Actiunea in rectificare de carte funciara, Radierea sechestrului asigurator, Instanta competenta

• Codul de procedura penala de la 1968 : art. 163 alin. (1)
• Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: art. 94 alin. (1) lit. e)

Potrivit art. 163 alin. (1) din Codul de procedura penala de la 1868 „Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii” iar conform art. 94 alin. (1) lit. e) din noul Cod de procedura civila judecatoriile judeca in prima instanta (...) cererile referitoare la (...) alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca".

Rezulta, asadar, ca in sfera sintagmei „limitari ale dreptului de proprietate" intra si masura sechestrului asigurator, astfel incat judecatoriei ii revine competenta materiala de solutionare a actiunii in rectificare de carte funciara, in sensul radierii sechestrului asigurator.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia I civila, Sentinta civila nr. 74/PI din 19 martie 2015, G.O.

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Timisoara sub nr. 26360/325/2014 din

2014. reclamantul B.F.-C. a solicitat in contradictoriu cu parata Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Timisoara, rectificarea inscrierii de sub B3 din C.F. 403298-C1-U6 Timisoara cu nr. top 29332/IV in sensul radierii Ordonantei nr. 119/P/2011 din 24.01.2012 emisa de P.I.C.C.J.- Directia Nationala Anticoruptie Timisoara prin care a fost notat sechestrul asigurator asupra imobilului inscris in aceasta carte funciara.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 908 pct. 3 C.civ.

Prin sentinta civila nr. 15129 din 11.11.2014, pronuntata in dosarul nr. 26360/325/2014, Judecatoria Timisoara a admis exceptia necompetentei sale materiale si a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamantul

2. F.-C. impotriva paratei DNA- Serviciul Teritorial Timisoara in favoarea Tribunalului Timis.

Pentru a hotari astfel, Judecatoria a retinut urmatoarele:

Conform art. 95 pct. 1 C.pr.civ. tribunalul este instanta cu plenitudine de competenta, judecand toate cererile care nu au fost date prin lege in competenta unei alte instante.

Prezenta actiune, avand ca obiect rectificarea nota in cartea funciara, nu este evaluabila in bani, nu este prevazuta nici de art. 94 C.pr.civ., nici de art. 907-911

3. civ. si nici de o alta lege speciala ca fiind de competenta materiala a judecatoriei, astfel incat, raportat la art. 95 pct. 1 C.pr.civ., instanta competenta material sa solutioneze cauza este tribunalul.

Prevederile legale care stabilesc competenta materiala a instantelor judecatoresti, cand procesul este de competenta instantei de alt grad, sunt de ordine publica, de stricta interpretare si aplicare conform dispozitiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C.pr.civ., motiv pentru care, in baza dispozitiilor art. 248 alin. (1) C.pr.civ., instanta a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Timisoara, invocata din oficiu si, in temeiul dispozitiilor art. 132 alin. (1) si alin. (3) C.pr.civ., a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Timis.

Prin sentinta civila nr. 301 din 12.02.2015, pronuntata in dosarul nr. 26360/325/2014, Tribunalul Timis a admis exceptia necompetentei sale materiale, invocata din oficiu, si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Timisoara, trimitand cauza la Curtea de Apel Timisoara pentru solutionarea conflictului negativ de competenta.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Tribunalul a avut in vedere argumentele de mai jos:

In sustinerea cererii sale reclamantul a aratat faptul ca a devenit proprietarul bunului mentionat prin cumparare la licitatie publica, in baza actului de adjudecare emis la 14 noiembrie 2013, in dosarul executional nr. 34/2013 al. BEJ F.V.F.

In drept, reclamantul a invocat dispozitiile art. 908 alin. (1), pct. 3 din noul Cod civil, conform carora: „(1) Orice persoana interesata poate cere rectificarea unei intabulari sau inscrieri provizorii, daca: (...); 3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea”.

