz de fals, intrucat ar fi intevrenit dezincriminarea acestei infractiuni, considerate de sine statatoare . Art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 se impune a fi inlaturat, arata apararea si daca instanta va retine ca inculpatii au comis o infractiune de abuz in serviciu prevazuta de Codul penal, fara aplicarea dispozitiilor art. 13 indice 2 din legea nr. 78/2000.

Contrar celor sustinute de aparare, instanta de apel retine, in acord si cu practica

1. C.C.J. (cu trimitere la decizia nr. 404/A din 5 noiembrie 2015), citand ca „in cazul infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, daca potrivit legii vechi sunt incidente dispozitiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, in vigoare la data savarsirii faptei, mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile nu poate conduce la inlaturarea din incadrarea juridica a acestor dispozitii si la compararea formei simple a infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prevazuta in legea veche cu forma simpla a aceleiasi infractiuni reglementata in legea noua. In ipoteza in care constata ca legea veche constituie legea penala mai favorabila, instanta nu poate inlatura din incadrarea juridica dispozitiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, intrucat inlaturarea acestor dispozitii ar conduce la aplicarea unei
   lex tertia.
   In motivare, Inalta Curte constata ca la data savarsirii faptei era in vigoare agravanta a carei inlaturare se cere. Dispozitiile prevazute in art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au natura juridica a unei cauze de agravare a pedepsei si nu aceea a unei incriminari distincte. In aplicarea legii penale mai favorabile instanta compara dispozitiile legii vechi, astfel cum erau in vigoare la data savarsirii faptei si dispozitiile legii noi cu privire la aceeasi acuzatie. Mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile nu poate conduce la inlaturarea aplicarii unei agravante in vigoare la data faptelor si la compararea formei simple a infractiunii din legea veche cu forma simpla reglementata de legea noua, deoarece s-ar incalca principiul legalitatii prin interventia instantei, in sensul modificarii vointei legiuitorului cu privire la incriminarea faptei conform formei calificate. Instanta poate, in compararea normelor pentru determinarea legii mai favorabile, sa analizeze legea veche cu toate consecintele sale in ceea ce priveste incadrarea juridica si legea noua cu toate consecintele sale asupra incadrarii juridice.”

Sub aspectul infractiunii de luare de mita , analizand probatoriul administrat in cauza , Curtea retine ca faptele imputate inculpatilor nu intrunesc elementele de tipicitate obiectiva ale infractiunii, probele administrate dovedind ca microbuzul marca V cu nr. de inmatriculare IS 15 xxx nu a fost nici oferit si nici dat inculpatului A.G., iar acesta nu l-a primit .

Declaratiile inculpatilor L N si A .M se coroboreaza pe deplin cu declaratiile martorilor audiati si cu aspectele consemnate in inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Curtea , analizand prezentele apeluri , face trimitere din nou la
limitele sesizarii
si subliniaza ca nu se poate pronunta decat asupra acuzatiilor asa cum au fost formulate prin actul de sesizare . De asemenea, instanta investita cu prezentele apeluri face trimitere la consideratiile teoretice privind analiza probelor expuse deja si constata ca situatia de fapt retinuta de prima instanta sub aspectul infractiunilor prev. de art. 254 si 255 Cod penal din 1969 nu este confirmata de probele administrate .

In concret, inculpatii au dovedit ca in realitate , microbuzul marca VW cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX a fost obiectul unei intelegeri reciproc avantajoase intre S.C. AS.R.L. , prin L. N. si S.C. S.AGM S.R.L., prin A.M. .

