F0030 Cerere de ridicare a suspendării acţiunilor judiciare şi extrajudiciare

pentru realizarea creanţelor asupra debitorului şi valorificarea imediată a bunului supus garanţiei

Suspendarea termenelor de prescriptie Art. 40

Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.

Comentarii generale:

Potrivit dispoziţiilor art. 40 din lege, la data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii, se suspendă şi curgerea termenelor de prescripţie a acţiunilor judiciare prevăzute la art. 36 din acelaşi act normativ, ca o măsură de “compensare” în favoarea creditorilor faţă de efectele suspendării legale.

Comentarii la art. 40

Actiunile carora li se aplica dispozitiile art. 40 vor fi inregistrate la tribunal, in dosarul de insolventa, ca fiind cereri pentru inregistrarea creantelor.

Practicianul in insolventa nu va formula asemenea cereri in cazul actiunilor sau masurilor de executare silita care Si-au epuizat efectele, nici a celor care sunt exercitate contra unei persoane avand calitatea de codebitor solidar cu debitorul subiect al procedurii reglementate de Legea privind procedura insolventei

¹¹

. Suspendarea prevazuta la art. 40, ca Si aceea prevazuta la art. 42 nu au efect fata de codebitori sau fata de fidejusori, nici fata de persoanele care au consimtit o cautiune reala pentru garantarea executarii obligatiilor asumate de codebitori fata de creditori. AceSti garanti sau, dupa caz, codebitori nu beneficiaza nici de descarcarea de obligatii prevazuta la art. 136.

Interzicerea curgerii dobanzilor Art. 41

1.  Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, nu vor putea fi adaugate creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
2.  Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate, , se inscriu in tabelul definitiv Si/sau in tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata in conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie
   .
   La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. In cazul in care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata Si cea negarantata a creantei.
3. In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile sau penalitatile de orice fel ori cheltuielile accesorii la creantele nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul eSueaza prevederile alin. (1) Si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse in programul de plati, la data intrarii in faliment.

4. 
   Comentarii generale:
   
   

   Unul din principalele efecte ale deschiderii procedurii reglementate de Legea privind procedura insolvenţei este cel prevăzut la art. 41 din lege, mai sus menţionat, reglementând regimul dobânzilor, majorărilor şi penalităţilor de întârziere aferente creanţelor născute după deschiderea procedurii.

   Astfel, acestea curg numai pentru creanţele garantate integral şi pentru părţile garantate - din creanţele parţial garantate - cu ipotecă, gaj, garanţie reală mobiliară ori drept de retenţie de orice fel, ele fiind însă limitate superior, la momentul înscrierii în tabelele de creanţe şi/sau în programul de plăţi în reorganizare, de valoarea evaluată a garanţiei, iar la momentul distribuţiei de preţul la care s-a vândut respectiva garanţie.

   Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, nu vor putea fi adaugate creantelor nascute ulterior datei deschiderii procedurii simplificate, cat Si celei generale in cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.

Comentarii la art. 41

Creantele fata de care opereaza dispozitiile art. 41 alin. (1) sunt cele fara garantii reale ori drept de retentie de orice fel, inclusiv creantele bugetare.

Corecta aplicare a dispozitiilor art. 41 presupune tripla distinctie: (a) negarantate; (b) partial garantate; (c) integral garantate. Parti negarantate sunt acelea care exced fata de valoarea sau pretul bunului. Elementele de determinare a excedentului sunt: A. evaluarea bunului la data constituirii garantiei sau reevaluarea la data inregistrarii creantei sau la data verificarii creantei sau pretul obtinut din vanzarea bunului; B. cuantumul creantei la data cererii de deschidere a procedurii. Existenta unei parti negarantate a creantei este identificata prin calculul aritmetic al diferentei intre B Si A.

Dispozitiile art. 41 se aplica atat creantelor nascute anterior deschiderii procedurii, cat Si celor care s-au nascut dupa deschiderea procedurii, daca contractele incheiate cu privire la cele din urma nu prevad altfel. Trebuie mentionat faptul ca prevederea alin. (4) echivaleaza cu
interzicerea
de catre lege de acordare de credite purtatoare de dobanzi, in interiorul procedurii, in situatiile in care activitatea debitorului nu se reorganizeaza.

