Repunerea in termenul de recurs. Lipsa cauzei temeinice de impiedicare.
18 martie 2020Inlocuirea masurii arestarii preventive. Calea de atac impotriva incheierii de respingere a cererii.
18 martie 2020
Drept procesual penal. Partea speciala. Verificarea arestarii inculpatului in cursul judecatii. Recurs.
C.proc.pen.,
art. 300
2
Potrivit dispozitiilor art. 300/2 Cod procedura penala, „in cauzele in care inculpatul este arestat, instanta legal sesizata este datoare sa verifice, in cursul judecatii, legalitatea si temeinicia arestarii preventive, procedand potrivit art. 160/b Cod procedura penala”.
Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si pentru cauze cu minori si de familie,
Decizia penala nr. 931 din 29 iunie 2012.
Prin incheierea de sedinta din data de 26 iunie 2012 pronuntata de Tribunalul Dambovita – Sectia penala, in dosarul nr.4485/120/2012, in baza dispozitiilor art. 300/2 rap. la disp. art. 160b alin. 3 Cod procedura penala, s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatului T.V.V., trimis in judecata pentru comiterea tentativei la infractiunea de omor calificat, fapta prevazuta de disp. art. 20 rap.la disp. art. 174, 175 alin. 1 lit.i Cod penal.
A fost respinsa ca neintemeiata cererea formulata de catre aparator privind inlocuirea arestarii preventive cu masura preventiva a obligarii inculpatului de a nu parasi localitatea de domiciliu, prevazuta de disp. art. 145 alin.1 Cod procedura penala.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a retinut ca prin Rechizitoriul intocmit de catre procuror la 29.05.2012 in dosarul nr. 202/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, a fost trimis in judecata inculpatul T.V.V., pentru comiterea unei tentative la infractiunea de omor calificat, fapta prevazuta de disp. art. 20 rap.la disp. art. 174, 175 alin. 1 lit. i Cod penal, constand in aceea ca la data de 01.05.2012, orele 14,11 i-a aplicat partii vatamate MIC, zis E, o lovitura cu un corp taietor intepator, cu o singura muchie taietoare in zona abdominala in partea dreapta, cauzandu-i o leziune traumatica care a necesitat pentru vindecare 22-24 de zile de ingrijiri medicale, cu consecinta punerii in primejdie a vietii, actiune desfasurata in interiorul unei statii PECO, in prezenta mai multor persoane, care a putut fi vazuta si auzita de acestea sau de alte persoane din afara statiei.
Prin incheierea nr.13 pronuntata de catre Tribunalul Dambovita la 4.05.2012 in dosarul nr.3746/120/2012, inculpatul fusese arestat pe o perioada de 29 de zile, de la 4.05 pana la 1.06.2012.
Dupa inregistrarea dosarului pe rolul Tribunalului Dambovita, in conformitate cu disp. art. 3001 alin.3 C.proc.pen., la 29.05.2012 tribunalul a mentinut arestarea preventiva a inculpatului, apreciind ca subzista temeiul in baza caruia masura a fost dispusa initial.
La termenul din data de 26 iunie 2012, in aplicarea disp. art. 300/2 C.proc.pen., tribunalul a verificat din nou legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatului constatand ca actele si lucrarile dosarului nr.202/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, releva in continuare existenta indiciilor temeinice, in sensul disp. art. 681 C.proc.pen., ca inculpatul a comis o tentativa la infractiunea de omor calificat, fapta prev. de disp. art. 20 rap. la disp. art. 174, 175 alin.1 lit. i Cod penal, sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 7 ani si 6 luni la 12 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea unor drepturi.
Alaturi de recunoasterea inculpatului, comiterea faptei a fost probata de plangerea si declaratia partii vatamate, declaratiile martorilor M.L.E., S.V., C.T., P.G., C.S.D., V.I., ale invinuitului M.I.C. si cea a lui G.V.S. dar si cu ajutorul imaginilor furnizate de sistemul de supraveghere video al statiei PECO, in incinta careia a avut loc incidentul dintre parti.
