Admisibilitatea actiunii in raspundere patrimoniala promovata de angajator, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii

Cu privire la conditia existentei unei fapte ilicite producatoare de prejudicii, s-a retinut ca aceasta trebuie sa fie savarsita de angajat in legatura cu munca sa. Caracterul ilicit al faptei s-a apreciat prin raportare la obligatiile de serviciu care ii reveneau salariatului, sarcini a caror neindeplinire sau indeplinire defectuoasa a creat prejudiciu ce se cere a fi reparat. Pentru a exista raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator este necesar sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii de fapt: calitatea de salariat la angajatorul pagubit, fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul suferit si vinovatia salariatului.

Tribunalul Olt prin sentinta civila nr.35 de la 23.01.2014 a admis actiunea formulata de reclamanta Regia Nationala a Padurilor - Romsilva prin Directia Silvica Olt, cu sediul in Slatina, strada Aleea Oltului, Judetul Olt, CUI 1590120, Cod Fiscal 13767618, in contradictoriu cu paratul D.M, a obligat paratul la plata sumei de 16.218,03 lei, reprezentand daune-interese pentru prejudiciul material produs reclamantei.

A obligat paratul la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:

Cu titlu preliminar, se impune precizarea ca, potrivit art. 315 alin. 1 Cod procedura civila, in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

Or, instanta de recurs a statuat prin decizia nr. 8847/10.10.2013 ca „in calea de atac promovata de reclamant instanta de control judiciar (...) nu poate pune in discutie aplicarea prevederilor art. 211 lit. c din Legea 62/2011 a dialogului social”, apreciind astfel ca reclamantului i s-ar crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.

Potrivit art. 315 alin. 4 Cod procedura civila, la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator. Art. 296 Cod procedura civila consacra tocmai principiul non reformatio in pejus, prevazand expres ca apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata.

Prin urmare, avand in vedere disp. art. 315 alin. 1 si 4 Cod procedura civila, chiar daca instanta de fond ar aprecia ca, in speta, data nasterii dreptului la actiune este cea prevazuta de art. 211 lit. c din Legea nr. 62/2011, nu poate repune in discutie problema prescriptiei, intrucat aceasta problema de drept a fost dezlegata de instanta de recurs prin decizia nr. 8847/10.10.2013.

Pe fondul cererii deduse judecatii, s-a retinut ca potrivit art. 254 alin. 1 din Codul muncii republicat, „salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor”.

Astfel, pentru a exista raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator este necesar sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii de fapt: calitatea de salariat la angajatorul pagubit, fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul suferit si vinovatia salariatului.

Analizand prima conditie si anume cea a calitatii de salariat instanta a constatat ca paratul a fost angajat ca padurar in cadrul Ocolului Silvic Caracal, conform contractului individual de munca nr. 65/23.05.2007 (f. 14-16) si actelor aditionale la acesta. Raporturile de munca au incetat la data de 07.07.2009, prin desfiintarea postului ocupat de parat.

Din cele mai sus expuse s-a constatat ca este intrunita prima conditie a raspunderii patrimoniale si anume calitatea de salariat a paratului in cadrul angajatorului pagubit.

Cu privire la conditia existentei unei fapte ilicite producatoare de prejudicii, s-a retinut ca aceasta trebuie sa fie savarsita in legatura cu munca sa. Caracterul ilicit al faptei s-a apreciat prin raportare la obligatiile de serviciu care ii reveneau salariatului D.M. , sarcini a caror neindeplinire sau indeplinire defectuoasa a creat prejudiciu ce se cere a fi reparat.

Potrivit fisei postului (f.17-19 dosar initial), paratul D.M. avea printre atributii si pe aceea de a urmari respectarea integritatii fondului forestier si raspunde de pagubele nedescoperite sau neraportate la timp precum si de neregulile constatate in cantonul sau. De asemenea raspundea de orice instrainare sau prejudicii aduse arboretelor, plantatiilor, semanaturilor directe, regenerarilor naturale, terenurilor de cultura si fanetelor, constructiilor de orice fel, semnelor topografice si amenajistice aflate in perimetrul cantonului sau.