Data la care se produce inghetarea dobanzilor, majorarilor etc. este data deschiderii procedurii (art. 32, 33) sau data vanzarii bunului pentru creditorii garantati (alin. (2) al art.

I. Turcu -
Procedura insolventei comerciantilor
- Tratat, Ed. Lumina Lex BucureSti 2002, pag. 275.

121).Stoparea calculului dobanzilor opereaza numai fata de debitor, nu Si fata de codebitorii solidari sau fidejusori care nu sunt supuSi procedurii.

Planul de reorganizare poate contine prevederi derogatorii de la norma prevazuta de art. 41.

Raportat la prevederile imperative mai sus aratate, dispozitiile art. 1073 din Codul civil. (potrivit carora
creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, iar In caz contrar are dreptul la dezdaunari),
nu sunt incidente in textul Legii privind procedura insolventei intrucat acestea nu fac nici o distinctie intre diferitele categorii de creditori (garantati ori chirografari Si bugetari), o alta posibila interpretare neputand duce decat la acceptarea "indeplinirii exacte" a obligatiei (creantei) fata de toti creditorii debitorului, deci la completarea sau la eliminarea din lege a art. 45 mai sus aratat.

Problema daca majorarile Si penalitatile la buget nascute dupa deschiderea procedurii au prioritatea prevazuta la art. 123 pct. 1 sau art. 123 pct. 3 va fi clarificata dupa cum urmeaza:

•  cele care privesc continuarea activitatii in contextul reorganizarii (TVA, impozit Si taxe ale salariatilor angajati in productie, impozit pe profit etc.) au prioritatea prevazuta la art. 123 pct. 3;
•  cele accesorii conservarii Si administrarii bunurilor (impozite Si taxe pe teren Si cladiri, impozite Si taxe asupra salariilor pazei etc.) au prioritatea prevazuta la art. 123 pct.

1.

In sensul acestor prevederi legale, administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa verifice Si sa se puna de acord cu creditorii prevazuti la acest text de lege asupra calculului acestor accesorii Si sa actualizeze tabelul creantelor inainte de fiecare distribuire.

In ceea ce priveSte bugetul, administratorul judiciar/lichidatorul nu va accepta calcularea unor majorari Si penalitati decat conform textului legal.

Jurisprudenta

1. Cat timp nu se dovedeSte ca valoarea imobilului ipotecat este inferioara cuantumului creantei declarate, garantata prin ipoteca, dobanzile se calculeaza in continuare, nefiind operante dispozitiile art. 45 (actual art. 41) Mentionarea ulterioara, in foaia de sarcini a cartii funciare, a cuantumului dobanzilor aferente creditului bancar garantat prin ipoteca, nu constituie, in nici un caz, o noua inscriptie ipotecara, in sensul de noua constituire de garantie reala, care sa intre sub incidenta art. 45 (actual art. 41).
   (Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, Decizia nr. 981 din 18 iunie 2002, B.J. 2002, p. 442, Lumina Lex, 2003)
2. Creantele bancare produc in continuare dobanzi, pana la achitarea integrala a debitului, fiind aplicabile dispozitiile art. 41 alin. 2; creditorii bugetari nu pot calcula majorari dupa data deschiderii procedurii, in pofida dispozitiilor privind colectarea creantelor bugetare, deoarece Legea privind procedura insolventei cuprinde norme derogatorii de la aceste dispozitii.
   (Tribunalul Dolj, Sentinta nr. 157 din 24.06.2003)
   vezi pg. 398 din Jurisprudenta

Interzicerea transmiterii partilor sociale sau actiunilor Art. 42

1. Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes, detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.

Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.

De la data deschiderii procedurii se interzice administratorilor societatii debitoare sa instraineze, fara acordul prealabil al judecatorului-sindic, actiunile sau partile sociale detinute de debitor in capitalul altei societati. Sanctiunea nerespectarii interdictiei este nulitatea actului de instrainare.

Competenta judecarii actiunii in anulare apartine tot judecatorului-sindic, conform dispozitiilor art. 6.

