Revizuire – cale extraordinara de atac. Inscris nou – notiune. Inexistenta unui ”defect fundamental”.

 

Distinctie intre ”circumstante noi” si ”circumstante nou descoperite” in jurisprudenta CEDO.

 

In jurisprudenta CEDO s-a retinut in mod constant ca revizuirea unei hotarari irevocabile poate interveni numai pentru un „defect fundamental”, care a devenit cunoscut numai dupa terminarea procesului, in situatia in care el este/devine cunoscut in cursul procesului, atunci partile au la indemana caile ordinare de atac (cauza Popescu Stanca contra Romaniei, hotarare publicata).

CEDO a apreciat ca reprezinta defect fundamental, care justifica revizuirea unei hotarari intrata in puterea lucrului judecat, numai „circumstantele nou descoperite”, iar nu „circumstantele noi”. Circumstantele care au legatura cu cazul, existasera in cursul procesului si
nu fusesera dezvaluite judecatorului
, devenind cunoscute numai dupa terminarea procesului, sunt „nou descoperite”, in timp ce circumstantele care privesc cazul, dar au luat nastere dupa proces, sunt „noi”.

Simpla divergenta de pareri, chiar si intre doi experti, nu va putea reprezenta un asemenea defect fundamental si nu justifica desfiintarea unei hotarari judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat (C.Stanca Popescu vs.Romania, hotararea din 7 iulie 2009; Cauza Pradevnaia impotriva Rusiei, cerere nr.69529/01, hotararea din 18.11.2004).

 

Art. 322, pct. 5 Cod procedura civila

Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

 

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Constanta sub nr.626/36/2011 revizuentul C.P. a solicitat in contradictoriu cu intimata C.G., revizuirea deciziei civile nr. 27/FM/28.03.2011 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul civil nr. 755/212/2005, cu consecinta desfiintarii deciziei pronuntate in recurs si rejudecarea caii de atac in raport de inscrisul nou – raport de expertiza tehnica extrajudiciar, cu privire la imobilul supus partajului, inscris obtinut dupa data solutionarii caii de atac a recursului.

In motivarea cererii de revizuire se arata ca prin decizia nr.27/FM/28.03.2011, Curtea de Apel Constanta a respins cererea recurentului reclamant de a exclude din masa de partaj terenul lot. 525 m.p. (lot 160) si constructia edificata pe acesta in satul Schitu, comuna Costinesti, str. T. nr.10, judetul Constanta, instanta de recurs preluand evaluarea bunului descris mai sus facuta in apel, respectiv valoarea de 728.903.320 lei, care depasea cu mult valoarea de piata de la momentul solutionarii cauzei.

La termenul din 15.03.2011, revizuientul a solicitat SC M.B.C. SRL (membra ANEVAR) sa intocmeasca un raport de expertiza privitor la valoarea imobilului din satul Schitu, comuna Costinesti, din care sa reiasa valoarea de piata a acestui imobil, cerere inregistrata sub nr.3034/15.03.2011.

Desi urma ca expertiza sa se efectueze in termen de 1 saptamana, pana la momentul solutionarii recursului, partenerul contractual nu si-a indeplinit obligatia, lucrarea fiind comunicata revizuentului abia la data de 7 mai 2011.

Se apreciaza ca acest raport de expertiza este deosebit de important in stabilirea loturilor aferente operatiunii de partaj a bunurilor comune, astfel ca in mod gresit, in lipsa evaluarii corecte si actuale, instanta a apreciat ca valoarea imobilului din Costinesti este de 728.903,32 lei, pe cand documentul recent – expertiza extrajudiciara atesta o valoare de maxim 136.400 Euro.

Intrucat in perioada 15.03.2011 – 30.03.2011, recurentul a fost impiedicat de sanatate sa ia legatura cu societatea care efectua expertiza extrajudiciara a imobilului, raportul de expertiza a fost finalizat si comunicat revizuientului la data de 7.05.2011, data in raport de care se impune a se calcula termenul de 1 luna pentru promovarea cererii de revizuire.

In drept, se invoca dispozitiile art. 322 pct. 5 cod pr.civila.

Prin concluziile scrise depuse la dosar de intimata parata C.G., s-a precizat pozitia procesuala a acesteia in raport de cererea de revizuire, intimata solicitand respingerea cererii, motivat de faptul ca nu sunt intrunite cumulativ conditiile impuse de art. 322 pct. 5 cod pr.civila.

Curtea, analizand cererea de revizuire in raport de criticile revizuientului si de disp. art. 322 pct. 5 cod pr.civila, constata urmatoarele :

Revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, care se poate exercita numai impotriva hotararii definitive, in cazurile si in conditiile expres stabilite de lege.

