Accesul la informatiile de interes public, Exceptiile aplicabile in contextul derularii procedurii de achizitie publica
30 martie 2020CAUZA RUSEN IMPOTRIVA ROMANIEI
30 martie 2020
Abateri de la legalitate si regularitate, Proceduri folosite, Decizie emisa de Curtea de Conturi
Drept administrativ si fiscal.
Art. 22 lit. f), art. 33 alin. 3, art. 43 lit. c) din Legea nr.
94/1992 republicata, pct. 55, pct. 86 si 87 din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, aprobat prin Hotararea nr. 1/2010
In conditiile in care reclamantele nu au contestat reprezentativitatea esantionului selectat de auditorii publici externi in vederea verificarii operatiunilor si documentelor financiar-contabile, examinarea legalitatii actelor intocmite de Curtea de Conturi nu poate fi limitata doar la operatiunile si documentele selectate prin esantionare, asa cum, in mod gresit, a procedat tribunalul. Prin urmare, chiar daca s-ar constata ca situatiile punctuale contestate in cauza nu reprezinta abateri de la legalitate si regularitate, decizia nr. 22/2009 nu ar putea fi anulata in integralitatea sa, date fiind obligatiile reclamantelor de a extinde verificarile proprii asupra situatiilor similare.
Argumentul retinut de tribunal privind executarea masurilor dispuse la punctele 1 si 5 din decizia nr. 22/2009 - imprejurare ulterioara intocmirii actelor contestate - nu poate determina anularea acestora, data fiind cerinta anterioritatii sau contemporaneitatii cauzei de nulitate cu actele contestate.
Modul de valorificare a notelor de constatare este reglementat la pct. 121 - 124 din Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 1/2010, acesta fiind diferit dupa cum persoana juridica la care urmeaza a se extinde controlul este sau nu este cuprinsa in Programul anual de activitate a Curtii de Conturi. Insa, nici aceste dispozitii si nici cele invocate de reclamante nu impiedica intocmirea, cu privire la acelasi aspect, a procesului-verbal de constatare a carui valorificare se face prin intermediul deciziei, cata vreme procesul-verbal de constatare se intocmeste ori de cate ori se constata abateri de la legalitate si regularitate la entitatea initial supusa verificarii.
Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal
Decizia civila nr. 2537 din 21 iunie 2013
Reclamantele SNS si Sucursala sa T.O. au solicitat anularea partiala a incheierii nr. 3/2010 prin care Comisia de solutionare a contestatiilor din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei a respins partial contestatiile formulate impotriva deciziei nr. 22/22.10.2009 emisa de Camera de Conturi Bacau pentru valorificarea constatarilor inscrise in procesul-verbal de constatare nr. 8091/30.09.2009 si nota de constatare nr. 8089/30.-09.2009, in privinta masurilor dispuse la punctele 1, 5, 6 si partial 7 din Decizia nr. 22/22.10.2009 si a punctelor 2, 6, 7 si 9 din procesul verbal de constatare nr. 8091/30.09.2009.
Prin
sentinta civila nr. 273 din 30.01.2013 Tribunalul Bacau
a admis actiunea si a anulat partial incheierea nr. 2/2010 a Curtii de Conturi, punctele 1, 5, 6 si 7 din decizia nr. 22/22.10.2009 a Camerei de Conturi Bacau si punctele 2, 6, 7 si 9 din procesul verbal de constatare nr. 8091/30.03.2009.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin raportul de control nr. 1122/01.10.2009 al Camerei de Conturi Bacau s-au evidentiat mai multe abateri de la legalitate si regularitate privind evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat de catre reclamante.
Pentru valorificarea actului de Control Camera de Conturi a judetului Bacau a emis
Decizia nr. 22/22.10.2009, dispunand mai multe masuri dintre care numai cele de la punctele 1, 5, 6 si 7 au fost contestate. La masura nr. 1 s-a dispus verificarea contractelor avand ca obiect livrarea produselor de sare, calcularea si incasarea penalitatilor de intarziere; la masura nr. 5 s-a dispus discutarea in A.G.A. a prejudiciilor create prin desfacerea contractului de munca al salariatului S. F.; cea de a 6-a masura prevede reanalizarea modului in care s-au aprobat decontarile in anii 2007-2008, iar cea de a 7-a masura prevede decontul consilierului juridic privind cheltuielile de deplasare nr. 22/22.10.2009.