Curtea constata, ca o chestiune prealabila, ca Legea nr. 92 din 10 aprilie 2007 publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 19 aprilie 2007 , intrata in vigoare la 22 aprilie 2007- legea serviciilor de transport - introducea pentru prima data o procedura de licitatie electronica organizata de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, unica procedura prin care , o data la 4 ani se atribuiau traseele de transport judetene. Legea a produs o modificare substantiala a regulilor de atribuire a traseelor , fiecare operator de transport primind un punctaj electronic dupa ce singur introducea in sistem, pe baza unei parole, datele privind mijlocul de transport , vechimea , titlul detinerii ( proprietate sau leasing), detinerea unei rezerve destinate sa deserveasca traseul in cazul imposibilitatii de functionare a vehiculului care opereaza in mod obisnuit traseul. Licentele de transport nu puteau fi obtinute in afara acestor proceduri de licitatie electronica, iar potrivit dispozitiilor Ordonantei nr. 109/2005 privind transporturile rutiere , transportul de persoane in cadrul intreprinderii nu putea fi realizat fara obtinerea licentei de transport si cu respectarea altor conditii.( Atribuirea efectiva a traseelor avea loc in sistemul electronic national, gestionat de catre Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (in prezent Centrul National de Management pentru Societatea Informationala, institutie care are rolul de a gestiona si opera sistemul e-guvernare (S.E.N.) disponibil la adresa www.e-guvernare.ro, Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.) disponibil la adresa www.e-licitatie.ro , Sistemul informatic pentru atribuirea electronica a autorizatiilor de transport international rutier de marfa si pentru atribuirea electronica a traseelor nationale din programele de transport prin serviciile regulate judetene si interjudetene (S.A.E.T.) disponibil la adresa vvwvv.autorizatiiauto.ro si Sistemul National Electronic de Plata online cu cardul a taxelor si impozitelor (S.N.E.P.) disponibil la adresa www.ghiseul.ro).Modalitatea concreta de atribuire a traseelor de transport public judetean de persoane prin curse regulate era prevazuta de Normele de aplicare a Legii 92/2007 (in continuare, „Normele"), aprobate prin Ordinul 353/23.11.2007 al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.)

Date fiind cele doua acte normative , apar ca fiind logice si credibile declaratiile inculpatilor privind faptul ca asocierea in participatiune a S.C. A S.R.L. si S.C. S . S.R.L. , numai pe hartie , formala , concomintent cu transferul formal al dreptului de proprietate asupra microbuzului marca V cu nr. de inmatriculare IS 15 xxx nu echivaleaza cu promisiunea si darea acestui bun , indirect , inculpatului A.G. , ci a aparut ca o intelegere reciproc avantajoasa pentru cele doua societati. Intrebarile retorice expuse in actul de sesizare nu tin loc de probe , cu atat mai mult cu cat operatorii de transport din orasul Pascani nu sunt de ordinul zecilor , iar prezenta conducatorului unui operator de transport in autogara este logica si nu reprezinta o surpriza . Inculpatul L.N. a sustinut ca reprezentantul S. nu este primul transportator contactat de el pentru a-si asigura o licenta de transport care sa-l ajute in principal sa transporte muncitorii la punctele de lucru de pe santiere . Nu exista probe contrare care sa infirme intalnirea celor doua persoane- in conditiile declarate de ele. Intelegerea in conditiile aparente in care s-a incheiat , dar , mai ales , in conditiile concrete in care a functionat a fost avantajoasa pentru ambele parti ; microbuzul nu a fost concret
dat
, prin

1. M. si /sau, lui A.G. , intrucat L.N. si S.C. A S.R.L. au pastrat posesia , folosinta si dispozitia asupra microbuzului , exercitandu-le in concret , astfel cum rezulta din probele administrate in cauza .

Din declaratiile inculpatilor A.M. si .L.N rezulta ca S avea nevoie de o licenta de transport de calatori pentru a transporta muncitorii la santierele din tara unde avea lucrari , iar A.M. urmarea sa castige trasee de transport rutier , licentiind vehiculele din parcul propriu . Un mijloc de transport in proprietate, nou , cu un grad sporit de confort , erau premisele obtinerii unui punctaj bun la licitatia electronica , conform legii amintite. De aceea , asocierea formala a celor doi societati, concomitent cu transferul formal al microbuzului din patrimoniul

S.C. A S.R.L in patrimoniul S. S.R.L. , asa cum au sustinut-o inculpatii , apare ca fiind logica si reciproc avantajoasa . Ca asocierea convenita prin contractul de asociere in participatiune nr. 479/27.12.2007 a fost formala si ca transferul proprietatii prin factura f.n. din 07.05.2008 cu valoare 0 intocmita de S.C. A S.R.L in patrimoniul societatii inculpatilor AG si A M a fost formal , realizate exclusiv pentru a fi folosite intre ei , la licitatia electronica si la A.R.R. rezulta din faptul ca S. , AG si A M nu au avut in posesie acest vehicul , dar au folosit licenta obtinuta pentru el cu alte mijloace de transport , posesia ramanand la S.C. A S.R.L. . Conform declaratiei numitului C , constanta in toate etapele procesuale , concordanta cu amplele declaratii date de L.N. in fata Tribunalului si Curtii , microbuzul a fost condus de el in 2008 si in 2009 , inclusiv, pana la instituirea sechestrului asigurator de catre procuror , a fost parcat la sediul S.C. A S.R.L. sau la domiciliul lui C, a fost folosit exclusiv la indicatiile lui L.N. , fiind condus doar de martor . A fost folosit de doua - trei ori de catre S.C. S.R.L. , imprejurari in care a fost condus tot de angajatul S.C. a- numitul C .