Totodata, in opinia tribunalului si la momentul analizei, exista probe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, astfel incat se confirma ambele conditii care se cer sa fie indeplinite cumulativ – prevazute de disp. art. 148 alin.1 lit. f Cod proc. penala, acestea justificand ramanerea sa in continuare in detentie provizorie.
Aceasta cu atat mai mult cu cat se constata ca la dispunerea masurii au fost respectate in integralitatea lor criteriile prevazute de disp. art. 136 alin.8 C.proc.pen., intre care un loc important il ocupa gradul de pericol social al faptei comise.
Comiterea unei actiuni violente, intr-un spatiu deschis accesului persoanelor, si in prezenta altor persoane, cel putin, pana in acest moment, fara nicio justificare, pornind de la un motiv declarat - minor, usurinta cu care a fost luata rezolutia infractionala si gradul de impulsivitate majora pe fondul careia inculpatul a apelat la un obiect taietor-intepator, pentru a o injunghia pe partea vatamata in zona abdomenului, contureaza un anumit tip de profil al agresorului, care reclama o interventie ferma a organelor judiciare pentru a-l mentine in detentie provizorie, izolat de comunitatea din care face parte, in vederea evitarii unei recidive si diminuarii impactului negativ si a sentimentului de insecuritate induse in randul cetatenilor.
Recunoasterea faptei de catre inculpat, si pe cale de consecinta, existenta unei imposibilitati obiective de a-i influenta pe martori sau pe partea vatamata, nu pot sa conduca la revocarea arestarii sau la inlocuirea arestarii cu masura preventiva a obligarii acestuia de a nu parasi localitatea de domiciliu, prev. de disp. art.145 alin.1 C.proc.pen., conduita sa procesuala urmand sa fie valorificata la momentul individualizarii pedepsei care-i va fi aplicata, daca vinovatia ii va fi probata.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul T.V.V., criticand-o ca fiind netemeinica si nelegala si a solicitat, in esenta, admiterea recursului, casarea incheierii si judecarea sa in stare de libertate.
Curtea examinand hotararea recurata, in raport de situatia de fapt retinuta, de probele administrate pana la aceasta data de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele, conform art. 385/6 al.2 C.proc.pen. si art. 385/9 C.proc.pen., a constatat ca recursul este nefondat.
Din verificarea actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata ca, pe de o parte, pentru infractiunea pentru care inculpatul este cercetat legea prevede sanctiunea cu pedeapsa inchisorii de la 7 ani si 6 luni la 12 ani si 6 luni inchisoare si interzicerea unor drepturi, iar pe de alta parte, exista probe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, astfel incat se confirma ambele conditii care se cer sa fie indeplinite cumulativ si prev. de disp. art. 148 al.1 lit.f c.pr.penala, acestea justificand ramanerea sa in continuare in detentie provizorie.
Analizand existenta temeiurilor prev. de art. 143 C.proc.pen., Curtea a apreciat ca in cauza exista date din care rezulta presupunerea rezonabila ca inculpatul poate fi autorul infractiunii retinute in sarcina sa, cu atat mai mult cu cat in faza de urmarire penala a recunoscut savarsirea infractiunii.
Probatoriul administrat la urmarirea penala si finalizat prin actul de trimitere in judecata constituie dovezi pertinente pentru judecarea in stare de arest a inculpatului.
Se constata ca masura arestarii preventive a fost luata in conditii de deplina legalitate si se impune mentinerea acestei masuri - asa cum de altfel a procedat instanta de fond – fiind indeplinite si dispoz. art. 148 alin.1 lit.f C.proc.pen., contand in faptul ca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe certe ca lasarea sa in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica prin rezonanta sociala mare a acestei fapte.
Curtea a apreciat ca, temeiurile care au determinat arestarea preventiva si probatoriul administrat in cauza nu a evidentiat o alta situatie de fapt, astfel incat, in mod corect prima instanta a apreciat ca se impune mentinerea arestarii preventive a inculpatului.
Asa fiind, pe cale de consecinta, recursul declarat de inculpatul T.V.V., impotriva incheierii de sedinta din 26.06.2012, a Tribunalului Dambovita a fost respins ca nefondat, in baza art. 385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.
(Judecator Ion Stelian)