Ambele reclamante au contestat decizia nr. 22/22.10.2012 pentru aplicarea masurilor din procesul verbal de constatare nr. 8091/30.09.2009. Prin incheierea nr. 3/15.02.2010 Curtea de Conturi a Romaniei a respins partial contestatia pentru punctele 1, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din decizia nr. 22/22.10.2010, iar contestatoarele au investit instanta de judecata, doar pentru punctele 1, 5, 6 si 7 din aceeasi decizia nr. 22/22.10.2010.
Parata nu a contestat concret criticile si justificarile reclamantei, apreciind ca masurile privesc o verificare exhaustiva a problemelor enuntate anterior; prin urmare se impune a fi analizata punctual fiecare chestiune de fapt si de drept.
Cu privire la punctul 1 din decizia 22/22.10.2012 se constata ca s-au gasit un numar de 7 facturi neincasate de la S.C O.S. S.R.L., in suma totala de 24.328,37, la data controlului facturile fiind ajunse la scadenta, iar sucursala a chemat in judecata debitoarea pentru a fi obligata la plata acestei sume; prin sentinta civila 992/20.05.2009 s-a admis actiunea si a fost obligata debitoarea la plata debitului si a penalitatilor de intarziere. Creanta neputand fi executata pe calea dreptului comun, la cererea creditoarei s-a deschis procedura falimentului S.C. O.S. SRL. Rezulta ca reclamanta a indeplinit masura dispusa prin procesul verbal de control exercitand toate drepturile si obligatiile legale in acest sens.
Cu privire la punctul 5 din decizia 22/22.10.2009 privind punerea pe ordinea de zi a AGA a SNS ii a cheltuielilor la care a fost obligata prin sentinta civila nr. 97/D/16.01.2009 ca urmare a contestatiei introdusa de S.F., se constata ca sentinta civila 97/16.01.2009, a fost analizata in sedinta AGA, nr. 3/25.03.2010 asupra careia s-a hotarat la pct. 8.
Cu privire la punctul 6 din decizia nr. 22/2009 privind decontarea sumei de 32401 lei pentru indeplinirea unor lucrari in afara locului de munca pentru salariatii cu obligatii sindicale in perioada 01.01.2007-30.09.2009 se constata ca aceste cheltuieli de deplasare au fost acordate ca urmare a contractelor colective de munca pe anii 2006-2009 inregistrate public la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, dupa cum urmeaza: 234/30.01.2007, 455/02.02.2009. Conform Legii 130/1996, in vigoare la acea data, clauzele contractului sunt obligatorii pentru parti. Nu s-a facut nici o dovada ca acestea ar fi fost contestate in vreo instanta, astfel ca si-au produs efectele juridice.
Cu privire la punctul 9 din decizia nr. 22/2009, cu privire la avansului de care a beneficiat consilierul juridic G.R. in suma de 176,80 lei, se constata ca avansul a fost justificat, fiind lipsit de relevanta faptul ca pentru cazare factura a fost achitata in avans deoarece prin decontul 6011/31.05.2007, la intoarcerea din delegatie, intregul avans a fost justificat.
In termenul prevazut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, impotriva hotararii tribunalului, parata
Curtea de Conturi a Romaniei
a formulat prezentul
recurs
in motivarea caruia a invocat dispozitiile art. 304 pct. 6, 7 si 9 din Codul de procedura civila, sustinand urmatoarele:
Mai intai, este de constatat ca dispozitia din sentinta prin care s-a anulat partial incheierea nr. 2/2010 - desi, in cauza, s-a contestat incheierea nr. 3/2010 - nu poate fi pusa in aplicare intrucat incheierea nr. 2/2010 nu priveste prezenta cauza, iar pe de alta parte, lipsa indicarii exacte a acelor aspecte cu privire la care instanta a dispus anularea, determina o imposibilitate de punere in aplicare.
Hotararea a fost data cu gresita interpretare a actelor normative care reglementeaza aspectele analizate si a situatiei concrete de fapt.
