Promisiunea faptei altuia

Promisiunea faptei altuia

Denumită şi promisiunea de a determina pe altul să ratifice un act, promisiunea pentru altul este o convenție prin care o persoană (promitent) se angajează față de o altă persoană (beneficiar) să determine pe un terț să încheie un act juridic promis sau să ratifice unul  încheiat în contul lui de către promitent fără împuternicirea sa prealabilă.

Intenția promitentului de a se angaja personal nu se prezumă, ci trebuie să reiasă neîndoielnic din contract sau din împrejurările în care acesta a fost încheiat.

Dacă terțul refuză să ratifice actul sau dacă ratificarea devine imposibilă (din cauza decesului, incapacității), actul încheiat pentru el nu  va produce nici un efect, perfectarea contractului nemaiavând loc.

În caz de refuz al ratificării, promitentul şi beneficiarul contractant vor trebui să îşi restituie ceea ce au executat în temeiul acelui act, promitentul fiind răspunzător cu daune-interese pentru neîndeplinirea obligației pe care şi-a asumat-o.

Ca excepție, promitentul nu răspunde dacă asigură executarea obligației terțului, fără a se produce vreun prejudiciu creditorului.