Martora
O.G.
, cadrul didactic la Scoala S , a declarat ca in anul 2009 a cerut si a obtinut de la S.C. A S.R.L, printr-o cerere adresata lui L.N. microbuzul marca V cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX pentru efectuarea unei excursii de o zi , platind doar combustibilul . Nu s-a dovedit ca martora se afla in relatii de orice tip cu vreunul dintre inculpati ori ca exista vreun motiv pentru care aceasta declaratie a fost exclusa din materialul probator , cu atat mai putin cu cat ea se coroboreaza si cu declaratiile similare ale martorilor
T.M.I.
( preot, care a inchiriat microbuzul pentru efectuarea de excursii in mod repetat , solicitandu-l de la L.N. ) ,
A.V.
(consilier la Primaria Pascani care a inchiriat microbuzul de la L.N. pentru a asigura

participarea copiilor la competitii sportive, pentru a asigura transportul unor pensionari ) ,

2. F.
   ( profesor de sport la Colegiul C.F. Unirea Pascani care a declarat ca in 2008 - 2009 a apelat de mai multe ori la L.N. pentru inchirierea microbuzului in vederea asigurarii transportului catre Iasi a copiilor care participau la diferite concursuri ;martorul a mai sustinut ca microbuzul era mereu deservit de acelasi sofer , al carui nume l-a regasit in agenda telefonica in fata instantei ca fiind C) ,
   I.M.
   ( organizator de competitii sportive si reprezentant al Clubului de fotbal din Pascani , care a declarat si el ca in 2008-2009 microbuzul IS 15 XXX a transportat diversi sportivi la competitii , in urma ajutorului dat de L.N. , mijlocul de transport fiind condus de C. ) ,
   K.A
   (cadru didactic , fost profesor al inculpatului L.N. care a declarat ca a solicitat si obtinut de la inculpat in 2008- 2009 sprijin prin punerea la dispozitie a microbuzului de 4-5 ori ; microbuzul era condus de C. motorina era asigurata de martorul K) .

Inlaturarea in bloc a acestor declaratii este nemotivata de prima instanta si nu se justifica intrucat nu exista argumente pentru a sustine caracterul lor nesincer si , dimpotriva , ele se coroboreaza intre ele, cu declaratia inculpatului L.N. , cu aspectele consemnate in Raportul de expertiza judiciara contabila intocmit la
( filele 415 s.u. - dosar prima instanta Tribunalul Iasi ) . Din acest raport , omis din analiza probelor nejustificat de catre prima instanta, rezulta ca microbuzul a fost folosit in perioada 2008 - aprilie 2010 de S.C. A S.R.L, fiind efectuati in beneficiul acesteia in 2008- 2009 - 147098 km conform foilor de parcurs existente in contabilitate , fiind efectuate cheltuieli cu piese de schimb , reparatii si recarosare ,cu salariul soferului C , combustibil si alte cheltuieli.

5 s 5 s

Din acelasi raport rezulta un aspect extrem de important care vine sa sustina declaratiile inculpatei AM si ale lui L N : in baza contractului de asociere in participatiune si a transferului cu valoare 0 a microbuzului in patrimoniul S , aceasta societate a licitat si castigat la licitatia electronica traseul nr. 109 : Pascani - GB- C ( ) , conform Hotararii Comisiei Paritare nr... , in baza sedintei electronice de atribuire din 30.05.2008 organizata de A.S.S.I. Bucuresti . S a obtinut licenta de trnasport de persoane , din documentele contabile rezultand ca pe acest traseu , in perioada 2008- 2010 au circulat in fapt mijloacele de transport cu nr. de inmatriculare B79 ZZZ si IS 29 YYY . Astfel , data facturii cu valoare 0 - 07.05.2008 este justificata de data licitatiei electronice : 30.05.2008 . Cu privire la coincidentele evidentiate de procuror , in lipsa unor probe certe din care sa rezulte ca microbuzul a fost dat mita si in prezenta unor probe contrare din care rezulta ca nu a fost dat mita , simplele coincidente dintre intelegerea consemnata in contractul de asociere in participatiune si datele actelor juridice incheiate de A G in calitate de reprezentant al Autoritatii contractante - Cosiliul local S in executarea contractului nr. ... cu S.C. A nu au relevanta retinuta de procuror si de prima instanta.

