Apărarea drepturilor nepatrimoniale

Apărarea drepturilor nepatrimoniale

• instituţie nou introdusă prin Codul Civil (articolele 252-257);
• principiu: Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.

Mijloace de apărare

În ce situaţii persoana fizică poate solicita instanţei ocrotirea drepturilor nepatrimoniale?

Atunci când acestea au fost încălcate sau ameninţate.

În ce fel poate ocroti instanţa drepturile nepatrimoniale? Dispunând:

• interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
• încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
• constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.

În cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la liberă exprimare, instanţa poate dispune numai încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă precum şi constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.

Ce poate dispune instanţa pentru restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat?

• obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;
• orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.

Reparaţia patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial este posibilă?

Da, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.

Apărarea dreptului la nume

Cum se poate apăra dreptul la nume? Se poate solicita instanţei judecătoreşti :

• recunoaşterea dreptului la nume (de către cel al cărui nume este contestat).
• încetarea atingerii nelegitime (de către cel lezat prin uzurparea, în tot sau în parte, a numelui său).

Cum se poate apăra dreptul la pseudonim?

În aceleaşi condiţii în care este apărat şi dreptul la nume.

Măsuri provizorii

> Cine poate solicita luarea acestor măsuri?În ce condiţii ?

Persoana care se consideră lezată şi care face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat.

Ce soluţii poate da instanţa? .

• interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;
• luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.

În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanţa judecătorească nu poate să dispună încetarea, cu titlu provizoriu, a acţiunii prejudiciabile decât dacă prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dacă acţiunea nu este în mod evident justificată (este permisă de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte) şi dacă măsura luată de instanţă nu apare ca fiind disproporţionată în raport cu prejudiciile cauzate.

> Soluţionarea cererii potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător.

În cazul în care cererea este formulată înainte de introducerea acţiunii de fond, prin hotărârea prin care s-a dispus măsura provizorie se va fixa şi termenul în care acţiunea în fond trebuie să fie introdusă, sub sancţiunea încetării de drept a acelei măsuri.

Reclamantul poate fi obligat de către instanţă la plata unei cauţiuni, dacă măsurile luate sunt de natură să producă un prejudiciu părţii adverse.

Încetarea măsurilor provizorii - la termenul fixat pentru acţiunea de fond, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora.

Efectul măsurilor provizorii -măsurile dispuse prin ordonanţă preşedinţială sunt executorii de la data pronunţării acesteia însă sunt vremelnice (încetează dacă nu s-a introdus acţiunea de fond la termenul fixat de instanţă sau sunt continuate prin efectele hotărârii de fond, dacă aceasta a fost admisă).

Dacă acţiunea de fond este respinsă ca neîntemeiată, reclamantul este ţinut să repare, la cererea părţii interesate, prejudiciul cauzat prin măsurile provizorii luate. Cu toate acestea, dacă reclamantul nu a fost în culpă ori a avut o culpă uşoară, instanţa, în raport cu circumstanţele concrete, poate fie să refuze obligarea sa la despăgubirile cerute de partea adversă, fie să dispună reducerea acestora.

Eliberarea cauţiunii . Dacă partea adversă nu solicită daune-interese, instanţa va dispune eliberarea cauţiunii, la cererea reclamantului, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Cererea se judecă potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care pârâtul se opune la eliberarea cauţiunii, instanţa va fixa un termen în vederea introducerii acţiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cauţiune.

Decesul titularului dreptului nepatrimonial. Acţiunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat poate fi continuată sau pornită, după moartea persoanei vătămate, de către soţul supravieţuitor, de oricare dintre rudele în linie dreaptă ale persoanei decedate, precum şi de oricare dintre rudele sale colaterale până la gradul al patrulea inclusiv. Aceleaşi persoane pot formula şi acţiunea pentru restabilirea integrităţii memoriei unei persoane decedate .

Apărarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice se face în mod asemănător celor ale persoanei fizice.

 

Apărarea drepturilor nepatrimoniale