Recurs impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata prevazute de art. 200 din Noul Cod de procedura civila
31 martie 2020Recalculare pensie, Imposibilitatea valorificarii unor venituri pentru care sa emis, anterior, o decizie de respingere
31 martie 2020
Recurs declarat impotriva unei decizii pronuntate in recurs
Codul de procedura civila: art. 282
1
Hotararea data asupra cerilor a caror valoare a fost apreciata de partile reclamante ca fiind sub 100.000 lei nu este supusa apelului ci doar recursului.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Decizia civila nr. 619 din 19 iunie 2014, F.S.
Prin Decizia civila nr. 858/04.09.2013 pronuntata in dosarul nr. 15678/325/2012, Tribunalul Timis a respins recursul formulat de recurentii reclamanti F.I. si F.M.M. impotriva sentintei civile nr. 5800 din 26.04.2013 pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr.15678/325/2012 in contradictoriu cu intimata
O.A., ca nefondat.
A fost mentinuta, astfel, sentinta prin care a fost respinsa actiunea principala formulata de catre reclamantii parati reconventionali F.I. si F.M.M. in contradictoriu cu parata-reclamanta reconventional O.A. avand ca obiect pretentii in cuantum de
- euro si retentie si respectiv a fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de parata-reclamanta reconventional O.A. in contradictoriu cu reclamantii F.I. si F.M.M., dispunandu-se evacuarea paratilor din imobilul inscris in CF nr. 7.
Impotriva Deciziei civile nr. 858/04.09.2013 pronuntata de Tribunalul Timis au declarat recurs reclamantii, solicitand casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare in apel Tribunalului Timis.
In motivare au aratat ca invoca drept motive de nelegalitate dispozitiile art. 304 pct. 1, pct. 3, pct. 5 si pct. 9 C. pr. civ. din 1865, hotararea recurata fiind pronuntata cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 3 pct. 3 din acelasi C. pr. civ., a celor ale art. 282
1
alin. (1) C. pr. civ. din 1865, a celor ale art. 299 C. pr. civ., a celor ale art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, precum si a celor ale art. 6 C.E.D.O. si art. 21 din Constitutia Romaniei, situatie ce a generat gresita compunere a instantei de judecata care a procedat la solutionarea caii de atac ca recurs, iar nu ca apel, in complet format din 3 judecatori, recursul fiind insa de competenta altei instante, respectiv a curtii de apel.
In conformitate cu principiul statuat de prevederile art. 84 si art. 159
1
alin. (4) C. pr. civ. din 1865, precum si in raport cu dispozitiile art. 282
1
alin. (1) C. pr. civ. din 1865, instanta de judecata este datoare sa verifice in mod prioritar competenta sa de jurisdictie, inclusiv competenta sa ca si instanta de control judiciar si legalitatea caii
de atac cu care a fost investita, in raport cu care urmeaza a se verifica compunerea completului de judecata si a se stabili regulile de procedura aplicabile.
Pe de alta parte, solutia este pronuntata cu incalcarea prevederilor art. 282 si urm. si ale art. 299 si urm. C. pr. civ. din 1865, cu incalcarea principiului legalitatii cailor de atac, neputandu-se accepta ca, in ipoteza in care Tribunalul Timis a procedat gresit si nelegal la rezolvarea cauzei ca si recurs, iar nu ca si apel, suprimandu-le recurentilor gradul de jurisdictie al apelului, sa fie suprimat si recursul, care este de competenta Curtii de Apel Timisoara.
Calea de atac incidenta in cauza a fost gresit si nelegal recalificata de catre Tribunalul Timis din apel in recurs pentru urmatoarele argumente:
La termenul de judecata din data de 04.09.2013 Tribunalul Timis a invocat din oficiu incidentul recalificarii caii de atac declansata in cauza din apel in recurs, pentru considerentul ca valoarea obiectului litigiului se determina exclusiv in raport cu cererea principala, iar valoarea acesteia ar fi fost sub plafonul de
100.000
lei prevazut de art. 282
1
C. pr. civ. din 1865.
Or, cererea principala a avut ca obiect restituirea pretului de 20.000 euro achitat pentru imobilul in litigiu, dar si recunoasterea unui drept de retentie asupra imobilului pana la plata acestei sume de bani.
Dreptul de retentie reprezinta un drept patrimonial, iar cel de-al doilea capat de cerere, vizand constatarea existentei dreptului de retentie constituie, de asemenea, o cerere evaluabila in bani, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (11) din Legea nr. 146/1997, care se cuantifica valoric distinct, astfel cum rezulta si din prevederile art. 14 din Legea nr. 146/1997.
Prin urmare, valoarea actiunii principale nu era de doar 20.000 euro, cum gresit a retinut Tribunalul Timis, ci de 40.000 euro, deoarece la valoarea primului petit valoric de
20.000
euro (restituirea pretului) se aditioneaza valoarea petitului
2
privind constatarea dreptului patrimonial de retentie asupra imobilului pana la plata creantei de
20.000
euro, drept de retentie care valoreaza asadar tot
20.000
euro.