Pentru a preveni incalcarea interdictiei, judecatorul-sindic va dispune, prin sentinta de deschidere a procedurii sau printr-o hotarare ulterioara, indisponibilizarea actiunilor sau a partilor sociale, prin inscrierea mentiunii in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.

Masura indisponibilizarii se aplica atat in procedura simplificata, cat Si in procedura obiSnuita.

Ca
bune practici,
atunci cand are suspiciunea ca actionarii debitorului in calitate de administratori
de facto

au contribuit la instaurarea starii de insolventa, administratorul judiciar/lichidatorul), va refuza vizarea/inregistrarea/Stampilarea unor documente de cesiune Si va sesiza de indata judecatorul-sindic atunci cand constata ca este indeplinita ipoteza alin. (1) al art. 42.

De asemenea, administratorul judiciar/lichidatorul va publica in Buletinul procedurilor de insolventa un anunt corespunzator Si va anunta Bursa de Valori BucureSti asupra retragerii de la tranzactionare a titlurilor detinute de conducerea societatii debitoare.

Jurisprudenta

1. Este greSita calificarea cererii conform dispozitiilor art. 60 (actual art. 80) drept actiune pentru anularea unui act fraudulos, incheiat anterior deschiderii procedurii, deoarece dispozitiile art. 46 (actual art. 42) au ca obiect numai instrainarea actiunilor sau partilor sociale efectuata dupa deschiderea procedurii.
   (
   Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, Decizia nr. 561 din 7 noiembrie 2000, B.J. 2000, vol. II, p. 175, Lumina Lex, 2001
   )

Continuarea activitatii curente Art. 3

14. Activitatile curente
    reprezinta acele fapte de comert Si operatiuni financiare efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:

1. continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
2. efectuarea operatiunilor de incasari Si plati aferente acestora;
3. asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente.

Art. 49

1.  Pe perioada de observatie, debitorul va, putea sa continue desfaSurarea activitatilor curente Si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obiSnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:

1.  sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare in sensul art. 28 alin. (1) lit. h) Si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
2. sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

2.  Actele, operatiunile Si platile care depaSesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate, in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o Sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.

3. 
   Comentarii generale:
   
   

   Debitorul care intenţionează să se pună sub protecţia legii în vederea reorganizării activităţii sale va trebui să definească fără echivoc operaţiunile curente „business as usual” pe care trebuie să le desfăşoare astfel încât interesul creditorilor să nu fie prejudiciat în perioada de observaţie, perioadă în care creditorii trebuie să se decidă dacă acceptă sau nu planul de reorganizare propus.

   În cazul în care debitorul nu îşi declară intenţia de reorganizare, operaţiunile curente trebuie să se desfăşoare în sensul pregătirii închiderii controlate a afacerii într-un mod

   In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.

eficient din punct de vedere economic, în sensul reducerii la minim a pierderilor asociate închiderii operaţionale.

Creditorul sau după caz administratorul judiciar care intenţionează să propună un plan atunci când debitorul nu îşi exprimă această intenţie trebuie să prezinte o analiză a acestor operaţiuni, din care să reiasă faptul că, în varianta propusă de continuare a activităţii, nu se înregistrează o majorare a obligaţiilor debitorului astfel cum au fost ele înregistrate la data deschiderii procedurii.

Comentarii la art. 49

RecunoaSterea pentru activitatile debitorului a statutului de activitati curente, coroborata cu prevederile art. 82, are urmatoarele efecte importante:

• Creantele curente (nescadente Si/sau in termen), inregistrate ca atare la data deschiderii procedurii, vor fi achitate fara ca aceasta sa fie considerata o incalcare a ordinii de prioritati;
• Creantele nascute dupa deschiderea procedurii Si catalogate drept curente, la inregistrarea in tabelul suplimentar, in caz de faliment, vor fi acceptate Si inscrise la prioritatea prevazuta de art. 123 pct.3chiar daca nu se confirma un plan de reorganizare;
• Creantele nascute ulterior datei deschiderii procedurii, neconsiderate drept apartinand activitatilor curente Si/sau nefacand parte din activitatile cuprinse in planul de reorganizare, vor fi considerate, in caz de faliment, ca fiind facute in dauna creditorilor conform art. 112 alin. (3).

