Actiune in anulare declaratie autentificata de renuntare la dreptul de habitatie pentru dol

Cuprins pe materii
:
Drept civil

Legislatie relevanta
:
art. 960 Cod civil

Rezumat
:
Prin contractele de donatie autentificate sub nr. …/20.01.2010, …/20.01.2010 si …/29.03.2010, reclamantul i-a donat fiicei sale bunuri pe care le detinea: imobilul teren, in suprafata de 10.000 m.p., dreptul de concesiune asupra unui loc de veci si 5/8 din dreptul de proprietate asupra ap. .., bl. … G.

Cu privire la apartamentul donat, reclamantul si-a rezervat un drept de habitatie viagera, inserand clauza potrivit careia donatara va intra in stapanirea de fapt a imobilului la data decesului sau.

Ulterior, la data de 26.08.2011, parata N.A. da o declaratie autentificata potrivit careia, in urma vanzarii apartamentului din blocul …, cand va cumpara un alt apartament, din banii proveniti din  vanzare (la un moment neprecizat), va constitui un drept de habitatie viagera asupra intregului apartament in favoarea tatalui sau, B.G.

In aceeasi zi, reclamantul da si el o declaratie autentificata sub nr. …/26.08.2011 prin care renunta in mod expres la dreptul de habitatie viagera rezervat asupra apartamentului lui.

In intervalul de 4 ani de la momentul renuntarii la dreptul de habitatie, parata nu a instrainat imobilul si nu a constituit alt drept de habitatie viagera in favoarea tatalui lui.

Dimpotriva, din continutul cererii de interventie, formulata de S.C.E.T. S.R.L., al carei administrator este sotul paratei, rezulta ca la 06.09.2011 a incheiat un contract de folosinta cu parata, stabilindu-si sediul societatii in imobilul pe care intre timp l-a imbunatatit.

Din succesiunea actelor prezentate rezulta, cu prisosinta, ca parata a utilizat mijloace viclene (declaratia prin care promite tatalui sau ca va constitui un drept de habitatie asupra unui imobil nou cumparat cu banii folositi din vanzarea precedentului) pentru a-l determina sa renunte la dreptul de habitatie.

Aceasta declaratie a fost facuta cu intentia de a-l induce in eroare pe reclamant.

In realitate, parata nu a urmarit in nici un moment sa instraineze imobilul, ci dorea sa constituie acolo sediul social al societatii S.C. E.T. S.R.L., administrata de sotul sau.

Sunt indeplinite cumulativ conditiile instituite de art. 960: dolul provine de la cealalta parte si a fost determinant pentru incheierea actului juridic.

Este evident ca reclamantul, care si-a donat toate bunurile fiicei, nu ar fi renuntat la singura masura de protectie ramasa (pastrarea unui drept de habitatie) daca nu s-ar fi increzut in promisiunea nesincera a fiicei sale ca va cumpara un nou apartament si va constitui un drept de habitatie asupra acestuia
.

 

     Decizia civila nr. 239/R din 07.10.2015 a Curtii de Apel Galati      

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Galati la data de 31.10.2012, reclamantul B.G.,

in contradictoriu cu parata N.A.,

a solicitat revocarea donatiilor ce fac obiectul contractelor de donatie autentificate sub nr. …/20.01.2010, nr. …/29.03.2010, nr. …/20.01.2010 cu consecinta restituirii in natura a bunurilor donate sau la plata contravalorii acestora, daca restituirea in natura nu mai este posibila si, in subsidiar, anularea Declaratiei autentificate sub nr. …/26.08.2011 si a Procurii autentificata sub nr. …/26.08.2011. A solicitat si cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca a donat fiicei sale, parata din cauza, urmatoarele bunuri:

 - prin Contractul de donatie autentificat sub nr. …/20.01.2010, imobilul teren in suprafata de 10.000 m.p. situat in extravilanul Municipiului Galati, identificat in ...

- prin Contractul de donatie autentificat sub nr. …/20.01.2010, dreptul de concesiune asupra locului de veci situat in Cimitirul E., identificat in …,

- prin Contractul de donatie autentificat sub nr. …/29.03.2010, dreptul de proprietate asupra cotei de 5/8 din imobilul apartament cu nr. 22 situat in G, str. R., bl..., sc. …, cu rezervarea dreptului de habitatie viagera.

