Neconcordanta intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului si legile interne

Desi art.421 alin.2 lit.b Cod procedura penala nu prevede nemotivarea hotararii ca si caz pentru care se poate dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, Curtea are in vedere dispozitiile art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevad ca „daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile ”.

Prin sentinta penala nr.181 din 25 mai 2015, Judecatoria Novaci, in baza art. 301 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal si art.5 Cod penal, a condamnat pe inculpata V. O. M.,

In baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe un termen de 3 ani, stabilit conform dispozitiilor art.92 Cod penal.

In baza art.93 alin. 1 Cod penal, a fost obligata inculpata ca pe durata termenului de supraveghere, sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

1. sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj, la datele fixate de

acesta;

2. sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
3. sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
4. sa comunice schimbarea locului de munca;
5. sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

In baza art. art.93 alin. 2 lit. b Cod penal, s-a impus condamnatei sa execute obligatia de a frecventa un program de reintegrare sociala derulat de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj.

In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, in cadrul Primariei orasului Bumbesti Jiu, judetul Gorj pe o perioada de 80 de zile lucratoare.

In temeiul art. 404 alin. (2) C.p.p. coroborat cu art.91 alin. 4, Cod penal, s-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 96 Cod penal.

A fost obligata inculpata la 400 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin rechizitoriul nr.950/P/2013 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, a fost trimisa in judecata, in stare de libertate, inculpata V. O. M., pentru savarsirea infractiunii in forma continuata de conflict de interese, prev. si ped. de art.301 al.1 C.p. cu aplicarea art.35 al.1 C.p. (6 acte materiale) si art. 5 din C.p.

In actul de sesizare s-a retinut, in fapt ca prin plangerile adresate Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, la 14.10.2013 si, respectiv, 28.10.2013, R. D. si T. G., ambii din comuna Sacelu, judetul Gorj, au sesizat faptul ca, in cursul anului 2010, V. O.M., in calitate de secretar al Primariei comunei Sacelu, in exercitarea atributiilor de serviciu, ar fi intocmit si semnat acte ce au stat la baza despagubirilor primite de tatal sau - dosar nr. 47894/CC, inregistrat la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.

De asemenea, ar fi intocmit si eliberat adeverinta si procesul verbal nr. 14/2010 pentru atribuirea unui teren numitului D. V. P., tatal acesteia - activitati prin care ar fi fost incalcate prevederile legii penale, privind infractiunea de conflict de interese, prev. si ped. de art. 253' Cp. anterior.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a constatat urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr.950/P/2013, al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, a fost trimisa in judecata, in stare de libertate, inculpata , pentru savarsirea infractiunii in forma continuata de conflict de interese, prev. si ped. de art.301 al.1 C.p. cu aplicarea art.35 al.1 C.p. (6 acte materiale) si art. 5 din C.p.

Din cuprinsul actului de sesizare a rezultat ca prin plangerile adresate Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, la 14.10.2013 si respectiv 28.10.2013, numitii R. D. si T. G., ambii din comuna Sacelu, judetul Gorj, au sesizat faptul ca, in cursul anului 2010, V. O. M., in calitate de secretar al Primariei comunei Sacelu, in exercitarea atributiilor de serviciu, ar fi intocmit si semnat acte ce au stat la baza despagubirilor primite de tatal sau - dosar nr. 47894/CC, inregistrat la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.

Din cuprinsul actelor existente la dosar si declaratiile martorilor audiati pe parcursul urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti, a rezultat faptul ca inculpata se face vinovata de comiterea faptei pentru care a fost trimisa in judecata, apararile formulate de aceasta, neputand fi retinute de instanta.

In consecinta, s-a apreciat ca starea de fapt a fost dovedita, in raport de probele si actele administrate, inculpata nefacand dovada contrara celor retinute in sarcina sa, prin actul de sesizare al instantei.

In drept, faptele inculpatei , care in calitate de secretar al primariei comunei Sacelu - Gorj, in exercitarea atributiilor de serviciu, in baza aceleiasi rezolutii, in cursul anului 2011, a dispus intocmirea si a semnat procesul-verbal nr. 3/22.01.2010, adeverinta nr. 14/24.06.2010, procesul- verbal cu acelasi numar si aceeasi data si a participat la sedinta Consiliului local al comunei Sacelu - Gorj, din iulie 2010 prin care s-a decis sa se propuna Consiliului Judetean Gorj, aprobarea acordarii de despagubiri in favoarea tatalui sau, sens in care a intocmit si semnat dispozitia nr. 217/09.07.2010, procesul-verbal nr. 3350/14.07.2010 si referatul nr. 3351/14.07.2010, in total 6 (sase) acte materiale prin care tatal sau D. P., personal, dar si fiica sa au obtinut foloase materiale (posesia asupra suprafetei de teren forestier de 2915 m.p., proprietatea asupra suprafetei de 220 m.p. teren si un numar de 332.251 actiuni la Fondul Proprietatea, in valoare de 161.640 lei) - intrunesc elementele constitutive ale infractiunii in forma continuata, savarsita in ambele modalitati, de conflict de interese, prev. si ped. de art. 301 al. 1 Cp. cu aplic. art. 35 al. 1 Cp. si art. 5 Cp., text de lege in baza careia aceasta urmeaza sa fie condamnata.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci si inculpata Vasile Ofelia Maria.