Din inscrisurile depuse la dosar s-a constatat ca paratul nu si-a indeplinit corespunzator aceste atributii in timpul efectuarii controalelor, prin nota de lichidare intocmita la data de 03.08.2009 (f.22) recunoscandu-si vinovatia privind taierile ilegale din fondul forestier - delicte silvice - luandu-si angajamentul de plata a sumei de 31.933,86 lei. Rezulta ca este indeplinita si aceasta conditie.

Raportat la conditia producerii unui prejudiciu, din inscrisurile depuse la dosar s-a retinut ca s-a efectuat un control de fond in perioada 14.04. - 27.04.2009, in cantonul 7 Ulmet, titular canton fiind padurarul D.M., ocazie cu care s-a constatat ca s-au produs taieri ilegale de arbori.

Conform actului de control de fond nr. 3690/20.08.2009 (f.27), incheiat cu ocazia predarii-primirii cantonului nr. 7 de la padurarul D.M. la padurarul D.F., control executat la data de 06.08.2009, cu ocazia predarii-primirii gestiunii cantonului 7 Ulmet, s-a constatat un volum de arbori taiati ilegal de 22,226 m.c. in valoare de 16.218,03 lei.

Din actul intitulat „carnet de marcare - inventariere” (f.28-29 dosar initial) rezulta ca la data predarii-primirii cantonului 7 de la parat catre padurarul Docu Florin, s-a facut reconstituirea arborilor taiati in delict, respectiv 45 arbori, aspect confirmat de parat prin semnatura.

Avand in vedere cele mai sus mentionate, coroborate cu concluziile raportului de expertiza, instanta a constatat ca prin neindeplinirea corespunzatoare a atributiunilor din fisa postului s-a produs o paguba in cuantum de 16.218,03 lei, fiind indeplinita si conditia legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.

Prin urmare, s-a constatat ca sunt indeplinite toate cerintele raspunderii patrimoniale, iar paratul nici nu a invocat, nici nu a probat existenta vreunei cauze exoneratoare de raspundere.

Pe cale de consecinta, instanta a admis actiunea si a obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 16.218,03 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului material produs acesteia.

In baza art. 274 Cod procedura civila, constatand culpa procesuala a paratului cazut in pretentii, instanta l-a obligat catre reclamanta si la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul de expert.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul D.M. criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Cu privire la fondul cauzei apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii patrimoniale.

Prejudiciul calculat prin Raportul de expertiza se datoreaza unor cauze obiective si nu vinovatiei padurarului, caruia nu i se poate retine vreo culpa in producerea acestuia.

Desi retine printre conditiile existentei raspunderii patrimoniale si pe aceea a vinovatiei salariatului, instanta a omis sa analizeze indeplinirea acestei conditii, concentrandu-si argumentatia doar asupra obligatiilor de paza prevazute in fisa postului padurarului.

In speta, considera ca nu se poate retine vinovatia padurarului cu privire la lipsa unui numar de arbori, doar avandu-se in vedere obligatia sa de paza prevazuta in fisa postului, ci trebuia dovedit faptul ca lipsa arborilor se datoreaza cert, neefectuarii corespunzatoare a

pazei si nu altor cauze obiective.

Este adevarat ca, in raport de dispozitiile art. 2 din Regulamentul de paza a fondului forestier „Paza fondului forestier dintr-un canton se executa si se asigura de catre padurarul titular de canton printr-o supraveghere permanenta, luand masuri speciale in locurile in care se inregistreaza frecvent taieri ilegale de arbori, pasunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic”, iar potrivit art. 6 lit.a),,Padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are in principal urmatoarele atributii:

1. apara integritatea fondului forestier impotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puietilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale;

In acelasi timp, insa, analizand dispozitiile Regulamentului de paza a ului forestier, se constata ca exista si alt personal silvic, cu atributii in domeniul pazei padurii in sarcina caruia se creeaza raspundere legala pentru pagubele ce se aduc fondului forestier.