A precizat reclamantul ca a renuntat la dreptul de habitatie viagera, prin Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011, la momentul la care parata i-a spus ca doreste sa vanda imobilul pentru a achizitiona unul de confort superior, urmand sa-i constituie drept de habitatie viagera asupra imobilului ce va fi achizitionat.

A invederat reclamantul ca, ulterior renuntarii la dreptul de habitatie viagera, si-a dat seama ca parata a intentionat sa scape de el, evacuandu-l din imobil, in prezent relatiile dintre parti fiind tensionate, fiindu-i interzis sa ia legatura cu nepotii.

A aratat reclamantul ca solicita revocarea donatiilor pentru ingratitudinea paratei si refuzul de a-i da alimente si anularea declaratiei si a procurii mentionate deoarece consimtamantul i-a fost viciat prin dol la momentul semnarii acestora, singura dorinta a paratei fiind sa scape de el si nicidecum sa achizitioneze un imobil de confort sporit in care sa locuiasca impreuna.

In drept, a invocat art. 831 C.civ. de la 1864, art. 1214 C.civ. si art. 112 C.proc.civ.

In sustinerea cererii, a depus la dosar inscrisuri in copie certificata pentru conformitate cu originalul.

La termenul de judecata din data de 22.05.2013, reclamantul a renuntat la capatul de cerere privind revocarea contractelor de donatie, intelegand sa se judece numai cu privire la anularea Declaratiei autentificate sub nr. 291/2011 si a Procurii autentificate sub nr. 292/2011.

Parata N.A.

a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, aratand, in sinteza, ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 829 si 831 C.civ. si ca cererea de revocare este facuta cu depasirea termenului de 1 an prevazut de art. 833 C.civ.

A formulat cerere reconventionala, prin care a solicitat obligarea reclamantului la imbunatatirile aduse imobilului si restituirea tuturor cheltuielilor facute cu bunurile donate.

A solicitat si cheltuieli de judecata.

La termenul de judecata din data de 19.09.2013, parata a renuntat la cererea reconventionala.

La data de 16.10.2013, parata a formulat precizari, prin care a aratat ca anularea Procurii nr. 292/2011 este inadmisibila, reclamantul avand posibilitatea revocarii procurii si lipsita de interes, deoarece actul ce se solicita a fi anulat este lipsit de eficienta si nu poate produce efecte juridice.

Revine asupra renuntarii la cererea reconventionala si solicita obligarea reclamantului, in cazul admiterii actiunii, la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul produs ca urmare a pierderii folosintei proprietatii constand in cheltuieli cu mutarea, chirii de platit si prejudiciul moral.

A invocat in drept art. 1349 C.civ.

A depus inscrisuri in copie.

La termenul de judecata din data de 16.10.2013, SC E.T. SRL a formulat cerere de interventie in interes propriu, solicitand obligarea reclamantului la plata sumei de 60.000 lei reprezentand contravaloare investitii facute in imobil.

In motivarea in fapt a cererii a aratat ca societatea are sediul in imobilul din litigiu si ca, in decursul timpului a efectuat investitii in suma de 60.000 lei.

In drept, a invocat art. 61 alin. 2 si art. 62 C.proc.civ. si art. 1349 C.civ.

A anexat certificat de inmatriculare in copie certificata pentru conformitate cu originalul.

Reclamantul B.G. a formulat intampinare la cererea de interventie in interes propriu formulata de SC E.T. SRL, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibila a acesteia, motivat, in sinteza, de faptul ca nu exista legatura intre cererea principala si cererea de interventie.

A invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a reclamantului, motivat de faptul ca nu reclamantul ar fi in culpa pentru evacuarea intervenientului, ci parata, imbunatatirile profitand paratei.

A solicitat si disjungerea cererii de interventia si judecarea separata.

In drept, a invocat art. 52 alin. 3 si art. 115-118 C.proc.civ. de la 1865.

Prin sentinta civila nr. 1057/05.02.2014

pronuntata de Judecatoria Galati in dosarul cu nr. 21241/233/2012 a fost admisa actiunea, astfel cum a fost modificata, formulata de reclamantul - parat B.G. in contradictoriu cu parata - reclamanta N.A. si a fost anulata

Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNP I.V.F. A fost respinsa, ca nefondata, cererea reconventionala formulata de  parata-reclamanta N.A. A fost obligata parata-reclamanta la plata catre reclamantul -parat, a cheltuielilor de judecata in suma de 3.010,3 lei.

