Natura juridica a raspunderii patrimoniale reglementata de Codul muncii

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila republicat

• Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii republicat

Raspunderea patrimoniala reglementata de Codul muncii este o raspundere civila, delictuala sau contractuala, dupa caz. Competenta materiala de solutionare a litigiilor in domeniu apartine Sectiilor civile ale instantelor, valoarea obiectului litigiului fiind determinanta in stabilirea gradului instantei civile competenta sa solutioneze astfel de litigii.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Sentinta civila nr. 13 din 3 februarie 2016, Prof.univ.dr.L.B.

Prin sentinta civila nr. 13/03.02.2016 Curtea de Apel Timisoara a stabilit competenta de solutionare a litigiului, obiect al dosarului nr. 1825/108/2015 in favoarea Judecatoriei Arad.

Curtea a retinut ca, Tribunalul Arad, prin sentinta civila nr. 804/15.10.2015 a admis exceptia de necompetenta materiala a tribunalului si a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamantul U.A.T. - Judetul Arad in contradictoriu cu parata B.G.S. la Judecatoria Arad, Sectia civila retinand incidenta raspunderii civile delictuale, intre partile litigante neexistand un raport juridic de munca, respectiv un contract individual de munca, care ar atrage incidenta dispozitiilor art. 266 din

Codul muncii, norma care atribuie competenta de solutionare a conflictelor individuale de munca in favoarea tribunalului, ca prima instanta.

Prin sentinta civila nr. 6677/27.11.2015 Judecatoria Arad a admis exceptia de necompetenta materiala a judecatoriei, si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Arad, Sectia civila - litigii de munca, retinand incidenta art. 266 din Codul muncii.

Conflictul negativ de competenta astfel ivit a fost solutionat de catre Curtea de Apel Timisoara, prin sentinta civila nr. 13/03.02.2016, care a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Arad - Sectia civila.

Curtea a retinut ca noul Cod al muncii a curmat disputa doctrinara si jurisprudentiala, relativa la natura juridica a raspunderii pentru pagube patrimoniale din sfera dreptului muncii, statuand explicit ca recuperarea pagubei produse in domeniul vizat se realizeaza conform regulilor raspunderii civile.

In acest fel vechea raspundere materiala specifica dreptului muncii a devenit o raspundere civila, care urmeaza regulile dreptului comun, inclusiv cele de competenta materiala, independent de forma raspunderii civile, delictuala sau contractuala.

In context, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 266 din Codul muncii nu isi au aplicabilitatea in speta, intrucat litigiul de fata se plaseaza in zona raspunderii patrimoniale, reglementata distinct in Codul muncii, iar nu in materia conflictelor de munca. Mai mult, Curtea retine ca regulile de competenta materiala sunt imperative, beneficiind de reglementari explicite, ele neputand fi deduse pe cale de interpretare, respectiv pe cai „implicite” precum a sustinut prima instanta investita, cu precizarea ca normele din Codul muncii care reglementeaza raspunderea patrimoniala in dreptul muncii nu vizeaza o competenta materiala speciala in domeniu, astfel ca reglementarile de drept comun sunt incidente in astfel de litigii.