Retragerea unei sarcini atribuite salariatului nu reprezinta o modificare a contractului de munca, atata vreme cat nu se modifica salariul ori celelalte elementele ale contractului individual de munca.
18 martie 2020Administratorul statutar al societatii debitoare nu are legitimare procesuala activa de a formula contestatie impotriva vanzarilor prin negociere directa a bunurilor din patrimoniul debitoarei, in conditiile in care i s-a ridicat dreptul de administrare.
18 martie 2020
Nepronuntarea asupra exceptiei. Sanctiunea pentru omisiunea de a pune exceptia in dezbaterea contradictorie a partilor si apoi de a o solutiona motivat.
Lipsa calitatii procesuale active sau pasive a partilor constituie exceptii de fond absolute care obliga instanta, in cazul admiterii lor, la respingerea cererii, fara sa mai fie posibila discutarea fondului pe de o parte, iar omisiunea de a pune o exceptie in dezbaterea contradictorie a partilor si apoi de a o solutiona motivat, echivaleaza cu incalcarea de catre instanta a dreptului partilor la aparare fiindca, procedand astfel, le-a privat deopotriva de posibilitatea de a o sustine si, respectiv de a o combate, pe de alta.
In egala masura, nepronuntarea asupra exceptiei pune instanta de control judiciar in imposibilitatea de a verifica legalitatea si temeinicia sentintei caci semnifica nedezlegarea unui mijloc de aparare care era hotarator pentru solutia data.
Curtea, prin solutionarea recursului, nu se poate pronunta direct si pentru prima oara in cadrul procesual legal asupra calitatii procesuale pasive a paratei, deoarece ar priva ambele parti de calea legala de atac si nu ar asigura, mai cu seama partii nemultumite de dezlegarea data, garantiile unui proces echitabil
.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale,
Decizia civila nr. 53 din 19 ianuarie 2011.
Prin actiunea inregistrata pe rolul tribunalului reclamantele au chemat in judecata pe parata SC „A” SA Ploiesti, solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa se constate ca in perioadele mentionate in anexa la cererea de chemare in judecata au fost incadrate in locuri de munca in care au lucrat efectiv in procent de 100 % din programul de lucru, in grupa II-a de munca si pe cale de consecinta, obligarea paratei de a efectua cuvenitele modificari in carnetele lor de munca.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca in perioadele mentionate expres in anexa la actiune, au avut calitatea de salariate in cadrul paratei, indeplinind diferite functii si au lucrat efectiv 100 % din program in sectii cuprinse in grupa a II- a de munca, deoarece SC Amplo SA Ploiesti a fost in subordinea diferitelor forme de organizare din domeniul Petrolului si Chimiei, or personalul care si-a desfasurat activitatea in unitati apartinand Ministerului Chimiei si Petrochimiei in baza HG nr.456/1990 modificata prin HG nr. 559/1990 au beneficiat de grupele I si a II a de munca, pentru intreaga perioada lucrata dupa 18.03.1969, astfel incat, cat timp unitatea parata a functionat si functioneaza in cadrul Rafinariei Astra Ploiesti, iar activitatea desfasurata a avut ca obiect principal domeniul chimiei-petrochimiei, inseamna ca si salariatii acestei societati pot beneficia de incadrare in grupa a II a de munca in conditiile respectarii metodologiei prevazute de Ordinul 50/1990, intrucat au lucrat in acelasi grad de pericol ca si personalul de baza din cadrul Rafinariei Astra Ploiesti.
In dovedirea acestor sustineri reclamantele au depus inscrisuri.
Prin intampinarea formulata (filele 114-117) parata s-a aparat in principal opunand exceptia lipsei calitatii sale procesuale pentru primul capat de cerere sustinand ca in calitatea de angajator pentru reclamante ca si continuator in drepturi al fostei intreprinderi desfiintate dup 1990, nu poate elibera adeverinte care sa ateste grupele speciale de munca, fiindca nominalizarea persoanelor care au desfasurat activitati in grupele I si II de munca in perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001 se facea dupa procedura instituita de Ordinul 50/1990 referitoare la termenul si criteriile cerute de acest act normativ.
In subsidiar, parata a solicitat respingerea actiunii in fondul cauzei ca neintemeiata, motivand in esenta, ca reclamantele din prezenta cauza nu au desfasurat activitati ce pot fi incadrate in grupa a II a de munca in conformitate cu Ordinele nr.50/1990 si Ordinul nr.100/1990, astfel incat nu pot fi beneficiarele acestei grupe de munca.
Si parata a administrat proba cu inscrisuri.
La termenul de judecata din 5 martie 2010 a fost incuviintata proba cu expertiza de specialitate la solicitarea reclamantelor. lucrare care a fost intocmita de expert C.A.