Pentru a pronunta aceasta hotarare Judecatoria Galati a retinut ca prin Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNP I.V.F., a carei anulare se solicita in cauza, reclamantul B.G. a renuntat la dreptul de habitatie viagera asupra apartamentului cu nr. ...situat in G, str. R., bl..., sc. …,.

Din raspunsul la interogatoriul luat partilor (la intrebarea nr. 13 reclamantul si la intrebarea nr. 19 parata) si din Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNPA M.C.C. si V.A.L. a rezultat ca, la momentul semnarii acestei declaratii, la biroul notarial care a autentificat actul ce se cere a fi anulat, a fost trimisa de parata prin fax Declaratia autentificata sub nr. …./26.08.2011 de BNPA M.C.C. si V.A.L., prin care parata declara ca, in urma vanzarii apartamentului la care reclamantul avea drept de habitatie viagera, va cumpara un alt apartament si va constitui in favoarea reclamantului un drept de habitatie viagera.

In drept
,
potrivit art. 960 C.civ. de la 1864 (act normativ aplicabil prezentei cauze intrucat inscrisul care se cere a fi anulat pentru dol a fost incheiat sub imperiul acestui act normativ), dolul este o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene, intrebuintate de una din parti, sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatiuni, cealalta parte n-ar fi contractat.

Din declaratia martorului T.D. a rezultat ca reclamantul nu mai este primit in imobilul care face obiectul dreptului de habitatie la care s-a renuntat.

A retinut ca din probele administrate in cauza nu a rezultat ca parata a instrainat imobilul asupra caruia reclamantul avea drept de habitatie viagera sa cumpere un alt imobil, asa cum s-a angajat prin  Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNPA M.C.C. si V.A.L.

Din cererea de interventie in interes propriu formulata de SC E.T. SRL, a rezultat ca in imobilul care face obiectul litigiului se afla sediul societatii paratei si a sotului acesteia.

Instanta a apreciat ca Declaratia autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNPA M.C.C. si V.A.L. data de parata a constituit o manopera dolosiva pe care a folosit-o parata pentru a vicia consimtamantul reclamantului si a-l determina sa renunte la dreptul de habitatie viagera pe care il avea asupra imobilului din litigiu.

 A apreciat prima instanta ca, intrucat mijlocul viclean folosit a fost determinant pentru incheierea actului juridic care se cere a fi anulat si a provenit de la parata, cererea reclamantului de anulare a actului este fondata.

Cu privire la cererea reconventionala
,
astfel cum a fost precizata la termenul de judecata din data de 22.01.2014, instanta a retinut ca parata-reclamanta a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 10.000 lei reprezentand contravaloarea chiriei in cazul evacuarii si cheltuieli cu mutarea.

Avand in vedere ca, prin cererea reconventionala se solicita plata unei eventuale creante viitoare, prima instanta a apreciat ca creanta nu este certa, lichida si exigibila, cererea reconventionala fiind nefondata.

Prin decizia civila nr. 529/6.11.2014 a Tribunalului Galati s-a admis apelul declarat de parata, a fost modificata in parte sentinta civila nr. 1057/05.02.2014, pronuntata de Judecatoria Galati, respinsa actiunea, astfel cum a fost modificata, formulata de reclamantul-parat B.G., in contradictoriu cu parata-reclamanta N.A., ca nefondata.

A fost obligat reclamantul-parat B.G. la plata catre parata-reclamanta N.A. a sumei de 750 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate si inlaturate orice dispozitii contrare deciziei.

Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:

Intimatul reclamant B.G., prin cererea de chemare in judecata a solicitat anularea declaratiei autentificata sub nr. …/26.08.2011 de BNP I.V.F., prin care a renuntat la dreptul de abitatie viagera asupra apartamentului situat in mun. in G, str. R., bl..., sc. …,. jud. G. Prima instanta a apreciat ca declaratia autentificata sub nr.  …/26.08.2011 de BNPA M.C.C. si V.A.L. data de catre apelanta reprezinta o manopera doloziva pe care a folosit-o parata pentru a vicia consimtamantul reclamantului si a-l determina sa renunte la dreptul de habitatie viagera pe care il avea asupra imobilului din litigiu.

Aceasta declaratie a apelantei  se arata ca in urma vanzarii apartamentului cu nr. …, situat in G, str. R., bl..., sc. …, jud. G., cand

va cumpara un alt apartament pe numele sau, cu banii proveniti din vanzarea primului apartament, va constitui un drept de abitatie viagera asupra intregului apartamentului, pentru tatal sau B.G.

