Mandatul administratorului social, Revocarea mandatului si renuntarea la mandat
30 martie 2020Hotarare pronuntata de tribunal ca instanta de apel, Recurs, Valoarea obiectului cererii
30 martie 2020
Clauza leonina in continutul contractului de asociere in participatiune Nulitatea clauzei
- Codul civil (1865): art. 1513 alin. (1), alin. (2)
- Codul comercial : art. 251
Din succesiunea actelor incheiate de catre parti, rezulta intentia acestora in realizarea asocierii in participatiune, scop in care reclamanta a pus la dispozitie un bun. Cu toate acestea, in vederea exploatarii acestuia, s-a impus incheierea unui contract de inchiriere asupra terenului aferent bunului imobil adus in asociere, astfel incat, desi scopul initial pare a fi impartirea in procente de 80% respectiv de 20% a castigurilor si al pierderilor, urmare a conditionarii folosintei imobilului initial de inchirierea terenului, reclamanta isi asigura castigul, fara a suporta vreo pierdere, prin modalitatea inchirierii.
Din aceasta perspectiva a privit prima instanta raporturile contractuale dintre parti, stabilind, prin raportare la stipulatiile facute de acestea ca, in contra dispozitiilor legale, respectiv art. 251 Cod comercial coroborate cu cele ale art. 1513 alin. (1) si alin. (2) Cod civil „este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor si, de asemenea, este nula conventia prin care unul sau mai multi sa fie scutiti de a participa la pierderi". De aici, rezulta ca, indiferent daca partile au convenit expres sau nu prin contract, asociatul-reclamant este exclus de la eventualele pierderi pe care le-ar inregistra asocierea, si ca aceasta clauza este nelicita. Cum starea de fapt retinuta la fond, corespunde realitatii, iar clauzele contractuale sunt dovada acestei intelegeri, cu privire la acest aspect, apelul nu poate fi admis.
Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila, Decizia civila nr. 43/A din 19 ianuarie 2015, M.B.
Prin sentinta civila nr. 657/17.09.2013, pronuntata in dosar nr. 4180/30/2013, Tribunalul Timis a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata - reclamant reconventional si constata nulitatea art. 4.1, art. 4.2 si art. 4.3 din contractul de inchiriere cat si a art. 6.2 din contractul de asociere in participatiune, modificat prin actul aditional; a respins capatul cererii reconventionale prin care s-a solicitat a se constata ca, contractul de inchiriere reprezinta o completare a contractului in participatiune.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca prin contractul de asociere in participatiune nr. 2/26.11.1996, inregistrat la APPS sub nr. 5490/1996 incheiat intre R.A. - APPS in calitate de proprietar, Sucursala de reprezentare si protocol „Olanesti” in calitate de titular al dreptului de administrare - pe de o parte si SC R.I.P.A.S. SA (RIPS) pe de alta parte, s-a creat o asociatie in temeiul art. 33 si art. 34 din Legea nr. 15/1990 si art. 251 - 256 C.com. independenta si fara personalitate juridica avand ca obiect prevazut la art. 5.1 „exploatarea in comun a cladirilor si terenului descrise in anexa nr. 1, aflate in proprietatea APPS denumite in continuare M. Timisoara”. Contractul de asociere in participatiune s-a incheiat pentru o perioada de 20 de ani incepand cu data de 15 noiembrie 1996 pana la 14 noiembrie 2016. Pentru realizarea in comun a obiectivelor asociatiei s-a prevazut la art. 6 ca APPS contribuie cu aport social in natura constand in valoare patrimoniala actualizata ramasa de 1.645.900.640 lei si ca, se pune la dispozitia asociatiei terenul in suprafata de 49.588 mp inscris in CF 72741, contra unei chirii ce se va plati lunar APPS-ului de catre asociatie ( art. 6.2).
Contractul de asociere in participatiune a fost modificat prin Actul aditional nr. 8591/22.11.2001 sub aspectul obligatiei de plata a chiriei pentru terenul in suprafata de 49.588 mp adus ca aport in natura la constituirea asociatiei, chirie care cadea in sarcina paratei SC R.I.P.A.S. SA ce urma sa fie platita lunar catre APPS conform art. 10.1 din contract.