In motivare parchetul a aratat ca instanta a omis aplicarea dispozitiilor imperative prevazute de art.67 alin.2 Cod pr.penala, privind aplicarea pedepsei complementare si accesorie a interzicerii dreptului de a ocupa o functie publica.

Procurorul de sedinta a invocat un nou motiv de apel, in sensul ca sentinta nu este motivata, solicitand admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare, precizand ca, desi nu este un motiv prevazut in mod expres de Codul de procedura penala, instanta de control judiciar nu poate verifica hotararea, astfel incat s-ar incalca principiul dublului grad de jurisdictie.

Inculpata in motivele de apel a aratat ca hotararea este nemotivata, instanta de fond limitandu-se a prelua din rechizitoriu starea de fapt, fara a analiza in mod neutru apararile invocate, solicitand admiterea apelului si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia penala nr.1249 din 02 octombrie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr. 1827/267/2014,au fost admise apelurile,s-a desfiintat sentinta si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de fond.

In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art.403 alin.1 lit.c Cod pr.penala, continutul expunerii trebuie sa cuprinda motivarea solutiei cu privire la latura penala prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.

Examinand sentinta apelata, Curtea constata ca expunerea nu cuprinde motivarea solutiei in sensul dispozitiilor art.403 alin.1 lit.c Cod pr.penala, instanta de fond limitandu-se doar a prelua din rechizitoriu starea de fapt, fara a face o analiza concreta a probelor administrate si fara a raspunde in niciun mod apararilor invocate de inculpata.

Ori, motivarea unei hotarari reprezinta un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional.

Totodata, hotararea judecatoreasca nu este un act discretionar, ci rezultatul unui proces logic de analiza stiintifica a probelor analizate in cauza in scopul aflarii adevarului, proces de analiza necesar stabilirii adevarului.

Astfel, hotararea reprezinta rezultatul concret, sinteza operei de judecata, iar motivarea acesteia reprezinta argumentarea in scris a ratiunii ce determina pe judecator sa adopte solutia dispusa in cauza.

Motivarea hotararii justifica echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justitiabilului de a fi convins ca justitia a fost infaptuita, respectiv ca judecatorul a examinat toate mijloacele procesuale si procedurale si pe de alta parte, prin dreptul acestuia de a cunoaste oportunitatea promovarii caii de atac.

In acest sens, in lipsa motivarii sentintei, instanta de control judiciar nu poate analiza criticile formulate de apelanti si implicit, legalitatea si temeinicia hotararii atacate.

Motivarea este o conditie esentiala a infaptuirii justitiei, iar daca in motivare nu sunt cuprinse argumentele pe care se sprijina solutia data, hotararea judecatoreasca este nemotivata.

Nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere dispozitiile art.6 paragraful I din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit carora orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala.

Ori, motivarea unei hotarari judecatoresti reprezinta un aspect important in privinta echitabilitatii procesului penal.

Sub aspectul dreptului la un proces echitabil, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reafirmat in jurisprudenta sa - cauza Boldea contra Romaniei, cauza Albina contra Romaniei, principiile dezvoltate reamintind ca articolul 6 paragraful I din Conventie impune in sarcina instantelor obligatia de a analiza efectiv motivele, argumentele si probele, fara ca aceasta sa impuna o motivare in detaliu pentru fiecare argument invocat.

Notiunea de proces echitabil impune conditia ca o instanta care a motivat pe scurt o hotarare sa fie analizat in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse atentiei.

Ori, in speta, instanta de fond nu a analizat in niciun mod nici probele administrate, nici apararile invocate de inculpata.

Desi art.421 alin.2 lit.b Cod pr.penala nu prevede nemotivarea hotararii ca si caz pentru care se poate dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, Curtea are in vedere dispozitiile art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevad ca „daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile”.

In situatia de fata, Curtea apreciaza ca au prioritate dispozitiile art.6 paragraful I din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in sensul ca, pe de o parte, trebuie sa existe o judecata efectiva, iar pe de alta parte, trebuie respectat principiul dublului grad de jurisdictie.

(Decizia nr. 1249 din 02 octombrie 2015 - Sectia penala si pentru cauze cu minori, rezumat judecator Camelia Selea)