Art.322 pct.5 teza I cod pr.civila prevede ca revizuirea unei hotarari poate interveni in cazul in care, dupa darea unei hotarari, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor.

Pentru a se putea invoca acest motiv si a se admite cererea de revizuire, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- partea interesata sa prezinte un inscris nou, care nu a fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata;  inscrisul sa aiba forta probanta prin el insusi, fara sa fie nevoie de a fi confirmat prin alte mijloace de proba; inscrisul sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea ce se cere a fi revizuita; inscrisul sa nu fi putut fi invocat in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata, fie pentru ca a fost retinut de partea potrivnica, fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor; inscrisul sa fie determinant, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecarii fondului, solutia ar fi fost alta decat cea pronuntata.

Din analiza acestor conditii de admisibilitate, rezulta ca sfera de aplicare a revizuirii pentru inscrisuri noi este foarte limitata. Astfel, in literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca, notiunea de „inscris” trebuie luata in acceptiunea ei restransa, necuprinzand declaratii de martori chiar autentificate, rapoarte de expertiza, marturisiri. In al doilea rand, inscrisul trebuie sa fie opozabil partii adverse, deci daca aceasta nu a participat la operatiunea contestata prin inscris, este necesar ca inscrisul respectiv sa fi dobandit data certa (Codul de procedura civila, comentat si adnotat, Gabriel Boroi, Dumitru Rodescu, Editura ALL, Bucuresti, 1994, pag.566).

In speta, se retine ca „inscrisul” nou invocat de revizuient il constituie un raport de expertiza extrajudiciara, intocmit, fara convocarea partii adverse, dupa pronuntarea hotararii din recurs, la solicitarea exclusiva a revizuientului.

Acceptand chiar o interpretare mai extinsa a notiunii de „inscris”, in sensul ca si raportul de evaluare a imobilului s-ar incadra in aceasta categorie, Curtea constata ca in speta, nu sunt intrunite cumulativ celelalte conditii de admisibilitate a revizuirii impuse de  art. 322 pct. 5 cod pr.civila, dar si de jurisprudenta CEDO, care impune ca desfiintarea unei hotarari judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat sa nu poata interveni decat pentru „defecte fundamentale” ale hotararii, care au devenit cunoscute instantei, numai dupa terminarea procesului.

Dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, astfel cum este garantat la art. 6 din Conventie trebuie interpretat in lumina preambulului la Conventie, ale carui dispozitii relevante afirma ca statul de drept face parte din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii juridice, care impune printre altele ca, atunci cand instantele pronuntata o hotarare irevocabila, decizia acestora sa nu fie contestata (hotararea Brumarescu impotriva Romaniei, 28 octombrie 1999, Culegere de hotarari si decizii, 1999 – VII, pct. 61, CEDO).

Acest principiu subliniaza faptul ca niciuna din parti nu are dreptul de a solicita revizuirea unei hotarari definitive si obligatorii doar pentru a obtine o reaudiere si o noua decizie intr-o cauza. Atributia de revizuire a instantelor superioare ar trebui exercitata pentru corectarea erorilor judiciare, neindeplinirea  justitiei si nu pentru substituirea unei revizuirii.

Revizuirea nu poate fi tratata ca un apel deghizat, iar simpla posibilitate de a avea doua puncte de  vedere asupra subiectului nu este un motiv pentru reexaminare. Indepartarea de la principiul respectiv este justificata doar cand este impusa de circumstante cu caracter substantial si convingator (cauza Riabik impotriva Rusiei nr. 52854/1999, pct.52, CEDO -2003-X; cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei nr.8727/03, hotararea din 7 iulie 2009).

In jurisprudenta CEDO s-a retinut in mod constant ca revizuirea unei hotarari irevocabile poate interveni numai pentru un „defect fundamental”, care a devenit cunoscut numai dupa terminarea procesului, in situatia in care el este/devine cunoscut in cursul procesului, atunci partile au la indemana caile ordinare de atac (cauza Popescu Stanca contra Romaniei, hotarare publicata).

CEDO a apreciat ca reprezinta – defect fundamental, care justifica revizuirea unei hotarari intrata in puterea lucrului judecat, numai „circumstantele nou descoperite”, iar nu „circumstantele noi”. Circumstantele care au legatura cu cazul, existasera in cursul procesului si
nu fusesera dezvaluite judecatorului
, devenind cunoscute numai dupa terminarea procesului sunt „nou descoperite”, in timp ce circumstantele, care privesc cazul dar au luat nastere dupa proces sunt „noi”.