La termenul de judecata din 25 iunie 2010 cand pricina s-a amanat pentru a da posibilitatea paratei sa ia cunostinta de continutul acesteia, reclamantele au formulat si depus concluzii scrise, avand loc si dezbaterile.
Prin sentinta civila nr. 887 pronuntata la aceeasi data, tribunalul a admis actiunea si a constatat ca acestea au dreptul de a beneficia de grupa a II de munca in cadrul unitatii parate in procent de 100% conform raportului de expertiza, care face parte integranta din prezenta hotarare.
Prin aceeasi sentinta s-a dispus efectuarea cuvenitelor mentiuni in carnetele de munca ale reclamantelor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Reclamantele au indeplinit functia de strungar in cadrul societatii parate, avand atributii specifice acestei meserii, desfasurand activitate direct in sectoarele de productie ale societatii, SC P. SA Ploiesti, unitate din care a facut parte si actuala societate pana la 01.01.1978, acordand salariatilor, inclusiv reclamantelor, care au lucrat in cadrul acesteia, adeverinte pentru grupa a II a de munca pana la aceasta data cand SC ”A” SA Ploiesti a trecut in subordinea IAMC Otopeni, fara a-si schimba locatia sau domeniul de activitate, lucrand in continuare pentru chimie si petrochimie, reclamantele avand aceleasi atributii.
A mai retinut instanta de fond ca potrivit Ordinul nr.50/1990, “beneficiaza de incadrarea in grupele I si II, potrivit celor mentionate, fara limitarea numarului personalului care este in activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maistrii, tehnicieni, personal de intretinere si reparatii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucreaza efectiv la locurile de munca si activitatile prevazute in anexele 1 si 2“.
Ordinului 50/1990, reglementeaza faptul ca activitatea desfasurata in perioada 18.03.1969-31.12.1989 se incadreaza in grupele I si a II a de munca fara a fi conditionata de existenta buletinelor de determinare a noxelor, acest ordin reglementand acordarea grupelor de munca in raport de activitatea desfasurata si locul de munca.
Cum din actele si lucrarile dosarului reiese ca reclamantele au indeplinit in cadrul societatii parate functia de strungar, desfasurand activitati specifice acestei meserii direct in sectoarele de productie ale angajatorului care s-a aflat in subordinea ministerelor din domeniul petrochimiei, instanta de fond a concluzionat ca activitatea desfasurata de reclamante se incadreaza in grupa II de munca in conformitate cu reglementarile Ordinului nr.50/1990- republicat - anexa 2 pozitia 34 coroborat cu pct.3 si 7 din acelasi ordin, Ordinul 969/1990 pct.2 si HG nr.559/1990.
Impotriva acestei sentinte parata a declarat recurs.
Un prim motiv de recurs invocat de recurenta parata, se refera la faptul ca instanta de fond a incalcat dispozitiile art. 137 Cod procedura civila, in sensul ca a omis a se pronunta asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a SC „A” SA Ploiesti in ceea ce priveste primul capat de cerere, exceptie invocata la instanta de fond la termenul din 19 martie 2010.
Faptul ca instanta de fond nu a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesual pasive si nu s-a pronuntat asupra ei, echivaleaza cu o incalcare a dreptului la aparare al paratei, intrucat exceptia constituie o forma a apararilor procesuale puse la dispozitia celui chemat in judecata.
Apreciaza ca prejudiciul creat prin aceasta omisiune poate fi reparat doar in situatia in care instanta de recurs ar admite recursul si ar trimite cauza spre rejudecare la instanta de fond.
In subsidiar, in situatia in care instanta ar trece peste acest motiv de casare, solicita sa se constate ca primul capat de cerere a fost formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, intrucat in conformitate cu prevederile punctului 6 din Ordinul nr. 50 /1990 al Ministerului Muncii si Ocrotirii Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca se face de catre conducerile unitatilor impreuna cu sindicatele libere din unitati, tinandu-se seama de conditiile concrete in care si-au desfasurat activitatea persoanele respective.
Actele normative care reglementau incadrarea in fostele grupe I si II de munca au fost abrogate la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000., iar dupa aceasta data nu mai exista baza legala pentru incadrarea locurilor de munca, activitatilor si categoriilor profesionale cu conditii deosebite in grupe superioare.
Eliberarea adeverintelor privind atestarea faptului ca, in anumite perioade anterioare datei de 01.04.2001, o persoana si-a desfasurat activitatea in locuri de munca incadrate in grupele I si II de munca se poate face numai daca nominalizarea persoanei s-a facut anterior datei de 01.04.2001 si numai pe baza documentelor intocmite de la acea vreme, verificabile, aflate in evidenta angajatorilor sau detinatorilor de arhive.