In acord cu cele consemnate in raportul de expertiza contabila , martorul C a declarat ca a efectuat maximum 10 curse cu microbuzul in discutie pentru S S.R.L. , ca microbuzul a fost condus si alimentat de el cu cardul S.C. A S.R.L pe care era inscris numarul masinii , ca mijlocul de transport a fost continuu folosit pentru S.C. AS.R.L, iar contractul sau de munca cu S a fost incheiat doar pentru ca licenta de transport era emisa pentru aceasta societate , el fiind efectiv platit in baza contractului de munca cu S.C. A S.R.L, de catre aceasta societate. Martorul C a confirmat declaratiile martorilor mentionati mai sus , aratand ca din dispozitia lui L.N. efectua si curse ocazionale transportand copii in excursii si alte persoane , precum preoti si sportivi.

Instanta de apel retine ca L N nu a avut intentia de a oferi si da microbuzul marca V cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX ca mita lui AG intrucat intre data incheierii contractului de asociere in participatiune ( 27.12.2007 , cand procurorul pretinde ca l-ar fi oferit ) si data facturii cu valoare 0 ( 08.05.2008 ) , cand procurorul pretinde ca l-ar fi dat , S.C. A SRL a dispus de acest bun , in sens legal , gajandu-l in favoarea Bancii Romane pentru Dezvoltare

Agentia Pascani la 18.03.2008 pentru garantarea unui credit contractat pentru 5 ani (contract

nr /.03.2008), astfel dupa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei , cu referire

la extrasul din evidentele Arhivei Electronice de garantii Mobiliare emis la 13.03.2013, extras eliberat la solicitarea Tribunalului Iasi din 27.02.2013. (filele 443 si urmatoarele dosar Tribunalul Iasi ) .

Asadar , S.C. A S.R.L, in perioada 2008-2009 a exercitat asupra microbuzului marca VW cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX, drepturile de posesie , folosinta si dispozitie, in concret , atributele dreptului de proprietate . De aceea, intelegerile existente intre S.C. AS.R.L , S.C. S S.R.L. ,prin L N si AM nu au semnificatia penala retinuta in rechizitoriu , faptele nefiind tipice. Achitarea inculpatilor pentru infractiunile de dare si luare de mita in forma autoratului si complicitatii nu se poate dispune pe temeiul ca "fapta nu exista "intrucat exista intelegeri intre inculpati care vizeaza tocmai bunul ce face obiectul acuzatiilor in materie penala, ci pentru motivul ca fapta nu este prevazuta de legea penala .

Cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale consacrat de art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, respectiv „fapta nu este prevazuta de legea penala”, se retine atunci cand nu exista concordanta (tipicitate) intre fapta concreta comisa si modelul legal de incriminare prevazut de legea penala.

Conditia ca fapta sa fie prevazuta de legea penala presupune tipicitatea, existenta elementelor obiective si subiective cuprinse in definitia fiecarei fapte penale. In ceea ce priveste elementele subiective, acestea presupun doar o evaluare in abstracto, o detectare a formei de vinovatie prevazute de lege.

Cum acuzatiile formulate , astfel cum s-a aratat mai sus , se refera la luarea ca mita a microbuzului marca VW cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX de catre AG , cu concursul numitei AM si a S.C. S S.R.L. si la darea ca mita a aceluiasi bun de catre LN cu ajutorul S.C. A S.R.L, instanta de apel constatand ca faptele inculpatilor nu au semnificatia prevazuta de art. 254 si 255 Cod penal din 1969 si art. 289,290 Cod penal in vigoare , intrucat actiunile lor nu corespund elementului material al acestor infractiuni , atat timp cat s-a dovedit prin probele administrate ca LN nu a oferit lui AG bunul ca mita ,
nu i-a prezentat folosul pe care l-ar fi primit si nu a predat
,
nu a remis

lui AG prin intermediul sotiei acestuia , cu sprijinul inculpatelor S.C. AS.R.L si a S.C. S S.R.L. microbuzul marca V cu nr. de inmatriculare IS 15 XXX, iar inculpatul AG nu a preluat , nu a luat in posesie acest bun , fata de limitele sesizarii, nu se impune analiza celorlalte conditii prevazute de textul de incriminare.