Anterior incheierii actului aditional nr. 8591/22.11.2001, respectiv la 11.05.2001 a fost incheiat contractul de inchiriere (care sta la baza cererii pendinte), intre RA - APPS in calitate de locator si SC R.I.P.A.S. SA in calitate de locatar avand ca obiect „inchirierea unei suprafete de teren de 49.588 mp situata in Timisoara, contra unei chirii...”
Durata contractului de inchiriere a fost stabilita pentru intreaga perioada de valabilitate a contractului de asociere in participatiune nr. 5490/1996 incepand cu data inscrisa in primul proces verbal de receptie perfectat la terminarea lucrarilor la Corpul A pentru suprafata de 4000 mp, respectiv 25 ianuarie 2001.
La art. IV din contractul de inchiriere s-a stipulat cuantumul chiriei si conditiile de plata respectiv 0,10 USD/m.p./luna fara TVA achitata in lei de catre locatar la cursul BNR din ziua facturarii, valoarea chiriei urmand sa creasca etapizat, incepand cu datele inscrise in procesele verbale de punere in functiune ale fiecarui obiectiv in parte, sub sanctiunea de neplata a penalitatilor de intarziere de 0,15% pe zi intarziere.
Sub aspectul cererii reconventionale prin care s-a solicitat sa se constate ca, contractul de inchiriere din 11.05.2001 reprezinta o completare a obiectului contractului de asociere in participatiune si parte integranta din acesta, fiindu-i aplicabil regimul juridic al asocierii in participatiune, aceasta cerere a fost neintemeiata si a fost respinsa.
Astfel, cele doua contracte au parti contractante diferite, respectiv cel in participatiune are ca parti RA APPS, Sucursala de reprezentare si protocol Olanesti pe de o parte si SC R.I.P.A.S. SA pe de alta parte, in timp ce contractul de inchiriere este incheiat doar intre RA APPS si SC R.I.P.A.S. SA. De asemenea, obiectul contractului de asociere in participatiune se refera la exploatarea in comun de catre asociati a terenului si constructiilor din Timisoara in timp ce obiectul contractului de inchiriere il reprezinta doar inchirierea terenului. Si regimul juridic al celor doua contracte este total diferit, celui de inchiriere aplicandu-i-se regulile contractului de locatiune iar celuilalt, prevederile art. 251 si urm. din fostul Cod comercial.
Prin pct. 2 al cererii reconventionale s-a solicitat a se constata caracterul nelicit si nulitatea art. 4.1, art. 4.2 si art. 4.3 din contractul de inchiriere cat si ale art. 6.2 din contractul de asociere in participatiune, cerere care este intemeiata urmand a fi admisa.
Astfel, se retine ca, contractul de asociere in participatiune a avut ca obiect exploatarea in comun a cladirilor si terenului din anexa nr. 1 amplasate in Timisoara, aflate in proprietatea APPS, respectiv lucrarile de reparatii, modernizare si extindere prevazute la anexa nr. 2.
Pentru realizarea obiectului contractului, reclamanta - parat reconventional RA APPS Bucuresti a adus ca aport social in natura, imobilul constand in active imobilizante, constructii din cadrul Complexului Hotelier H. 2. din Timisoara, in forma in care se aflau la data respectiva si s-a obligat sa puna la dispozitia asociatiei terenul in suprafata de 49.588 mp contra unei chirii care sa se plateasca de catre asociatie potrivit art. 6.2 din contract.
Parata - reclamant reconventional SC R.I.P.A.S. SA a adus ca aport social la asocierea in participatiune, numerar pentru realizarea lucrarilor prevazute la anexa 2 si la art. 7.1 din contract.
Ulterior, la 11.05.2001 s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 6938/14.09.2001 care sta la baza cererii principale de chemare in judecata, prin care RA APPS in calitate de locator inchiriaza in schimbul unei chirii locatarei SC R.I.P.A.S. SA terenul de 49.588 mp (obiect al contractului de asociere) pe durata de valabilitate a asocierii.
