Recursul Admisibilitate

• Legea nr. 247/2005: Titlul XIII - - art.1 si art. 5 alin. (1)
• Legea nr. 76/2012: art.7 alin. (1), alin. (2)

Hotararile judecatoresti pronuntate in procesele funciare in prima instanta sunt supuse numai apelului, fiind inadmisibil recursul declarat impotriva deciziei data in apel.

(Sectia I civila, Decizia civila nr. 153 din 27 martie 2019, rezumata de judecator Florin Suiu)

Prin sentinta civila nr. 1074/06.03.2018 pronuntata de Judecatoria Arad in dosar nr. [,..]/55/2017 a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta A... impotriva paratului B..., la fel si cererea de chemare in garantie a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Zadareni formulata de reclamanta.

Prin decizia civila nr. 810/A/25.09.2018 pronuntata in dosar nr. [,..]/55/2017, Tribunalul Arad a admis apelul declarat de reclamanta impotriva sentintei pe care a schimbat-o in sensul ca a admis actiunea reclamantei si l-a obligat pe parat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul inscris in CF nr. 1, respingand cererea de chemare in garantie.

Impotriva deciziei a declarat recurs paratul.

La termenul de judecata din 27.03.2019, in baza art. 247 alin. (1) C.pr.civ., art.248 alin. (1) raportat la prevederile art. 1 si art.5 alin. (1) din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 si art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012, instanta a invocat din oficiu exceptia inadmisibilitatii recursului si a ramas in pronuntare asupra acestei exceptii, avand in vedere urmatoarele:

Prin cererea adresata primei instante, reclamanta a solicitat sa se constate ca dreptul sau de proprietate este preferabil celui al paratului in ceea ce priveste amplasamentul suprafetei de 10000 mp. si sa fie obligat acesta sa ii lase in deplina proprietate si in linistita posesie imobilul; a mai solicitat sa fie obligata chemata in garantie Comisia locala de fond
f
unciar Zadareni sa ii apere punerea in posesie potrivit titlului de proprietate eliberat in baza legii fondului funciar si,daca amplasamentul nu este cel corespunzator, sa fie obligata Comisia la punerea in posesie conform titlului de proprietate.

In motivarea actiunii si prin precizarile ulterioare a invocat ca este beneficiara titlului de proprietate nr. 2 si ca nu contesta titlul de proprietate nr. 3 de care beneficiaza paratul, dar solicita sa se constate ca acesta a ocupat fara drept terenul proprietatea sa; ca Primaria Zadareni nu a lamurit de ce nu mai este indreptatita la posesie pe vechiul amplasament ci i-a raspuns ca nu se regasesc nici procesele-verbale de punere in posesie si nici planurile parcelare; ca partea chemata in garantie este singura entitate administrativa cu personalitate juridica ce poate sta in judecata potrivit competentei sale de reconstituire a dreptului de proprietate cand persoanele indreptatite isi disputa amplasamentul imobilului, urmand ca partea care pierde sa fie satisfacuta cu un nou amplasament.

Paratul a invocat ca dreptul reclamantei nu este contestat, situatia dedusa judecatii fiind cea in care doi proprietari a doua terenuri distincte care se invecineaza contesta amplasarea exacta a imobilelor.

Invocand prevederile Legii nr.18/1991 si pe cele ale HG nr. 890/2005, chemata in garantie a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesual pasive, aratand ca nu ea, ci Comisia Locala de fond funciar Felnac si Comisia judeteana de fond funciar au realizat demersurile de reconstituire a dreptului de proprietate al partilor, punerea in posesie si eliberarea in anul 1994 a titlurilor de proprietate, anume Comisia locala Felnac a stabilit marimea si amplasamentul suprafetelor de teren ce le reveneau partilor, a intocmit situatiile definitive cu suprafetele si amplasamentele intocmind un plan de delimitare si parcelare, le-a inaintat spre aprobare si validare Comisiei judetene si i-a pus in posesie prin delimitare in teren si completarea fiselor de punere in posesie.

Respingand cererile reclamantei, prima instanta a retinut inclusiv ca dreptul de proprietate al fiecareia dintre parti a fost reconstituit in temeiul legilor fondului funciar si a avut in vedere inclusiv art. 86 alin. (1) din Ordinul ANCPI 700/2014 vizand situatia terenurilor din extravilan retrocedate conform legilor proprietatii in situatia in care pentru tarlaua in care este situat imobilul nu exista plan parcelar receptionat.

Pe calea apelului, reclamanta a invocat si ca vecinatatea terenurilor partilor este nascuta din titlurile de proprietate, ca in mod gresit a apreciat instanta de fond ca deposedarea sa datorata unei suprapuneri ar fi legitima si ca, in calitate de autoritate publica competenta in reconstituirea dreptului de proprietate, chemata in garantie este obligata sa constate valabilitatea titlurilor de proprietate ale partilor si sa garanteze pentru fiecare realitatea amplasamentului.

Prin decizia recurata, tribunalul a retinut ca disputa dintre parti vizeaza identificarea terenurilor ce au facut obiect al reconstituirii in temeiul legilor fondului funciar; ca efectul suprapunerilor intre parcele ce au facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate este acela ca persoana care constata ca terenul mentionat in titlul sau se suprapune cu un teren evidentiat intr-un titlu de proprietate emis anterior poate obtine protectia dreptului ce i-a fost reconstituit doar prin atribuirea unui alt amplasament, in acest sens fiind si prevederile art. 51 alin. (2) si (3) din Legea 18/1991.Din examinarea acestor sustineri ale partilor si considerente ale instantelor anterioare, Curtea a retinut ca litigiul a fost declansat ca urmare a aplicarii prevederilor legilor fondului funciar care reglementeaza inclusiv procedura de urmat de fostii proprietari si de institutiile cu atributii in materia reconstituirii dreptului de proprietate, stabilirea amplasamentului terenului, emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie realizandu-se in cadrul acestei proceduri.

In consecinta, a constatat instanta de recurs, prezentul litigiu are natura unui proces funciar, fiind definit astfel de art.1 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2005 care dispune ca „In scopul accelerarii judecarii plangerilor, contestatiilor si a altor litigii aparute in urma aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991...si... Legii nr. 1/2000.. .numite in continuare procese funciare, procedura in fata instantelor judecatoresti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civila”.

Or, fata de prevederile art. 5 alin. (1) din acelasi titlu („Hotararile pronuntate de instantele judecatoresti in procesele funciare in prima instanta sunt supuse numai recursului”) si de cele ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 [„(1) Daca prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de cate ori printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este „definitiva”, de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, aceasta va fi supusa numai apelului la instanta ierarhic superioara. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in cazul in care printr-o lege speciala se prevede ca hotararea judecatoreasca de prima instanta este „supusa recursului”.”), hotararea pronuntata de Tribunalul Arad este definitiva, nefiind supusa recursului.

Pentru aceste considerente, instanta a respins ca inadmisibil recursul paratului.