Potrivit disp. art. 960 Cod civil dolul este o cauza de nulitate cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti sunt astfel incat este evident ca fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat.

Potrivit al. 2 dolul nu se presupune.

Persoana care invoca existenta dolului trebuie sa dovedeasca aceasta imprejurare, respectiv existenta elementului obiectiv al dolului (utilizarea mijloacelor viclene, menite sa induca in eroare) si existenta elementului subiectiv (intentia de a induce in eroare).

Din modul in care este redactata declaratia notariala a apelantei, despre care se retine de catre instanta de fond ca ar fi reprezentat mijlocul viclean, manopera doloziva utilizata pentru a-l determina pe intimatul-reclamant sa renunte la dreptul de abitatie, se poate observa ca aceasta declaratie face referire la obligatia de a constitui un drept de abitatie in favoarea intimatului-reclamant, cand va fi cumparat un alt apartament. Aceasta declaratie, in sine, nu este apta sa induca in eroare, apelanta declarand ca va constitui acel drept de abitatie la un moment neprecizat, conditionat de vanzarea apartamentului pentru care era constituit dreptul de abitatie si de cumpararea unui alt apartament.

Din declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si din raspunsurile partilor la interogatoriu nu se poate desprinde concluzia ca aceasta declaratie a apelantei a fost determinanta pentru renuntarea intimatului reclamant la dreptul de abitatie, declaratiile de martor facand referire la imprejurari ulterioare renuntarii la dreptul de abitatie si nu la imprejurari anterioare sau concomitente, din care sa se poata concluziona ca au existat manopere dolozive ale apelantei parate.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, care a criticat solutia instantei de apel, in principal, sub urmatoarele aspecte:

1. Apelul este inadmisibil pentru ca se critica numai considerentele hotararii de fond, nu si solutia instantei;
2. Apelul era nefondat, deoarece declaratia notariala …/2001, reprezinta dovada manevrelor dolozive folosite, constand in promisiuni mincinoase pentru a-l determina sa renunte la dreptul de uzufruct constituit asupra apartamentului.

Desi obligatia asumata acolo nu avea indicat un termen limita, ea trebuia indeplinita   intr-un termen rezonabil, conform cutumei faptul ca in final, desi au trecut 4 ani nu a fost exercitata probeaza tocmai intentia de a-l insela.

Parata N.A. a formulat intampinare prin care a invocat nulitatea recursului ca nemotivat.

A mai sustinut ca hotararea a fost apelata in intregime si nu numai sub aspectul considerentelor, iar reclamantul a fost perfect constient de actul pe care l-a semnat.

Recursul este fondat, din considerentele ce se vor arata in continuare:

1. Primul motiv de recurs este nefondat, prin apelul promovat, parata intelegand sa conteste solutia pronuntata de instanta de fond cu privire la cererea principal, cat si considerentele acestei decizii.
2. Desi recurentul nu a incadrat in drept criticile formulate cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea constata ca dezvoltarea lor permite incadrarea in dispozitiile art. 304 pct. 8 Cod procedura civila, vizand interpretarea gresita a actului dedus judecatii.

Din aceste considerente, exceptia de nulitate a recursului urmeaza sa fie respinsa ca nefondata.

Acest motiv de recurs este fondat, din considerentele urmatoare:

Dolul este acel viciu de consimtamant ce consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic, prin urmare, este o eroare provocata.

Conform dispozitiilor art. 960 alin. 1 „Dolul este o cauza de nulitate a conventiei, cand mijloacele viclene, intrebuintate de una dintre parti, sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatiuni, cealalta parte n-ar fi contractat, iar potrivit dispozitiilor alin. 2 „Dolul nu se presupune.”

Ca viciu de consimtamant dolul este alcatuit din doua elemente:

- un element obiectiv (material), ce consta in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni, manopere frauduloase) pentru a induce in eroare;

- un element subiectiv (intentional), ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana pentru a o determina sa incheie un anume act juridic.

Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii:

- sa fie determinant pentru incheierea actului juridic (cerinta dedusa din partea finala a art. 960 alin. 1 Cod civil „fara aceste masinatiuni, cealalta parte n-ar contractat”);

- sa provina de la cealalta parte.

Caracterul determinant al unei imprejurari se apreciaza dupa un criteriu subiectiv, in functie de experienta de viata, pregatirea si alte imprejurari ce privesc victima dolului.