In consecinta, chiar raportat exclusiv la valoarea actiunii principale, aceasta depasea plafonul valoric de 100.000 lei prevazut de art.
282
1
C. pr. civ. din 1865, astfel incat calea de atac incidenta in speta era apelul.
Pe de alta parte, independent de cele expuse mai sus, „valoarea obiectului litigiului" in sensul prevederilor art. 282
1
C. pr. civ. din 1865 nu se raporteaza numai la obiectul cererii principale, ci la obiectul intregului litigiu.
Astfel ca, in cazul unui demers judiciar complex si conjunct, configurat atat printr-o actiune principala patrimoniala, cat si printr-o actiune reconventionala patrimoniala, cum este cazul in speta, valoarea obiectului litigiului este globala, rezultanta valorii obiectului actiunii principale aditionata valorii actiunii reconventionale, situatie in care din nou era depasit in speta plafonul prevazut de art. 282
1
C. pr civ. din 1865, iar calea de atac incidenta in cauza era apelul.
Concluzia mentionata mai sus este confirmata si de legislatia taxelor de timbru, deoarece actiunea reconventionala este supusa, potrivit art. 10 din Legea nr. 146/1997, taxei judiciare de timbru intocmai ca si actiunea principala, neexistand niciun motiv pentru ca valoarea obiectului actiunii reconventionale, care se timbreaza ca si cea principala, sa nu fie luata in considerare la determinarea valorii obiectului litigiului, intrucat, in caz contrar, daca nu ar avea relevanta juridica valoarea cererii reconventionale, aceasta nici nu s-ar mai timbra, considerandu-se accesorie si „nepatrimoniala".
La termenul de judecata din 19.06.2014, Curtea a pus in discutie exceptia invocata de intimata cea a inadmisibilitatii, si a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 282
1
C. pr. civ., asa cum a fost modificat prin Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, in litigiile al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, asupra actiunilor posesorii, actiunilor in evacuare, a celor referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila si luarea masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si in alte cazuri prevazute de lege.
Dispozitiile art. 299 alin. (1) C. pr. civ. prevad ca „Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului."
Ca atare, din interpretarea acestor dispozitii rezulta ca hotararile pronuntate de judecatorii in litigiile al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, precum in cele privind actiunile in evacuare, sunt supuse numai caii de atac a recursului la tribunal, nefiind susceptibile de apel.
Dispozitiile art. 112 alin. (1) pct. 3 C. pr. civ. prevad ca evaluarea obiectului cererii de chemare in judecata se face de catre reclamant. In prezenta cauza, conform rezolutiei din dosar cu privire la stabilirea taxei de timbru, prima instanta a avut in vedere valoarea indicata de reclamanti a sumei solicitate de la parata, respectiv suma de 20.000 euro la un curs de 4,45 lei/euro ca fiind valoarea cererii principale. Nicio parte nu a contestat aceasta valoare pe parcursul solutionarii cauzei in fata judecatoriei si nu a indicat o alta suma ca reprezentand valoarea obiectului actiunii principale. Pe de alta parte, valoarea obiectului unei cereri de chemare in judecata se stabileste in functie de capatul principal de cerere, asa cum de altfel s-a statuat expres prin art. 98 alin. (1) din Noul Cod de procedura civila (care, desi nu este aplicabil in speta, consacra legislativ o regula aplicata in jurisprudenta). De asemenea, cu privire la cererea reconventionala, valoarea petitului privind plata sumei echivalente cu valoarea chiriei a fost indicata ca fiind 3000 lei, majorata apoi la suma de 7000 lei prin precizarea de la fila 160 din acelasi dosar.
Regulile de procedura instituite in exercitiul cailor de atac prevad obligativitatea respectarii de catre parti a principiilor unicitatii si legalitatii exercitarii acestora, tocmai pentru a asigura partilor o garantie reala a stabilitatii procesului civil si in vederea respectarii caracterului irevocabil al hotararilor judecatoresti.
Or, asa cum s-a aratat mai sus, obiectul cererii de chemare in judecata astfel cum a fost evaluat in fata primei instante se situeaza sub valoarea de 100.000 lei, iar calea de atac prevazuta de lege impotriva sentintei judecatoriei e recursul de competenta tribunalului, inclusiv in ceea ce priveste actiunea de evacuare. Deoarece prin Decizia civila nr. 858 din 4.09.2013 Tribunalul Timis a solutionat recursul impotriva sentintei Judecatoriei Timisoara, recursul impotriva acestei decizii irevocabile in baza art. 377 alin. (2) pct. 4 C. pr. civ. este inadmisibil, motiv pentru care in temeiul art. 312 alin. (1) C. pr. civ. a fost respins.