Efectele naturii actului juridic asupra conditiilor de investire a instantei de contencios administrativ

Drept administrativ

Art.1 alin.1, art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004

Recunoasterea unor drepturi in perioada de preaviz in favoarea angajatului prin Legea nr. 554/2004 nu echivaleaza cu modificarea raportului de munca, ci reprezinta concretizarea mijloacelor de protejare a intereselor angajatului anterior incetarii raportului juridic de munca.

In acest context preavizul dobandeste natura operatiunii administrative preparatorii, care sta la baza emiterii actului de incetare a raportului de munca.

Curtea de Apel Bacau - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal

Decizia civila nr. 2199 din 24 mai 2013

Prin sentinta civila nr. 131/21.06.2012 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul 1052/103/2012 a fost admisa exceptia inadmisibilitatii actiunii si a fost respinsa, ca inadmisibila, actiunea formulata de reclamanta M.G. in contradictoriu cu parata Autoritatea Nationala a Vamilor, actiunea avand ca obiect anularea preavizului nr. 39997/7.07.2011.

Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice (...).

Preavizul nr. 39997/7.07.2011 emis de Autoritatea Nationala a Vamilor nu este un act administrativ in sensul prevederilor Legii nr. 554/2004.

Prin acest preaviz i se comunica reclamantei ca incepand cu data de 8.08.2011 postul pe care il ocupa este supus reorganizarii si ca are posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei functii publice vacante corespunzatoare iar in situatia in care pentru aceeasi functie publica au optat mai multi functionari publici, se organizeaza examen. In masura in care nu opteaza pentru ocuparea niciunei functii publice vacante corespunzatoare, incepand cu data de 8.08.2011 va fi eliberata din functia detinuta in prezent.

De mentionat ca reclamanta nu s-a prezentat la examenul de testare profesionala care a avut loc la data de 18.07.2011, situatie retinuta din considerentele s.c. nr. 52/CA/6.03.2012 a Tribunalului Neamt existenta la dosarul cauzei iar prin raspunsul nr. 41779/16.08.2011 A.N.V. Bucuresti i-a comunicat reclamantei ca preavizul nu constituie act administrativ de eliberare din functie, retinandu-se ca ulterior emiterii preavizului nu s-a emis nici un ordin prin care reclamanta sa fi fost eliberata din functia detinuta, incepand cu data de 8.08.2011.

Preavizul nu are natura unui act administrativ, dat pentru a produce consecinte juridice in lipsa unui ordin ulterior, fiind un act premergator emiterii unui ordin prin care reclamanta ar fi fost eliberata din functia pe care o detine in postul respectiv supus reorganizarii, preavizul nu da nastere unei situatii juridice noi, adica sa creeze ori sa recunoasca drepturi sau obligatii in favoarea sau in sarcina reclamantei, nefiind susceptibil a fi cenzurat pe calea unei actiuni in contencios administrativ.

Intrucat prin actul atacat nu s-au nascut, incetat sau modificat raporturi juridice, acesta este lipsit de consecinte juridice in planul raporturilor de serviciu ale reclamantei, deci nu constituie un act administrativ de autoritate in sensul art.1 alin.1 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 2 lit. c din lege, care defineste acest act ca unul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Instanta putea analiza preavizul atacat, ca act care a precedat si a fost avut in vedere la emiterea unui ordin de eliberare din functie, doar in cadrul sesizarii cu o cerere de verificare a temeiniciei si legalitatii acestuia.

Fata de considerentele retinute, a fost respinsa cererea, ca fiind inadmisibila.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termen legal, reclamanta M.G., recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar conform dispozitiilor art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997.

In motivarea recursului s-a sustinut ca prima instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura acestuia, neluand in calcul faptul ca acesta intruneste elementele unui act administrativ. Astfel, nu se poate sustine ca masura acordarii preavizului este lipsita de efecte juridice avand in vedere dispozitiile art. 99 alin. 3-7 din Legea nr. 188/1999 care reglementeaza anumite drepturi in perioada de preaviz, caz in care masura este susceptibila sa produca o modificare a raporturilor juridice preexistente, de la data comunicarii masurii. Cu privire la fondul cauzei s-a sustinut nelegalitatea preavizului in perioada de concediu medical cand raportul de munca era suspendat de drept, avand in vedere dispozitiile art. 94 lit. h din Legea nr. 188/1999 republicata. A fost invocata nelegalitatea preavizului si pentru incalcarea dispozitiilor art. 99 alin. 6 din Legea nr. 188/1999 republicata, respectiv a dispozitiilor art. 100 alin. 2, 4 din acelasi act normativ.

Legal citate, intimata-parata nu a fost reprezentata in fata instantei, prin intampinarea inaintata la dosar solicitandu-se respingerea recursului ca nefondat, avand in vedere si practica judiciara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Examinand recursul promovat pentru motivele aratate, in conditiile art. 304, 304

¹

Cod procedura civila, instanta il apreciaza ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare.

Verificarea legalitatii hotararii recurate implica stabilirea naturii actului contestat din perspectiva dispozitiilor art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004 care definesc actul administrativ.

Astfel, efectele juridice ale preavizului contestat nu constau in modificarea raporturilor juridice de munca ale recurentei-reclamante. Recunoasterea unor drepturi in perioada de preaviz in favoarea angajatului prin Legea nr. 554/2004 nu echivaleaza cu modificarea raportului de munca, ci reprezinta concretizarea mijloacelor de protejare a intereselor angajatului anterior incetarii raportului juridic de munca.

In acest context preavizul dobandeste natura operatiunii administrative preparatorii, care sta la baza emiterii actului de incetare a raportului de munca.

De altfel, reclamanta a sesizat instanta de judecata cu actiunea in constatarea suspendarii de drept a raportului de serviciu si pentru obligarea rezervarii postului aferent functiei publice, capete de cerere corespunzatoare etapei preparatorii in care a fost emis si preavizul atacat, prin actiunea mentionata, solutionata irevocabil prin decizia nr. 1536/11.04.2013 pronuntata de Curtea de Apel Bacau in dosarul 169/32/2013, reclamanta valorificandu-si drepturile recunoscute functionarului public prin Legea nr. 188/1999.

Referitor la motivele de recurs ce vizeaza fondul cauzei instanta apreciaza ca nu se impune examinarea acestora in considerarea modalitatii de solutionare a cauzei in prima instanta prin admiterea exceptiei inadmisibilitatii, fara a fi examinate aspectele de fapt si de drept relevante din perspectiva dreptului pentru a carui aparare a fost promovata actiunea.

Fata de aceste considerente, in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila a fost respins recursul ca nefondat.