Daca, la nivelul unui canton paza padurii se executa si se asigura de padurar, la

nivelul districtului (mai multe cantoane componente), sarcina organizarii, coordonarii si controlului activitatii de paza al padurilor revine Sefului de District care, la randul sau, poarta raspunderea pentru pagubele ce se aduc fondului forestier ca urmare a neluarii masurilor ce sunt stabilite prin atributiile de serviciu.

Astfel, Seful de district, are printre atributiile principale „organizeaza, coordoneaza si controleaza permanent activitatea de paza desfasurata de catre padurarii din subordine, avand in principal urmatoarele atributii:

1.  organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de paza desfasurata de catre padurarii titulari de canton din raza sa de competenta, purtand raspunderea, in solidar cu padurarul, pentru pagubele ce se aduc fondului forestier ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu;
2. organizeaza patrulari si controale la punctele fixe constituite pentru asigurarea pazei padurilor si a legalitatii provenientei si circulatiei materialului lemnos;
3. participa la patrulari de paza, organizate de ocolul silvic sau de alte organe abilitate, actionand in vederea depistarii faptelor si faptuitorilor care aduc prejudicii fondului forestier;
4.  solicita sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor, de la unitatile de politie si jandarmi; (art.7).

Totodata, pe aceeasi linie exista atributii si pentru Seful ocolului silvic, care „raspunde de organizarea si desfasurarea activitatii de paza a fondului forestier pe care il are in administrare sau pentru care ocolul silvic presteaza servicii silvice, avand urmatoarele atributii:

1. ia masuri pentru asigurarea integritatii fondului forestier administrat de ocolul silvic si a celui pentru care acesta asigura servicii silvice;
2. ia masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier administrat de ocolul silvic si a celui pentru care acesta asigura servicii silvice;
3. organizeaza arondarea cantoanelor si stabileste pentru titularii acestora, prin fisele posturilor, atributiile specifice activitatii de paza;
4. ia masuri pentru intocmirea planului actiunilor de paza si al controalelor de fond si partiale si urmareste indeplinirea acestora, potrivit prevederilor prezentului regulament;
5. coordoneaza si controleaza activitatea personalului cu atributii de paza din subordine;

g) actioneaza in colaborare cu structurile locale de politie, jandarmerie si Garda de Mediu, in baza planurilor comune, pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor si contraventiilor silvice;

j) analizeaza lunar activitatea de paza, precum si modul de solutionare a actelor incheiate in cazul constatarii savarsirii de contraventii si infractiuni silvice, stabilind masurile care se impun; (art.8)

In mod simplist, reclamanta considera ca numai padurarul poarta raspunderea. prin interpretarea singulara a dispozitiilor art. 6 lit. a din regulament, potrivit carora padurarul apara integritatea fondului forestier.

Ori, problema pazei fondului forestier este una deosebit de complexa, motiv pentru care legiuitorul prin dispozitiile codului silvic si regulamentul de paza fondului forestier a creat numeroase obligatii si in sarcina altor persoane cu functii de raspundere, Seful de district precum si Seful de ocol care, conform dispozitiilor art. 7 si 8 din Regulament, raspund pentru organizarea, coordonarea si controlul activitatii de paza.

Tocmai de aceea, legiuitorul, prin dispozitiile art. 9 din H.G. 1076/2009 a creat o raspundere legala pentru toate persoanele cu atributii de serviciu pe linia pazei fondului forestier, acestea urmand a raspunde „in solidaf’ cu padurarul titular de canton silvic, astfel „Pagubele produse fondului forestier national, cauzate de neindeplinirea, totala sau partiala, a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se imputa celor responsabili, in solidar cu padurarul titular de canton silvic, precum si cu alte persoane cu atributii pe linie de paza, potrivit fisei postului.