Prin Minuta din 14.07.2000 la pct. 6 s-a stabilit ca „dupa semnarea contractului de inchiriere de catre partile asociate, acesta va constitui baza de calcul a cuantumului chiriei pentru suprafata aferenta fiecarui obiectiv, care se va achita catre RA APPS - SRP Olanesti din veniturile realizate, incepand cu data punerii in functiune a fiecarui obiectiv in parte.”
Din aceasta Minuta cat si din cuprinsul contractului de asociere in participatiune se desprinde intentia partilor de a suporta in comun plata chiriei aferenta terenului, la fel ca si veniturile obtinute din exploatarea obiectivelor in cotele determinate prin contractul de asociere in participatiune.
Prin Actul Aditional nr. 8591/22.11.2001 la contractul de asociere in participatiune, plata chiriei a intrat in sarcina doar a unuia dintre asociati - SC R.I.P.A.S. SA.
Desi, asa cum s-a aratat, intentia comuna a partilor era de obtinere in comun de venituri din exploatarea obiectivelor prevazute in contractul de asociere in participatiune si de participare in comun la plata cheltuielilor (inclusiv a chiriei pentru teren) ulterior, reclamanta a impus paratei modificarea art. 6.2 din contractul de asociere in participatiune prin care obligatia de plata a chiriei a trecut in sarcina acesteia din urma.
S-a dedus ca, reclamantele au urmarit prin incheierea contractului de inchiriere, evitarea interdictiei prevazuta la art. 251 din Codul comercial valabil la acea data, potrivit caruia „asociatii sunt obligati sa participe atat la beneficiile cat si la pierderile asocierii si totodata asigurarea unui venit minim, c/v chiriei, independent si indiferent de profitabilitatea asocierii.”
Prin modificarea art. 6.2 din contractul de asociere si prin incheierea ulterioara a contractului de inchiriere, reclamantele si-au asigurat mascat numai participarea la beneficii, nu si la pierderi, precum si obtinerea unui venit minim garantat reprezentat de cuantumul chiriei, independent de realizarea oricarui profit, ceea ce echivaleaza cu o clauza leonina sanctionata cu nulitatea prevazuta de art. 1513 C.civ. Acest text se poate corobora cu al art. 968 C.civ. potrivit caruia o cauza este nelicita cand este prohibita de legi, ori contrara bunelor moravuri si ordinii publice.
Doctrina mai veche a statuat ca dispozitiile art. 1513 din Codul civil de la 1864 interzic contractul de asociere in participatiune prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor, dupa cum si acea conventie prin care se hotaraste scoaterea unora dintre asociati de la participarea la pierderi, sanctiunea fiind nulitatea conventiei. Prin actul aditional indicat mai sus, parte integranta din contractul de asociere in participatiune, reclamantele au fost scoase de la plata chiriei prin modificarea art. 6.2 din contract, articol ce se solicita a se constata ca fiind nul.
Si in noul Cod civil art. 1902 precizeaza ca asociatii pot participa la castig in proportie diferita de contributia la pierderi, cu conditia ca astfel de diferente sa fie rezonabile. Desi raportul juridic dintre parti s-a nascut sub imperiul vechii reglementari, nici reglementarea noua nu permite scutirea asociatilor de la participarea la pierderi cu exceptia prevazuta la art. 1881 (2) .
Pe de alta parte, actul juridic a carui nulitate se solicita prin cererea reconventionala (art. 4.1, art. 4.2, art. 4.3 din contractul de inchiriere care reglementeaza modalitatea de plata a chiriei si art. 6.2 din contractul de asociere in participatiune prin care chiria este trecuta in sarcina doar a asociatului SC R.I.P.A.S. SA) este fondat pe o cauza ilicita cat si pe frauda la lege, fiind intemeiat pe reaua-credinta a reclamantelor si fraudarea intereselor asociatului SC R.I.P.A.S. SA, incidente devenind dispozitiile art. 1513, art. 966, art. 968, art. 977, art. 982, art. 983 si art. 5 din Codul civil de la 1864.