- In ceea ce priveste masura de la
pct. 1
din decizia nr. 22/2009, sustinerile reclamantelor sunt false si neconforme cu realitatea juridica in conditiile in care contractul incheiat cu S.C. O.S. S.R.L. indreptatea reclamantele sa pretinda si sa obtina penalitati de intarziere, penalitati a caror neincasare determina o diminuare a veniturilor. Momentul nasterii prejudiciului este cel al primei zile urmatoare celei in care trebuia facuta plata de catre achizitorul produselor comercializate de reclamante; dupa expirarea termenului de prescriptie, prejudiciul devine irecuperabil. Incorecte sunt si sustinerile reclamantelor cu privire la neindeplinirea conditiilor prevazute pentru existenta prejudiciului intrucat, in cauza, prejudiciul este efectiv, actual si cert.
Instanta a retinut ca reclamanta a indeplinit masura dispusa prin procesul-verbal de control, desi reclamanta a criticat masura ca netemeinica.
Instanta a cordat ceea ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6 din Codul de procedura civila); reclamantele au solicitat anularea masurii ca neintemeiata si nu constatarea ca ar fi fost adusa la indeplinire. Pe de alta parte, anularea masurii este de natura a lipsi de fundament juridic tocmai executarea acesteia.
Analiza nu poate fi limitata la situatia identificata de catre auditorii public referitoare la licaririle catre S.C. O.S. S.R.L. Pe de o parte, actiunile de verificare intreprinse se realizeaza prin analizarea unui esantion de operatiuni, iar in cazul in care se constata abateri de la legalitate si regularitate, se dispun masuri privind intregul spectru de operatiuni similare celor verificate. Pe de alta parte, masura viza monitorizarea si verificarea contractelor avand ca obiect livrarea produselor de sare la care s-au depasit termenele de plata a facturilor. In aceste conditii, anularea masurii contestate ca urmare a analizarii doar a cazului identificat de auditorii publici externi reprezinta o eroare.
Mentinerea masurii contestate se impune cu atat mai mult cu cat aceasta a fost anulata cu motivarea ca ar fi fost executata.
- Masura dispusa la pct. 5 din decizia nr. 22/2009.
Reclamantele s-au aflat in eroare atunci cand au considerat ca incheierea notei de constate nr. 8089/30.09.2009 ar reprezenta un impediment in dispunerea masurii. Nota de constatare a fost incheiata avand in vedere posibilitatea ca deficientele constatate la o subunitate fara personalitate juridica sa se extinda si la entitatea ierarhic superioara, iar extinderea verificarilor la aceasta entitate nu impieteaza asupra dreptului de emitere a unei decizii si de stabilire de masuri cu privire la probleme care a facut obiectul notei de constatare.
Desi solicitarea reclamantelor viza netemeinicia masurii, instanta de fond a retinut executarea acesteia in sedinta adunarii generale a actionarilor, acordand astfel ceea ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6 din Codul de procedura civila). Pe de alta parte, anularea masurii este de natura a lipsi de fundament juridic tocmai executarea acesteia.
Prin masura contestata nu s-a dispus analizarea sentintei civile nr. 97/D/16.01.2009, ci identificarea persoanelor care se fac vinovate de obligarea institutiei verificate la plata sumelor stabilite prin sentinta.
- Masura dispusa la pct. 6 din decizia nr. 22/2009 se refera la legalitatea deplasarilor efectuate de salariatii sucursalei pentru indeplinirea unor sarcini in afara locului de munca avand in vedere ca s-a constatat decontarea nelegala, in perioada 1.01.2007 - 30.09.2009, a sumei de 32.301 lei reprezentand deplasari efectuate de reprezentantii sindicatelor, cheltuielile care nu se regasesc printre cele care pot fi suportate de sucursala pentru sindicate conform contractului colectiv de munca la nivelul unitatii.
Din cele doua contracte de munca invocate de reclamante rezulta ca membrii de sindicat si reprezentantii acestora trimisi in delegatie beneficiaza de decontarea cheltuielilor de transport si cazare in conditiile stabilite prin contractele colective de munca unice la nivel de unitate, precum si de diurna de deplasare al carui cuantum se stabileste, la nivel de unitati, prin contracte colective de munca; aceste contracte colective de munca se aplica la toate unitatile miniere si geologice, reprezentand baza minimala la negocierea contractelor de munca la nivel de unitate.
