Potrivit rapoartelor lichidatorului, situatia care a condus la insolventa debitoarei s-a produs in anii 2001 - 2002, interval de timp in care administrarea debitoarei s-a facut de catre prezenta administratoare a debitoarei. Avand in vedere faptul ca din probatoriul efectuat nu s-a putut stabili nici o legatura de cauzalitate intre activitatea foStilor administratori ai debitoarei din perioada 1994 - 2001 Si perioada ulterioara, in care s-au ivit cauzele care au condus la declanSarea procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, instanta a respins cererea de angajare a raspunderii foStilor administratori in conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata.
17 martie 2020In situatia in care din probele depuse la dosarul cauzei rezulta in mod indubitabil indeplinirea tuturor conditiilor cumulative generale stabilite de art. 998 Si 999 din Codul civil, Si cele speciale stabilite in art. 137 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata, instanta este obligata sa pronunte responsabilitatea membrilor organelor de conducere pentru ajungerea debitoarei in stare de insolventa.
17 martie 2020Cerere de atragere a raspunderii patrimoniale impotriva paratilor
In motivarea hotararii, s-a retinut ca creditoarea iSi invoca propria culpa, deoarece principalul actionar al debitoarei este chiar AVAS, care detine 84,1% din actiuni, care avea posibilitatea sa declanSeze procedura prevazuta de Legea nr. 64/1995, republicata, procedura declanSata insa de administratorul unic al societatii, numit de adunarea generala a actionarilor.
(Curtea de Apel PloieSti - Decizia nr. 388 din 18 aprilie 2005)
Creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a formulat cerere de atragere a raspunderii patrimoniale impotriva paratilor N.M. Si C.C., in calitate de administratori ai societatii debitoare SC "A." SA Gura Ocnitei, care sa fie obligati in solidar sa suporte pasivul societatii.
Prin Sentinta nr. 27 din 17.02.2005, pronuntata de judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Dambovita, a respins cererea creditoarei AVAS de atragere a raspunderii patrimoniale a foStilor administratori ai societatii debitoare SC "A." SA Gura Ocnitei.
Impotriva Sentintei nr. 27/2005 a Tribunalului Dambovita, a declarat recurs creditoarea AVAS, care a invocat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila.
Examinand sentinta atacata in raport de motivul de recurs Si de actele Si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:
Recurenta creditoare a avut in vedere la promovarea cererii de atragere a raspunderii patrimoniale a administratorilor societatii debitoare numai raportul preliminar al administratorului judiciar, fara sa faca vreo referire la raportul final al lichidatorului judiciar.
Astfel, in cap. VI al raportului final, lichidatorul mentioneaza ca, din analiza activitatii societatii debitoare, nu s-au constatat fapte de natura celor prevazute de art. 124 (actualul art. 137) din Legea nr. 64/1995, republicata, care sa atraga raspunderea organelor de conducere ale debitoarei.
Pe de alta parte, pentru atragerea raspunderii patrimoniale, trebuie indeplinite cerintele raspunderii civile delictuale, in sensul existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite Si a raportului de cauzalitate intre fapta Si prejudiciu, conditii care nu au fost dovedite, pentru a se sustine ca administratorii ar fi dispus, in interes personal, continuarea activitatii societatii debitoare.
Pe de alta parte, referindu-se la atragerea raspunderii administratorilor, conform art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995, republicata, lichidatorul judiciar, in "punctul de vedere" depus la dosar, precizeaza ca creanta de 13.503 mii lei a fost identificata prin client, care avea Si calitatea de creditor, datoriile reciproce fiind compensate, in cursul producerii lichidarii, iar imobilizarile financiare nu au fost de 14 milioane lei aSa cum sustine recurenta, ci de 14 mii lei.
In concluzie, pentru considerentele aratate, Curtea constata ca nu este afectata legalitatea Si temeinicia sentintei atacate, astfel ca, pe baza dispozitiilor art. 312 din Codul de procedura civila, recursul declarat de reclamanta creditoare a fost respins ca nefondat.