Recurenta a sustinut ca in aceste conditii societatea, in calitate de sa angajator al reclamantelor, nu poate sa incadreze activitati desfasurate anterior datei de 01.04.2001 in grupe superioare de munca, neexistand temei legal.
In cauza nu s-a facut nominalizarea reclamantelor intrucat nu se incadrau in categoriile de personal care lucrau in conditii deosebite, singura obligatie care ii revenea angajatorului era aceea de a elibera adeverinta privind atestarea faptului ca intr-o anumita perioada angajatul si-a desfasurat sau nu activitatea in locurile de munca incadrate in grupele I si II de munca.
Cum calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii, atata timp cat angajatorul nu mai are posibilitatea legala de a face incadrarea in grupele I si II de munca, de principiu, interesul urmarit de reclamanti prin promovarea prezentei cereri nu se mai poate realiza fata de SC „A” SA.
Recurenta invoca exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratei SC „A” SA in ceea ce priveste perioada anterioara date de 01.01.1978 intrucat pentru aceasta perioada intimatele reclamante au fost angajate ale SC P SA , care de altfel le-a eliberat pentru perioada anterioara datei de 01.01.1978 adeverinte din care rezulta ca au fost incadrate in grupa a II de munca in procent de 100% .
Un alt motiv de recurs se refera la faptul ca hotararea a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii si Ocrotirilor Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale pentru Protectia Muncii. Sustine in acest sens ca pentru perioada 1995–2001, expertul a aratat ca reclamantele ar trebui sa beneficieze de grupa II de munca in considerarea dispozitiilor Ordinului 50/1990 – Anexa 2 pozitia 34, coroborat cu pct.3 si 7 insa activitatile indicate de textul de lege invocat nu au nicio legatura cu profilul de activitate al SC „A” SA si nici cu activitatile concrete ale reclamantelor.
Intimatele-reclamante au formulat si depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului si mentinerea hotararii instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
Curtea, verificand sentinta atacata in raport de criticile formulate in recurs, de dispozitiile legale incidente in cauza si de probele care au fost administrate dar si sub toate aspectele, asa cum prevede art.3041 cod pr.civ.a constatat ca este afectata legalitatea si temeinicia acesteia, pentru considerentele care succed:
Potrivit art.137 alin.1 si 2 cod pr.civ.instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii, cu exceptia celor pentru dezlegarea carora este necesara administrarea de dovezi, situatia in care vor fi unite cu fondul cauzei.
Aceasta dispozitie legala s-a invocat a fi incalcata de instanta de fond care, investita prin intampinare cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, opusa de parata ca mijloc de aparare pentru capatul principal al actiunii reclamantelor, a omis sa o dezlege, nepronuntandu-se in vreun fel asupra ei nici prin incheierile de la termenele de judecata acordate nici prin sentinta.
Critica este justificata.
Curtea constata ca lipsa calitatii procesuale active sau pasive a partilor constituie exceptii de fond absolute care obliga instanta, in cazul admiterii lor, la respingerea cererii, fara sa mai fie posibila discutarea fondului pe de o parte iar omisiunea de a pune o exceptie in dezbaterea contradictorie a partilor si apoi de a o solutiona motivat, echivaleaza cu incalcarea de catre instanta a dreptului partilor la aparare fiindca, procedand astfel, le-a privat deopotriva de posibilitatea de a o sustine si, respectiv de a o combate, pe de alta.
In egala masura, nepronuntarea asupra exceptiei pune instanta de control judiciar in imposibilitatea de a verifica legalitatea si temeinicia sentintei caci semnifica nedezlegarea unui mijloc de aparare care era hotarator pentru solutia data.
Curtea, prin solutionarea recursului, nu se poate pronunta direct si pentru prima oara in cadrul procesual legal asupra calitatii procesuale pasive a paratei, deoarece ar priva ambele parti de calea legala de atac si nu ar asigura, mai cu seama partii nemultumite de dezlegarea data, garantiile unui proces echitabil.
Cum aceasta neregularitate procedurala constand in nesocotirea unor principii fundamentale care guverneaza procesul civil atrage sanctiunea nulitatii hotararii, conform cazului de casare prev.de art.304, pct.5 cod pr.civ. Curtea va admite recursul exercitat de parata SC Amplo SA Ploiesti si in temeiul art.312, art.315 cod pr.civ.va casa in tot hotararea tribunalului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru a solutiona motivat exceptia de fond invocata, dupa punerea acesteia in discutia contradictorie a partilor si luarea concluziilor lor, urmand ca in raport de dezlegarea data sa solutioneze, dup caz fondul actiunii cu cele doua capete de cerere formulate de reclamantele-intimate.
(Judecator Simona Buzoianu)