Fiind un fapt juridic „
stricto senso
”, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba.

Raportat la situatia de fapt retinuta de instantele de fond, Curtea constata ca Tribunalul a facut o gresita interpretare a actelor juridice deduse judecatii.

Astfel, prin contractele de donatie autentificate sub nr. …/20.01.2010, …/20.01.2010 si …/29.03.2010, reclamantul i-a donat fiicei sale bunuri pe care le detinea: imobilul teren, in suprafata de 10.000 m.p. din …, dreptul de concesiune asupra unui loc de veci si 5/8 din dreptul de proprietate asupra ap. …, bl. … G.

Cu privire la apartamentul donat, reclamantul si-a rezervat un drept de habitatie viagera, inserand clauza potrivit careia donatara va intra in stapanirea de fapt a imobilului la data decesului sau.

Ulterior, la data de 26.08.2011, parata N.A. da o declaratie autentificata potrivit careia, in urma vanzarii apartamentului …din bloc …, cand va cumpara un alt apartament, din banii proveniti din  vanzare (la un moment neprecizat), va constitui un drept de habitatie viagera asupra intregului apartament in favoarea tatalui sau, B.G.

In aceeasi zi, reclamantul da si el o declaratie autentificata sub nr. 291/26.08.2011 prin care renunta in mod expres la dreptul de habitatie viagera rezervat asupra apartamentului lui.

In intervalul de 4 ani de la momentul renuntarii la dreptul de habitatie, parata nu a instrainat imobilul si nu a constituit alt drept de habitatie viagera in favoarea tatalui lui.

Dimpotriva, din continutul cererii de interventie, formulata de S.C. E.T. S.R.L., al carei administrator este sotul paratei, rezulta ca la 06.09.2011 a incheiat un contract de folosinta cu parata, stabilindu-si sediul societatii in imobilul pe care intre timp l-a imbunatatit.

Din succesiunea actelor prezentate rezulta, cu prisosinta, ca parata a utilizat mijloace viclene (declaratia prin care promite tatalui sau ca va constitui un drept de habitatie asupra unui imobil nou cumparat cu banii folositi din vanzarea precedentului) pentru a-l determina sa renunte la dreptul de habitatie.

Aceasta declaratie a fost facuta cu intentia de a-l induce in eroare pe reclamant.

In realitate, parata nu a urmarit in nici un moment sa instraineze imobilul, ci dorea sa constituie acolo sediul social al societatii S.C. E.T. S.R.L., administrata de sotul sau.

Imprejurarea ca dupa 10 zile de la radierea dreptului de habitatie s-a incheiat contractul de locatiune cu S.C. E.T. S.R.L., societate care are sediul in acest imobil, precum si faptul ca aceasta societate pretinde ca ar fi efectuat investitii in valoare de 60.000 lei intr-un interval de 2 ani, vin sa consolideze aceasta argumentatie.

Prin urmare, Curtea constata existenta in speta a celor doua elemente: elementul obiectiv, material (manopera frauduloasa a paratei, constand intr-o promisiune fara termen pe care nu urmarea sa o duca la bun sfarsit) si elementul subiectiv (intentional), constand in intentia de a elibera apartamentul de „sarcini” in scopul de a stabili acolo sediul societatii comerciale administrate de sotul sau.

Sunt indeplinite cumulativ conditiile instituite de art. 960: dolul provine de la cealalta parte si a fost determinant pentru incheierea actului juridic.

E evident ca reclamantul, care si-a donat toate bunurile fiicei, nu ar fi renuntat la singura masura de protectie ramasa (pastrarea unui drept de habitatie) daca nu s-ar fi increzut in promisiunea nesincera a fiicei sale ca va cumpara un nou apartament si va constitui un drept de habitatie asupra acestuia.

Din toate aceste considerente, avand in vedere dispozitiile art. 312 alin. 2 si 3 Cod procedura civila in referire la art. 304 pct. 8 Cod procedura civila a respins exceptia nulitatii recursului ca nefondata, va admite recursul declarat de reclamantul B.G. impotriva  deciziei civile nr. 529 din 6.11.2014 pronuntata de Tribunalul Galati - Sectia civila, in dosarul nr. 21241/233/2012.

A modificat decizia civila nr. 529/2014 a Tribunalului Galati in sensul respingerii apelului declarat de parata N.A, impotriva sentintei civile nr.  1057/5.02.2014 pronuntata de Judecatoria Galati ca nefondat.