Din analiza dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 130/1996, invocate de reclamante, rezulta ca existenta dreptului reprezentantilor membrilor de sindicat la decontarea cheltuielilor de transport si cazare este conditionata de stabilirea in contractele colectiva de munca unice la nivel de unitati a conditiilor in care urmeaza sa se faca decontarea.
Din contractul colectiv de munca retinut de instanta de fond nu rezulta stabilirea conditiilor in care urmeaza sa se faca decontarea cheltuielilor de transport si a cazarii, singura mentiune rezultand din dispozitiile art. 138 din contractul colectiv de munca retinut de instanta. Din documentele prezentate de reclamante reiese faptul ca reprezentantii au efectuat deplasari care au avut ca scop urmatoarele actiuni: discutii cu potential cumparatori ai S.N.S; participare funeralii etc., niciuna dintre acestea neincadrandu-se in art. 138.
- Masura dispusa la pct. 7 din decizia nr. 22/2009 a fost contestata de reclamante motivat de faptul ca valoarea a fost decontata legal, existand documente justificative corespunzatoare.
Desi a analizat doar situatia deplasarii consilierului juridic G. R., tribunalul a anulat masura de la pct. 7 in totalitatea sa, deci mai mult decat sa cerut in conditiile in care reclamantele au contestat doar pct. 7.2. In acest mod, instanta a limitat analiza masurii la situatia identificata de catre auditorii publici externi referitoare la decontul intocmit de consilierul juridic G. R., desi aceasta a fost doar situatia identificata din esantionul verificat. In aceste conditii, anularea in intregime a masurii reprezinta o eroare intrucat efectele masurii dispuse vizeaza intreaga categorie de operatiuni similare celei constate ca batere.
Examinand hotararea recurata,
curtea de apel
constata urmatoarele:
Procesul-verbal de constatare nr. 9081/30.09.2009 cuprinde rezultatele actiunii de control al situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului public si privat al statului, pe perioada 1.01.2007 - 31.12.2008, la Sucursala T.O. achizitia intracomunitara
S.N.S., fiind intocmit in exercitarea competentelor prevazute de art. 22 lit. f) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi (republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 282/29.04.2009).
Potrivit art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, in baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata, aceste masuri luandu-se potrivit regulamentului aprobat in temeiul prevederilor art. 11 alin. (2), in cauza
Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati,
aprobat prin Hotararea nr. 1/2010 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 78/10.02.2009) - in vigoare la data controlului si a emiterii actelor contestate (abrogata fiind prin Hotararea nr. 130/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei 832/13.10.2010).
Avand in vedere dispozitiile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992 (text care prevede ca „In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.”), precum si dispozitiile pct. 86 lit. b.1) si art. 87.89 din Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 1/2010, intrucat cu ocazia acestui control s-a constatat existenta unor abateri de la legalitate si regularitate care au determinat producerea unor prejudicii, in scopul aplicarii masurilor de valorificare a constatarilor inscrise in procesul-verbal, Camera de Conturi judetul Bacau a emis decizia nr. 22 din 22.10.2009. Aceasta decizie a fost contestata de entitatea auditata, contestatia fiind solutionata prin incheierea nr. 3/15.02.2010 a Curtii de Conturi, iar nu prin incheierea nr. 2/2010, asa cum a retinut tribunalul.
Capitolul II al Regulamentului aprobat prin Hotararea nr. 1/2010 cuprinde dispozitii referitoare la organizarea, efectuarea controlului, intocmirea actelor de control si valorificarea constatarilor inscrise in actele de control; in sectiunea a 2-a (referitoare la organizarea si efectuarea controlului) sunt reglementate, intre altele, procedurile folosite pentru realizarea actiunilor de control, la pct. 55 prevazandu-se ca, in cadrul actiunii de control, operatiunile si documentele financiar-contabile ce se verifica se selecteaza prin esantionare, operatiune care presupune, potrivit textului, „aplicarea de catre auditor a procedurilor de audit numai asupra unei parti a operatiunilor si documentelor financiar-contabile, astfel incat, dupa analizarea probelor selectate, concluziile sa poata fi extinse”.