Potrivit dispozitiilor art. 34 din Codul silvic „Prefectii, consiliile judetene si locale, precum si unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii, au obligatia de a sprijini actiunile de paza a fondului forestier".

In speta, desi reclamanta sustine ca la controalele de fond efectuate in cursul anului 2009 in Cantonul aflat in paza padurarului D.M. s-au constatat, in mod sistematic, volume mari de material lemnos taiat ilegal, ce nu a fost justificat de catre acesta din urma, ceea ce dovedeste faptul ca se cunosteau problemele pe linie de paza din Cantonul 7 Ulmet care, avea o suprafata mare de 447 hectare fiind inconjurat de numeroase localitati si strabatut de numeroase drumuri si cai de acces care favorizau sustragerile de material lemnos, reclamanta nu a facut dovada ca seful de district sau seful de ocol au acordat sprijinul necesar conform dispozitiilor art. 7 si 8 din Regulamentul de paza, nefiind depuse, in acest sens documente din care sa rezulte organizarea de patrulari de paza in vederea depistarii faptelor si faptuitorilor care aduceau prejudicii fondului forestier, actiuni care sa fi fost efectuate in colaborare cu structurile locale de Politie, Jandarmerie si Garda de mediu, in baza unor planuri comune, pentru prevenirea constatarea si sanctionarea infractiunilor si contraventiilor silvice sau din care sa rezulte ca a fost solicitat sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor, de la unitatile de politie si jandarmi.

Din analiza dispozitiilor Regulamentului de paza a padurilor rezulta ca problema pazei Fondului forestier este una deosebit de complexa si ea nu este rezolvata doar prin incadrarea si responsabilizarea padurarului, caruia i se incredinteaza spre paza Cantonul Silvic, ci, Legiuitorul a instituit atributii pe linia pazei Fondului forestier in sarcina sefului de district si a sefului de ocol care prin actiunile organizate si controlate de catre acestia complinesc activitatea unei singure persoane-padurarul in afara celor 8 ore de servici/zi si 40 ore/saptamana, in care efectueaza paza si pentru care este remunerat, in baza Contractului Individual de Munca.

Ori, in speta, personalul Silvic susmentionat nu a luat nicio masura in sensul obligatiilor impuse in sarcina sa si s-a rezumat doar la efectuarea controalelor periodice de constatare a delictelor silvice, dupa ce acestea s-au produs, cu consecinta imputarii valorii in sarcina padurarului, ci nu au intreprins nicio actiune, in sensul obligatiilor impuse de lege, in vederea depistarii faptelor si faptuitorilor care au adus prejudicii fondului forestier.

Dispozitia prevazuta de art.7 lit.a din Regulamentul de Paza obliga Seful de district sa organizeze, coordoneze si controleze activitatea de Paza desfasurata de catre padurarii titulari de canton din raza sa de competenta, purtand raspunderea, in solidar cu padurarul, pentru pagubele ce se aduc Fondului forestier ca urmare a neindeplinirii atributiilor de serviciu.

Mai mult, in opinia sa, prejudiciul retinut in sarcina padurarului constand in lipsa materialului lemnos in volum de 22,226 mc, si valoare de 16.218,03 lei nu a fost corect determinat si nici nu este cert.

Astfel, in urma restructurarii Directiei Silvice Olt, postul de padurar titular al Cantonului 7 Ulmet a fost desfiintat, iar incepand cu data de 07.07.2009 a incetat raportul de munca al padurarului D M.

Acest fapt a impus predarea cantonului sau catre padurarul D.F. scop in care a fost efectuat un control de predare-primire efectuat de catre seful de district P.C., Actul de control fiind inregistrat la nr. 2883 din 03.07.2009.