Potrivit art. 908 alin. (2) din noul Cod civil: „(2) Rectificarea inscrierilor in cartea funciara se poate face fie pe cale amiabila, prin declaratia autentica notariala a titularului dreptului ce urmeaza a fi radiat sau modificat, fie, in caz de litigiu, prin hotarare judecatoreasca definitiva.”

De asemenea, art. 908 alin. (4), teza I-a din noul Cod civil prevede ca: „Actiunea in rectificare poate fi introdusa concomitent sau separat, dupa ce a fost admisa actiunea de fond, cand este cazul.”

Tribunalul a retinut ca atunci cand rectificarea are loc pe cale amiabila sau separat si ulterior admiterii actiunii de fond, cererea de rectificare are un caracter necontencios.

Totodata, tribunalul a retinut ca reclamantul si-a intemeiat cererea si pe dispozitiile art. 774 din noul Cod de procedura civila, conform carora:

„Prin adjudecare, cumparatorul devine, de la data predarii, proprietarul bunului adjudecat, liber de orice sarcini, care se stramuta de drept asupra pretului platit, in afara de cazul in care adjudecatarul ar fi de acord sa fie mentinute sau vanzarea s -a facut in conditiile art. 768 alin. (6).”

Interpretand acest text legal, tribunalul a retinut ca, in cazul adjudecarii, proprietatea se stramuta de drept in favoarea adjudecatarului, fara a fi necesar consimtamantul fostului proprietar sau a altei persoane si fara a fi necesara formularea unei actiuni in instanta.

Si intr-o asemenea situatie, cererea de rectificare are caracter necontencios.

Or, in materie de rectificari necontencioase exista dispozitii legale speciale, respectiv cele ale Legii nr. 7/1996, dispozitii aplicabile potrivit principiului „specialia generalibus derogant”.

Astfel, art. 28 - 31 din actul normativ mentionat reglementeaza o procedura administrativa, inaintea biroului de carte funciara, urmata de formularea unei plangeri in fata judecatoriei, in caz de nemultumire.

Cu alte cuvinte, cererea necontencioasa de rectificare de carte funciara este de competenta judecatoriei, iar nu a tribunalului, in prima instanta.

Faptul ca reclamantul a apelat direct la procedura judiciara nu inlatura aplicarea normelor legale de competenta materiala, care sunt de ordine publica.

Mai mult, potrivit art. 94 lit. e) din noul Cod de procedura civila prevede ca:„ Judecatoriile judeca: (1) in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani: (...); e) cererile referitoare la (...) alte

limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca”.

Ori, instituirea sechestrului asigurator are ca efect limitarea dreptului de proprietate, mai exact a atributului de dispozitie.

Astfel, art. 163 alin. (1) din Codul de procedura penala de la 1968 prevede ca:

„Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.”

Sintetizand, tribunalul a retinut ca solutionarea prezentei cereri de rectificare a cartii funciare este de competenta judecatoriei in prima instanta.

In consecinta, tribunalul a admis exceptia de necompetenta materiala, invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Timisoara.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, examinand conflictul negativ de competenta ivit intre cele doua instante, Curtea a retinut ca in mod corect Tribunalul a interpretat dispozitiile art. 94 alin. (1) lit. e) din noul Cod de procedura civila si a declinat in favoarea Judecatoriei Timisoara competenta de solutionare a actiunii de fata avand ca obiect rectificare de carte funciara, in sensul radierii din cartea funciara a Ordonantei nr. 119/P/2011 emisa de parata, prin care a fost instituit sechestrul asigurator, cata vreme textul de lege mai sus mentionat prevede in mod expres ca Judecatoriile judeca in prima instanta cererile referitoare la „ (...) alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca”.

Or, masura sechestrului asigurator se circumscrie, in mod evident, sferei sintagmei „limitari ale dreptului de proprietate”, in sensul ca limiteaza dreptul de dispozitie asupra imobilului.

Prin urmare, in baza art. 135 si 136 din noul Cod de procedura civila, Curtea a stabilit competenta materiala de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Timisoara .