Impotriva sentintei mentionate a declarat apel RAAPPS Bucuresti si RA APPS - Sucursala de Reprezentare si Protocol Olanesti, solicitand admiterea apelului si schimbarea in tot a sentintei civile nr. 657/17.09.2013 pronuntata de catre Tribunalul Timis in dosarul nr. 4180/30/2013, in sensul de a se admite actiunea principala si respingerea cererii reconventionale.
Totodata, apelantii sustin ca instanta de fond a aplicat gresit prevederile art. 251-253 Cod comercial, precum si art. 1513 din Codul civil de la 1864, atunci cand a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventional SC
R.I.P.A.S. SA si a constatat nulitatea art. 4.1, art. 4.2 si art. 4.3 din contractul de inchiriere inregistrat la RA APPS Bucuresti sub nr. 6938/14.09.2001 cat si a art. 6.2 din contractul de asociere in participatiune nr. 5490/11.11.1996, modificat prin actul aditional nr. 8591/22.11.2001.
Astfel, in conformitate cu prevederile art. 253 din Codul comercial, in vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului administrator, care deruleaza operatiunile asocierii in nume propriu. Din prevederile contractului de asociere in participatiune nr. 2/26.11.1996, inregistrat la RA APPS sub nr. 5490/1996, SC R.I.P.A.S. SA are calitatea de asociat administrator, asigurand reprezentarea asociatiei in raporturile cu tertii.
Apelantii mai sustin si faptul ca nici prevederile art. 1513 din Codul civil nu sunt aplicabile, intrucat contractului de asociere in participatiune nr. 5490/11.11.1996, respectiv art. 11.1, impartirea rezultatelor financiare se va efectua lunar, proportional cu aportul fiecarui asociat, astfel: 80% SC R.I.P.A.S. SA si 20% RA APPS.
Mentioneaza ca in conformitate cu legislatia contabila privind inregistrarea contabila in cazul asocierii in participatiune transmitea catre SRP Olanesti decontul lunar care cuprindea cheltuielile asocierii, inclusiv cheltuiala reprezentata de chirie, urmand ca in conformitate cu art. 11.1 RA APPS sa suporte cota de 20% si din aceasta cheltuiala.
Apelantii sustin ca in fata instantei de fond nu s-au administrat probe prin care sa se stabileasca frauda la lege intemeiata pe reaua - credinta a reclamantelor si frauda intereselor asociatului SC R.I.P.A.S. SA.
De asemenea, invedereaza ca prevederile art. 966, art. 968, art. 977, art. 982 si art. 5 din Codul civil de la 1864 nu sunt aplicabile in prezenta cauza, avand in vedere regimul juridic al contractului de inchiriere, precum si clauzele acestuia.
Analizand apelul de fata, Curtea constata urmatoarele:
In ceea ce priveste criticile aduse sentintei de fond de catre reclamanta RA APPS Bucuresti, acestea se subsumeaza urmatoarelor categorii: ca s-a retinut gresit caracterul leonin al unor clauze, in mod gresit, s-a retinut exonerarea paratei de la plata sumelor solicitate de aceasta, fiind culpa paratei ca nu s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare, ca s-au aplicat gresit prevederile privind incidenta termenului de prescriptie.
In ceea ce priveste primul aspect, se constata ca, asa cum a si precizat instanta de fond, din succesiunea actelor incheiate intre parti, rezulta intentia acestora in realizarea asocierii in participatiune, scop in care reclamanta a pus la dispozitie un bun. Cu toate acestea, in vederea exploatarii acestuia, impune incheierea unui contract de inchiriere asupra terenului aferent bunului imobil adus in asociere, astfel incat, desi scopul initial pare a fi impartirea in procente de 80% respectiv 20% a castigurilor si al pierderilor, urmare a conditionarii folosintei imobilului initial de a inchirierea terenului, reclamanta isi asigura castigul, fara a suporta vreo pierdere, prin modalitatea inchirierii.