In aplicarea unei asemenea proceduri, auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi Bacau, au constatat, prin procesul-verbal de constatare nr. 8091/30.09.2009, abaterile de legalitate si regularitate prin analiza unor situatii concrete selectate prin esantionare. Insa, in ceea ce priveste masurile pe care reclamantele le aveau de luat in vederea inlaturarii abaterilor constatate, precum si pentru stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia, prin decizia nr. 22/22.10.2009, Camera de Conturi Bacau a avut in vedere verificarea tuturor situatiilor similare celor in care au fost constatate, in concret, abateri. Astfel, sub aspectul masurilor contestate, Camera de Conturi Bacau a dispus urmatoarele: la pct. 1 - monitorizarea si verificarea contractelor avand ca obiect livrarea produselor de sare in care s-au depasit termenele de plata a facturilor emise de S. T.O. in vederea stabiliri volumului si intinderii prejudiciilor create prin necalcularea si neincasarea penalitatilor contractuale, iar pentru cazurile in care s-au stabilit valorile certe si reale ale prejudiciilor impunandu-se aplicarea de masuri in vederea recuperarii acestora; la pct. 5 - analizarea, in cadrul sedintei adunarii generale a actionarilor a S.N.S., a modului in care au fost respectate criteriile de oportunitate, eficienta si economicitate a cheltuielilor ocazionate de acordarea drepturilor salariale stabilite prin sentinta civila nr. 97/D/16.01.2009, pentru cazurile in care se constata plati necuvenite urmand a se lua masura stabilirii volumului si intinderii eventualelor prejudicii, precum si recuperarea sumelor; pct. 6 - reanalizarea modului in care s-au aprobat in anii 2007 - 2008 cheltuielile aferente delegatiilor in interesul serviciului de salariatii S.T.O., pentru cazurile in care se constata plati necuvenite urmand a se lua masura stabilirii volumului si intinderii eventualelor prejudicii, precum si recuperarea sumelor; pct. 7 - stabilirea intinderii prejudiciului cauzat de decontarea eronata a unor cheltuieli aferente deconturilor intocmite de consilierul juridic G.R., respectiv urmare a acordarii unor avansuri de trezorerie salariatilor sucursalei care nu au fost restituire in termenul legal, pentru cazurile in care se constata plati necuvenite urmand a se lua masura stabilirii volumului si intinderii eventualelor prejudicii, precum si recuperarea sumelor.
In conditiile in care reclamantele nu au contestat reprezentativitatea esantionului selectat de auditorii publici externi in vederea verificarii operatiunilor si documentelor financiar-contabile, examinarea legalitatii actelor intocmite de Curtea de Conturi nu poate fi limitata doar la operatiunile si documentele selectate prin esantionare, asa cum, in mod gresit, a procedat tribunalul. Prin urmare, chiar daca s-ar constata ca situatiile punctuale contestate in cauza nu reprezinta abateri de la legalitate si regularitate, decizia nr. 22/2009 nu ar putea fi anulata in integralitatea sa, date fiind obligatiile reclamantelor de a extinde verificarile proprii asupra situatiilor similare.
De asemenea, este de constatat ca argumentul retinut de tribunal privind executarea masurilor dispuse la punctele 1 si 5 din decizia nr. 22/2009 - imprejurare ulterioara intocmirii actelor contestate - nu poate determina anularea acestora, data fiind cerinta anterioritatii sau contemporaneitatii cauzei de nulitate cu actele contestate.
Pe de alta parte, se constata, prin prisma art. 304
1
din Codul de procedura civila, ca hotararea tribunalului este susceptibila de modificare si sub aspectul modului de examinarea situatiilor punctuale care au determinat emiterea deciziei nr. 22/2009. Astfel:
- Prejudiciile prezumate de auditorii publici externi ca fiind urmarea abaterilor legate in legatura cu derularea contractelor de livrare a sarii (pct. 1 din decizia nr. 22/2009) se refera in mod clar la penalitatile contractuale de intarziere, iar nu la debitul principal in legatura cu care reclamanta si-a formulat apararile, aparari retinute ca atare de tribunal. Fata de aceasta situatie este irelevant faptul retinut de tribunal din existenta sentintei civile nr. 992/22.05.2009 (fapt anterior controlului) cata vreme prin aceasta hotarare a fost finalizata judecata actiunii prin care S.T.O. a chemat in judecata pe S.C. O.S. S.R.L. Calarasi pentru a fi obligata doar la plata sumei de 24.328,37 lei reprezentand contravaloarea produselor livrate si neachitate; aceasta actiune a fost formulata la data de 20.03.2009, pentru produse livrate in perioada august - octombrie 2008 si a caror plata trebuia facuta, potrivit art. 5.2 din contractul nr. 29/2008, la livrare.
