Prejudiciu moral Cerere in despagubiri

 

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil: art. 252, art. 253 alin. (1), alin. (4)

• Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, rep.2: art. 94 pct. 1 lit. c) si lit. k)

Obiectul cererii in reparatii banesti pentru prejudiciul moral suferit este evaluabil in bani, iar competenta materiala de solutionare a unei asemenea cereri este data de cuantumul pretentiilor.

(Sectia I civila, Sentinta civila nr. 107 din 28 septembrie 2016, rezumata de

judecator Florin Suiu)

Prin sentinta civila nr. 989/25.05.2016, Judecatoria Resita a declinat in favoarea Tribunalului Caras-Severin competenta de solutionare a cererii prin care reclamanta A... a solicitat obligarea paratului B... la plata sumei de 2000 euro reprezentand daune morale cauzate de fapta paratului care a amenintat-o cu moartea.

Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca, potrivit dispozitiilor art. 252 C. civ., orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, valori care reprezinta drepturi nepatrimoniale si nu pot fi exprimate in bani. Pe de alta parte, in temeiul art. 253 alin. (4) C.civ., persoana prejudiciata prin incalcarea unui drept nepatrimonial poate cere despagubiri sau o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul astfel cauzat, dar cuantificarea acestui prejudiciu nu semnifica faptul ca litigiul este unul evaluabil in bani. In consecinta, cum judecatoria este competenta sa solutioneze numai cererile evaluabile in bani, nu si pe cele care decurg din incalcarea unui drept nepatrimonial neevaluabil in bani, instanta a retinut incidenta normei de competenta instituita de art. 95 C. pr. civ. care atribuie tribunalului plenitudine de competenta.

Prin sentinta civila nr. 2178/15.09.2015, Tribunalul Caras-Severin a declinat, la randul sau, competenta materiala de solutionare a actiunii in favoarea judecatoriei si a trimis cauza la Curtea de Apel Timisoara pentru solutionarea conflictului negativ de competenta astfel ivit.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut in vedere ca prejudiciul invocat de reclamanta provine din atingerea adusa unor valori ale personalitatii umane si poate da nastere obligatiei de reparare in conformitate cu regulile raspunderii delictuale,situatie in care incalcarea dreptului nepatrimonial reprezinta cauza cererii de chemare in judecata, iar obiectul il reprezinta suma de bani solicitata ca valoare a prejudiciului; or, la acest obiect si la valoarea lui trebuie sa se raporteze instanta, si nu la natura dreptului incalcat.

Astfel investita, curtea de apel a retinut ca, solicitand obligarea paratului la plata sumei de
2000
euro cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul moral suferit, reclamanta a invocat amenintarile si afirmatiile calomnioase ale paratului ca fapte cauzatoare de prejudicii.

Chiar daca faptele astfel imputate sunt de natura a aduce atingere vreuneia dintre valorile avute in vedere de prevederile art. 252 Cod civil, iar aceste valori reprezinta drepturi nepatrimoniale, art. 253 alin. (1), (4) Cod civil dispune ca „Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate... poate cere despagubiri... pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat.”, situatie in care insusi cel ce invoca un asemenea prejudiciu procedeaza la cuantificarea acestuia si, deci,la stabilirea valorii obiectului pricinii in sensul art. 194 lit. c) C. pr. civ., sens in care a si procedat reclamanta in cauza de fata, evaluand valoarea prejudiciului la
2000
euro.

In consecinta, fata de valoarea obiectului cererii si avand in vedere prevederile art. 94 pct. 1 lit. k) C. pr. civ. Curtea a stabilit competenta de solutionare a actiunii reclamantei in favoarea Judecatoriei Resita.