Simpla divergenta de pareri, chiar si intre doi experti, nu va putea reprezenta un asemenea defect fundamental si nu justifica desfiintarea unei hotarari judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat (C.Stanca Popescu vs.Romania, hotararea din 7 iulie 2009; Cauza Pradevnaia impotriva Rusiei, cerere nr.69529/01, hotararea din 18.11.2004).

In speta, se retine ca valoarea de piata a imobilului din satul Schitu, comuna Costinesti, inclus in masa bunurilor comune a constituit o cauza de contestare a legalitatii hotararii primei instante, atat in apel, cat si in recurs, reclamantul Constantinescu Paul apreciind  ca valoarea stabilita de expertii judiciari, atat in prima expertiza, cat si in contraexpertiza cu 3 experti este exagerat de mare, in raport cu pretul practicat pe piata libera.

Prin urmare, valoarea apreciata ca fiind foarte mare a acestui imobil si expertiza extrajudiciara realizata ulterior solutionarii recursului pentru sustinerea acestei opinii a recurentului, nu pot fi apreciate ca fiind „circumstante nou descoperite” si asimilate unor defecte fundamentale, necunoscute de judecator cu ocazia solutionarii cailor de atac (apel si recurs); expertiza extrajudiciara prezinta practic un alt punct de vedere cu privire la valoarea unui element al patrimoniului comunitar al sotilor si nu justifica desfiintarea hotararii Curtii de Apel Constanta pronuntata in recurs.

De altfel, se retine ca nu s-a facut dovada ca evaluarea imobilului nu s-a facut in recurs dintr-o cauza mai presus de vointa partilor sau ca raportul de expertiza a fost retinut de partea adversa, asa cum prevede art. 322 pct. 5 Cod pr.civila, aceasta proba fiind disponibila cu ocazia solutionarii caii de atac, in masura in care recurentul ar fi dat dovada unui comportament diligent, prin propunerea si administrarea tuturor probatoriilor conform exigentelor dispozitiilor art. 305 Cod pr.civila coroborat cu disp. art. 316 si art. 292 Cod pr.civila.

Astfel, din analiza dosarului civil nr. 626/36/2011, se retine ca recurentul C.P., desi in cererea de recurs si-a exprimat nemultumirea cu privire la creanta majorata datorata fostei sotii prin supraevaluarea imobilului din Costinesti, acesta nu a propus administrarea de probatorii noi cu privire la valoarea pe care o aprecia la acel moment ca fiind cea reala si corecta – nici prin cererea declarativa de recurs si nici la prima zi de infatisare.

Instanta de recurs a constatat la termenul de judecata din 07.11.2011, ca urmare a punerii in discutia partilor a problemei ce viza completarea materialului probator administrat in instantele de fond si de apel, ca prin nota de probatorii depusa la dosar de avocatul recurentului reclamant, nu se releva existenta altor probe decat a celor deja castigate judecatii.  

Mai mult, de la momentul promovarii recursului – 29.10.2010 si pana la momentul inchiderii dezbaterilor pe fondul recursului – 21.03.2011, recurentul reclamant a avut la dispozitie un interval de timp suficient pentru obtinerea unor probe noi cu privire la valoarea de piata a imobilului litigios, recurentul nefacand dovada efectuarii unor diligente  pentru obtinerea acestor probe si nici a faptului ca pe toata aceasta perioada a fost impiedicat dintr-o cauza mai presus de vointa sa, sa obtina relatiile pe care le aprecia ca fiind relevante si determinante in solutionarea recursului; lipsa unui comportament diligent nefiind imputabila instantei de recurs sau partii adverse.

De altfel, acest raport de expertiza extrajudiciara depus in instanta de revizuire nu intruneste nici conditia de a fi determinant, in sensul ca dar fi fost cunoscut de instanta cu ocazia judecatii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decat cea pronuntata, neputandu-se specula asupra probei cu expertiza pe care si-ar fi insusit-o instanta de recurs, din considerentele deciziei civile nr. 27/FM/28.03.2011, rezultand ca instanta a inlaturat proba cu expertiza efectuata de un singur expert la instanta de fond si, si-a insusit opinia celor trei experti imobiliari care au realizat contraexpertiza in apel.

In concluzie, constatandu-se ca nu s-a facut dovada existentei unui defect fundamental la momentul solutionarii recursului, iar raportul de expertiza extrajudiciara invocat in cererea de revizuire nu intruneste cumulativ conditiile unui „inscris nou” in sensul art. 322 pct. 5 cod pr.civila, Curtea va respinge cererea de revizuire formulata de revizuentul C.P.

Decizia civila nr. 58/FM/06.07.2011

Dosar nr. 626/36/2011

Judecator redactor Mihaela Popoaca