- Singurul argument retinut de tribunal pentru anularea pct. 5 al deciziei nr. 22/2009 (neinvocat de reclamante prin actiune), respectiv executarea de catre reclamante a acestei masuri, nu poate determina, pentru motivul deja retinut, anularea deciziei. Prin actiune, reclamanta a invocat dispozitiile de la pct. 87, pct. 86 si pct. 61 din Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 1/2010 din interpretarea carora reclamantele au dedus ca masura de la pct. 6 nu mai putea fi dispusa avand in vedere ca acelasi organ intocmise pentru aceeasi abatere si nota de constatare nr. 8089/30.09.2009 prin care se stabilise ca se impune continuarea controlului la S.N.S Bucuresti prin alte structuri ale curtii de Conturi.
Tipurile de acte de control care pot fi intocmite potrivit pct. 57 din Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 1/2010 sunt urmatoarele: raport de control; procesul-verbal de constatare; nota de constatare si nota unilaterala. In textele urmatoare sunt detaliate fiecare dintre aceste tipuri de acte de control, cu privire la nota de constatare dispunandu-se la pct. 61; la lit. a) se prevede intocmirea notei de constatare „in cazul in care, ca urmare a controalelor efectuate, se constata abateri pentru clarificarea carora se impune continuarea controlului la alta entitate si/sau de catre alte structuri ale Curtii de Conturi”.
Modul de valorificare a notelor de constatare este reglementat la pct. 121 - 124 din Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 1/2010, acesta fiind diferit dupa cum persoana juridica la care urmeaza a se extinde controlul este sau nu este cuprinsa in Programul anual de activitate a Curtii de Conturi. Insa, nici aceste dispozitii si nici cele invocate de reclamante nu impiedica intocmirea, cu privire la acelasi aspect, a procesului-verbal de constatare a carui valorificare se face prin intermediul deciziei, cata vreme procesul-verbal de constatare se intocmeste ori de cate ori se constata abateri de la legalitate si regularitate la entitatea initial supusa verificarii. In cauza, cu privire la situatia punctuala contestata, prin procesul-verbal de constatare nr. 8091/30.09.2009 au fost retinute drept cauze care au concurat la crearea prejudiciului stabilit prin sentinta civila nr. 97/D/2009, nerespectarea, de catre directorul general al S.N.S. si de catre membrii comisiei de disciplina, a prevederilor legale in materia concedierii individuale. Extinderea controlului la S.N.S. s-a impus avand in vedere calitatea persoanei (director general al S.N.S.) care a aprobat referatul comisiei de disciplina de desfacere a contractului individual de munca al salariatului F.S. si in considerarea calitatii membrilor comisiei de disciplina de salariati ai S.N.S. Bucuresti.
Insa, ceea ce s-a dispus la pct. 5 al deciziei nr. 22/2009 in sarcina S.T.O. se limiteaza la obligatia stabilita in sarcina directorului acestei sucursale, de a propune pe ordinea de zi a celei mai apropiate sedinte a adunarii generale a actionarilor S.N.S. a modului in care au fost respectate criteriile de oportunitate, eficienta si economicitate a cheltuielilor ocazionate de acordarea drepturilor salariale stabilite prin sentinta civila nr. 97/D/16.01.2009 - obligatie deja indeplinita. Prin urmare, nu se poate spune ca s-au stabilit masuri care ar putea interfera cu eventuale alte masuri care ar putea fi stabilite in urma extinderii controlului la S.N.S. Bucuresti.
- In privinta cheltuielilor aferente delegatiilor salariatilor S.T.O. ai S.N.S, la pct. 6 din decizia nr. 22/2009 s-a dispus masura reanalizarii modului in care au fost decontate aceste cheltuieli in anii 2007 - 2007, luarea masurilor in vederea stabilirii volumului si intinderii eventualelor prejudicii si recuperarea sumelor urmand a fi facute doar in cazurile in care urma a se constata, in urma reanalizarii, plati necuvenite.