Administratorul judiciar va solicita debitorului sa faca o identificare precisa a acestor activitati pe care acesta intentioneaza sa le desfaSoare dupa deschiderea procedurii Si va cuprinde in rapoartele sale lunare Si trimestriale un capitol privind desfaSurarea Si cheltuielile ataSate acestor activitati.

Ridicarea dreptului de administrare Art. 3

30.
Ridicarea dreptului de administrare
atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului.In cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administartorul judiciar sau de lichidator, dupa caz.

Art. 46

1. In afara de cazurile prevazute de art. 49 din prezenta lege sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile Si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
2. Debitorul Si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca Si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile Si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii Si valorii acestora Si a datelor de identificare ale cocontractantilor.

Art. 47

1. Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand in dreptul de a-Si conduce activitatea, de a-Si administra bunurile din avere Si de a dispune de acestea - daca acesta nu Si-a declarat, in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, ale art. 33 alin. (6)), intentia de reorganizare.
2.  Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile Si bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.
3. Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului o data cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata Si conditiile de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
4. Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului.
5. Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
6. Judecatorul-sindic va examina in termen de 15 zile cererea prevazuta la alin.

, intr-o Sedinta la care vor fi citati, administratorul judiciar, comitetul creditorilor Si administratorul special.

7. De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfaSura doar activitatile curente ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.

Comentarii generale:

Prevederile de mai sus, coroborate cu cele prevăzute la art. 19 alin. (1) şi (4) şi art. 18 alin. (1) lit. e), reglementează, în termeni foarte concişi, regimul reprezentării intereselor debitorului în cadrul procedurii, în funcţie de împrejurarea dacă acestuia i-a fost ridicat sau nu dreptul de administrare.

Tot astfel, potrivit prevederilor de mai sus, atunci când activitatea debitorului generează pierderi continue, de natură să prejudicieze drepturile şi interesele creditorilor, sau atunci când realizarea unui plan raţional de activitate este foarte puţin probabilă, aceştia - în mod individual sau prin comitet - pot adresa judecătorului-sindic o cerere în vederea ridicării dreptului de administrare al debitorului şi/sau a intrării acestuia în faliment.

Comentarii la art. 46

Exista doua exceptii de la regula nulitatii actelor, operatiunilor Si platilor efectuate de debitor conform art. 46 alin. (1). Prima exceptie este reprezentata de dispozitiile art. 49 Si cea de-a doua, de actele autorizate de judecatorul-sindic.

Constatarea nulitatii trebuie sa se faca in conditii de opozabilitate fata de persoana cu care s-a incheiat actul.

Pentru aplicarea dispozitiilor art. 46 debitorul Si administratorul judiciar desemnat trebuie sa intocmeasca Si sa actualizeze lista actelor Si operatiunilor posterioare deschiderii procedurii.

Jurisprudenta

1. Este legala sentinta judecatorului-sindic prin care s-a dispus radierea ipotecii inscrise asupra imobilului proprietatea debitorului, dupa deschiderea procedurii, la cererea asociatului unic, pentru o datorie personala.
   (Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, Decizia nr. 592 din 8 aprilie 2003, BJ 2003, p. 395, Lumina Lex, 2004)
2. In situatia in care se cere anularea unui act juridic incheiat de debitor cu o terta persoana, este necesara citarea acelei persoane, pentru opozabilitatea hotararii judecatorului-sindic.
   (Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala, Decizia nr. 584 din 8 aprilie 2003, BJ 2003, p. 397, Lumina Lex, 2004)

Comentarii la art. 47

In cadrul perioadei de observatie, cat timp debitorul Si-a declarat intentia de reorganizare, in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, ale art. 33 alin 6, acesta mai poate beneficia de dreptul sau de administrare, interesele sale fiind reprezentate de administratorul special - persoana fizica sau juridica - numit de organele sale statutare, Si de administratorul judiciar numit/desemnat, in calitate de organ de supraveghere a operatiunilor de gestiune a patrimoniului sau.