Analizand sentinta recurata prin prisma criticilor invocate si apararilor formulate, in raport de disp. art. 304

¹

si art. 304 pct. 1-9 Cod procedura civila, recurentul nefacand o incadrare in drept a motivelor sale de recurs, recursul este nefondat, din urmatoarele considerente:

Criticile pe fond, ce vizeaza, in principal, lipsa vinovatiei salariatului, precum si faptul ca nu ar fi trebuit luate in considerare Raportul de expertiza intocmit si actul de control, nu pot fi primite intrucat, potrivit dispozitiilor procedurale (art. 304

¹

raportat la arz. 292 alin.1 Cod procedura civila), partile nu pot invoca in calea de atac mijloace de aparare si dovezi, altele decat cele invocate in fata primei instante.

Curtea constata ca, fata de dispozitiile art. 2 din Regulamentul de paza a fondului forestier „Paza fondului forestier dintr-un canton se executa si se asigura de catre padurarul titular de canton printr-o supraveghere permanenta, luand masuri speciale in locurile in care se inregistreaza frecvent taieri ilegale de arbori, pasunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic”, iar potrivit art. 6 lit.a),,Padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului.

Pornind de la analiza acestor responsabilitati si a faptelor savarsite, asa cum rezulta din economia dosarului, prima instanta a retinut si incidenta art. 254 alin. 1 din Codul muncii republicat, potrivit cu care „salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor”’.

Astfel, instanta de fond a analizat daca sunt intrunite conditiile care antreneaza raspunderea patrimoniala a salariatului fata de angajator retinand ca paratul a fost angajat ca padurar in cadrul Ocolului Silvic Caracal, conform contractului individual de munca nr. 65/23.05.2007 (f. 14-16) si actelor aditionale la acesta. Raporturile de munca au incetat la data de 07.07.2009, prin desfiintarea postului ocupat de parat, deci a avut calitatea de salariat in cadrul societatii angajatoare pagubite, constatand astfel indeplinirea primei conditii.

Cu privire la conditia existentei unei fapte ilicite producatoare de prejudicii, s-a retinut ca aceasta trebuie sa fie savarsita in legatura cu munca sa. Caracterul ilicit al faptei s-a apreciat prin raportare la obligatiile de serviciu care ii reveneau salariatului D M, sarcini a caror neindeplinire sau indeplinire defectuoasa a creat prejudiciu ce se cere a fi reparat.

In acest context, instanta a analizat atributiile ce reveneau salariatului, asa cum rezulta ele din fisa postului, retinand corect ca, potrivit fisei postului (f.17-19 dosar initial), paratul D M avea printre atributii si pe aceea de a urmari respectarea integritatii fondului forestier si raspunde de pagubele nedescoperite sau neraportate la timp precum si de neregulile constatate in cantonul sau. De asemenea raspundea de orice instrainare sau prejudicii aduse arboretelor, plantatiilor, semanaturilor directe, regenerarilor naturale, terenurilor de cultura si fanetelor, constructiilor de orice fel, semnelor topografice si amenajistice aflate in perimetrul cantonului sau.

Ansamblul materialului probator administrat in cauza a relevat faptul ca recurentul de fata nu si-a indeplinit corespunzator aceste atributii in timpul efectuarii controalelor, prin nota de lichidare intocmita la data de 03.08.2009 (f.22, dos. fond) recunoscandu-si vinovatia privind taierile ilegale din fondul forestier - delicte silvice - luandu-si angajamentul de plata a sumei de 31.933,86 lei. In cauza s-a administrat si proba expertizei tehnice de specialitate, astfel ca, avand in vedere si concluziile raportului de expertiza, in mod just, in conformitate cu ,materialul probator si in raport de normele legale incidente, instanta a constatat ca prin neindeplinirea corespunzatoare a atributiunilor din fisa postului s-a produs o paguba in cuantum de 16.218,03 lei, fiind indeplinita si conditia legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.

In considerarea celor expuse anterior, in conformitate cu prevederile art. 312 alin. 1 c. pr. civila, recursul nefiind fondat, urmeaza a fi respins, iar sentinta va fi mentinuta ca legala si temeinica.(Decizia
nr. 824/2014 - Sectia a I -a civila, rezumat judecator Florica Diaconescu).