Prin procesul-verbal de constatare nr. 8091/2009 abaterea a fost constatata prin raportare la scopul delegatiilor reprezentantilor celor trei sindicate, considerandu-se de catre auditorii publici externi ca cheltuielile cu delegatii la „sedinta la consiliul director FNME”, „intalnire sindicala”, „intalnire AVAS”, „discutii cu potentiali cumparatori achizitia intracomunitara S.N.S.”, „participare funeralii”, nu se regasesc in cheltuielile care pot fi
suportate de sucursala pentru sindicate intrucat nu au fost efectuate in interesul serviciului.
Asadar, nu s-a negat dreptul membrilor si reprezentantilor membrilor de sindicat de a beneficia, in baza dispozitiilor din contractele colective de munca la nivel de ramura si de unitate, de decontarea cheltuielilor aferente delegatiilor, ci faptul ca delegatiile nu au fost facute in interesul serviciului. Prin urmare, sunt irelevante dispozitiile art. 109 si art. 108 din contractul colectiv de munca unic la nivelul ramurii industriei miniere si geologiei inregistrat sub nr. 5464/2004 invocate de reclamanta prin actiune si retinute de tribunal.
La instanta de fond reclamanta a depus extrase din contractele colective de munca unice la nivel de unitate pe anii 2007 si 2008, insa in aceste extrase nu exista nicio prevede care sa recunoasca reprezentantilor membrilor de sindicat dreptul la plata cheltuielilor de transport si de cazare, precum si dreptul la o diurna de delegare (prevazut de art. 26 din contractul pe anul 2007, respectiv art. 27 din contractul de 2008) in alte conditii decat cele recunoscute oricarui alt salariat; altfel spus, nu se poate retine, pentru reprezentantii membrilor de sindicat drepturi mai largi decat cele ale altor salariati si, prin urmare, primilor nu li se pot deconta orice cheltuieli indiferent de scopul delegatiei cat vreme art. 24 alin. 1 din contractul de anul 2006 si art. din contractul pe 2008 prevad delegarea sau detasarea pentru indeplinirea anumitor lucrari in afara locului de munca, pentru orice salariat fara a deosebi daca este sau nu reprezentant al membrilor de sindicat. Dreptul de reprezentare si de organizare prevazut de art. 130 din contractul pe 2007 si de art. 130 din contractul pe 2008 nu implica asigurarea de catre angajatorul ai caror salariati sunt reprezentantii membrilor de sindicat a surselor de finantare necesare oricaror activitati sindicale, ci doar cele expres prevazute de art. 137 si 138 din contractul colectiv de munca pe anul 2008 si art. 137 si 138 din contractul colectiv de munca de 2009 (spatiu, rechizite, acces la aparatura, folosirea mijloacelor de transport ale societatii, cursuri de pregatire si schimburi de experienta).
In masura in care delegatiile au avut scopuri care excedeaza celor limitativ prevazute in contractele colective de munca, cheltuielile aferente acestora nu se deconteaza si, de aceea, masura reanalizarii modului in care s-au decontat cheltuielile aferente acestor delegatii, dispusa la pct. 6 din decizia nr. 22/2009, este legala.
- Asa cum s-a retinut deja, examinarea legalitatii actelor intocmite de Curtea de Conturi nu poate fi limitata doar la operatiunile si documentele selectate prin esantionare. Prin urmare, masura dispusa la pct. 7 al deciziei nr. 22/2009 nu poate fi considerata nelegala atata vreme cat stabilirea intinderii prejudiciului are in vedere toate situatiile in care s-au acordat avansuri de trezorerie salariatilor sucursalei care nu au fost restituite in termenul legal, iar nu numai la situatia deconturilor intocmite de consilierul juridic G. R. Asadar, ceea ce i s-a impus S.T.O. este verificarea modului in care, in situatii similare, au fost acordate astfel de avansuri de trezorerie si daca au fost restituite.
Fata de cele ce preced, pentru motivul prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, avand in vedere si dispozitiile art. 304
1
din Codul de procedura civila, hotararea tribunalului se impune a fi modificata in tot, cu consecinta respingerii actiunii.