Acordarea unei reparatii in cadrul unei proceduri civile indreptate impotriva unei persoane achitate anterior pe latura penala pentru acelea si fapte: neincalcare
28 martie 2020A urmarit ingerinta in cauza un scop legitim?
28 martie 2020
Absenta unor garantii procedurale suficiente pentru a permite unui acuzat sa inteleaga verdictul de vinovatie pronuntat de un juriu popular la curtea cu jurati
(cour d’assises
):
incalcare
In fapt
- In 2003-2004, reclamantul a comparut impreuna cu sapte coacuzati in fata
cour d’assises
pentru a fi judecat in legatura cu asasinarea unui ministru de stat si tentativa de asasinare a partenerei acestuia de viata. In vederea pronuntarii verdictului, juriul popular a trebuit sa raspunda la 32 de intrebari, dintre care patru il vizau pe reclamant. Juratii l-au declarat vinovat pe reclamant, iar acesta a fost apoi condamnat la 20 de ani de inchisoare. I sa respins recursul in casatie impotriva hotararii pronuntate de
cour d’assises.
Prin hotararea din 13 ianuarie 2009, o Camera a Curtii europene a constatat in unanimitate incalcarea art. 6 § 1 din Conventie, ca urmare a lipsei motivarii hotararii pronuntate de
cour d’assises.
In drept
- Art. 6 § 1: diverse state membre ale Consiliului Europei au un sistem de proces cu juriu popular in cadrul caruia magistratii de profesie nu pot participa la deliberarile juratilor pentru stabilirea verdictului. Acest sistem, care provine din vointa legitima de a-i asocia pe cetateni la actiunea justitiei, in special la actiunile cele mai grave, nu poate fi pus in discutie aici. Din jurisprudenta Curtii reiese ca lipsa motivarii unui verdict pronuntat de un juriu popular nu implica, in sine, incalcarea art. 6. Nu este mai putin adevarat ca, pentru respectarea cerintelor unui proces echitabil, trebuie sa existe garantii suficiente pentru a-i permite acuzatului, dar si publicului, sa inteleaga verdictul pronuntat. Aceste garantii pot consta, de exemplu, in a le furniza juratilor instructiuni sau clarificari privind problemele juridice ridicate sau mijloacele de proba prezentate, a le supune atentiei chestiuni precise si neechivoce care vor fundamenta verdictul, sau in a compensa lipsa motivarii raspunsurilor juriului. In speta, nici rechizitoriul, nici intrebarile adresate juratilor nu contineau informatii suficiente privind participarea reclamantului la savar sirea infractiunilor care i se imputau. Rechizitoriul mentiona fiecare dintre infractiunile de care era acuzat reclamantul, insa nu preciza care erau probele care, in opinia acuzarii, puteau fi retinute impotriva acestuia. Referitor la intrebarile adresate juriului de pre sedintele
cour d’assises,
acestea erau laconice si identice pentru toti acuzatii. Chiar si in combinatie cu rechizitoriul, acestea nu ii permiteau reclamantului sa stie ce probe si circumstante i-au condus pe jurati la pronuntarea unui verdict de vinovatie in privinta sa. Reclamantul nu a putut intelege, in special, ce rol exact ii atribuia juriul in raport cu coacuzatii, de ce infractiunea a fost incadrata ca asasinat in loc de omor si de ce s-a retinut impotriva sa circumstanta agravanta a premeditarii in legatura cu omorarea partenerei ministrului de stat. Aceasta deficienta este cu atat mai problematica cu cat cauza era complexa in plan juridic si faptic, iar procesul a durat peste 2 luni si a inclus numeroase audieri. In fine, sistemul national nu prevede posibilitatea de a declara apel impotriva unei hotarari pronuntate de
cour d’assises.
Referitor la recursul in casatie, acesta are ca obiect doar probleme de drept si, prin urmare, nu poate lamuri in mod corespunzator o persoana in privinta motivelor condamnarii sale. Prin urmare, reclamantul nu a beneficiat de garantii suficiente pentru a-i permite sa inteleaga verdictul de vinovatie pronuntat impotriva sa, iar procedura a avut un caracter inechitabil.
Concluzie'.
incalcare (unanimitate).