Tot astfel, in conditiile in care debitorul nu Si-a declarat intentia de reorganizare, conform art. 28 alin. (1) lit. h) sau ale art. 33 alin 6, ori nu a (fost) propus Si confirmat un plan de reorganizare, dreptul sau de administrare va putea fi ridicat, dupa caz, de catre judecatorul-sindic - in tot sau in parte, dupa caz - la solicitarea creditorilor, a comitetului creditorilor sau a reprezentantului membrilor/asociatilor/actionarilor, caz in care interesele debitorului in procedura urmeaza a fi reprezentate de catre administratorul judiciar urmand ca acesta sa preia Si coordonarea conducerii executive a acestuia (partial sau total).

La momentul intrarii debitorului in procedura falimentului, dreptul de administrare al acestuia inceteaza de drept, activitatea de coordonare a conducerii sale executive fiind indeplinita de catre lichidator.

De asemenea, o data declanSata procedura generala, interesele debitorului vor fi reprezentate - in instanta - diferit, dupa cum este vorba de interesele membrilor/asociatilor/actionarilor sau ale tertilor. Astfel, pe de o parte debitorul, prin administratorul special desemnat, mai beneficiaza de dreptul de a face anumite contestatii, participa in calitate de parat la judecarea actiunilor prevazute la art. 80 Si art. 81 etc., in cazul introducerii acestor actiuni de catre creditori, iar raportat la interesele tertilor (Si implicit ale creditorilor), calitatea procesuala, activa Si/sau pasiva, a debitorului ii revine, in termenii prevederilor art. 87 alin. 5 din Codul de procedura civila modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000, art. 246 alin. (3), art. 249 alin. (1) lit. a) Si b) din Legea nr. 31/1990, republicata, art. 20, art. 25 Si art. 114 alin. (2) din Legea privind procedura insolventei, administratorului judiciar/lichidatorului.

Pe de alta parte, in orice moment al procedurii, atunci cand continuarea activitatii debitorului genereaza pierderi semnificative, contrare drepturilor Si intereselor creditorilor, sau atunci cand realizarea unui plan rational de activitate este foarte putin probabila, persoanele interesate vor putea adresa judecatorului-sindic o cerere in vederea ridicarii dreptului de administrare al debitorului Si/sau a intrarii acestuia in faliment.

Prevederile textelor de lege de mai sus sunt in acelaSi timp concordante Si cu cele prevazute la art. 49 alin. (1) din acelaSi act normativ, referitoare la desfaSurarea, de catre debitor, a activitatilor curente in perioada de observatie.

Administratorul va supraveghea actele debitorului chiar daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de administrare, prin masuri cum ar fi:

• Contrasemnarea/avizarea actelor de o anumita importanta;
• “Gestionarea” in comun cu administratorii a Stampilelor societatii, a registrelor (cu numere) de intrare/ieSire a corespondentei, precum Si a formularelor cu regim special.

Administratorul judiciar va solicita/propune instantei ca, daca i se acorda dreptul de a conduce partial activitatea debitorului, sa se precizeze foarte clar limitele puterilor sale; conflictele de competenta intre administratorul judiciar Si administratorul special numit de actionari vor fi/trebuie rezolvate de catre judecatorul-sindic care va putea cere punctul de vedere al Comitetului Creditorilor.

Concluzionand, dezinvestirea debitorului reprezinta pierderea dreptului de administrare a averii, care consta in dreptul de a-Si conduce propria activitate, Si de a dispune de bunurile sale. Dezinvestirea se produce fie prin efectul legii, fie prin hotararea judecatorului-sindic.

Prin efectul legii, dezinvestirea se realizeaza:

• prin deschiderea procedurii, daca debitorul nu Si-a declarat, in conditiile art. 28 alin.

1. lit. h), dupa caz, in conditiile art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare, dupa cum rezulta din art. 47 alin. (1);

• in consecinta incheierii prin care se decide intrarea in faliment, conform art. 47 alin.

4. Si art. 107 alin. (2) lit. a);

• Prin hotararea judecatorului-sindic, dezinvestirea se dispune sau din oficiu sau la cererea creditorilor sau a altor persoane autorizate (odata cu desemnarea administratorului judiciar, conform art. 34). In orice moment al procedurii, la cererea persoanelor prevazute de art. 47 alin. (5), judecatorul-sindic poate dispune aceeaSi masura.

Concomitent, judecatorul-sindic va dispune blocarea conturilor bancare ale debitorului (art. 48).

Formulare recomandate