Căile de atac ordinare în civil - Apelul

Ce trebuie să ştiţi despre apel:

 

1. Apelul poate îmbrăca mai multe forme:

• Dacă sunteţi reclamant şi, prin hotărârea pronunţată în cauza în care aţi avut calitate de parte, vi s-a respins acţiunea, împotriva hotărârii puteţi formula apel. Această formă a apelului este apelul
• Dacă sunteţi intimat în cauza în care partea adversă a declarat apel şi tindeţi la schimbarea hotărârii primei instanţe, puteţi, prin cerere proprie, să aderaţi la apelul principal. Această formă a apelului este apelul
• Dacă, într-o cauză în care, la judecata în primă instanţă, au fost doi pârâţi, iar prin hotărâre doar faţă de un pârât au fost admise pretenţiile reclamantului, acest pârât poate declara apel principal, pentru schimbarea hotărârii. La rândul său, reclamantul, în apelul pârâtului, poate avea interes să declare apel împotriva celuilalt intimat-pârât, care să fie obligat la plata sumei solicitate, dacă se va admite apelul principal. Această formă a apelului este apelul provocat.

 

2. Hotărârile judecătoreşti supuse apelului:

• Hotărârile date în primă instanţă de judecătorii şi tribunale, indiferent dacă prin ele s-a judecat sau nu fondul pricinii, dacă legea nu prevede că hotărârea este fără drept de apel. În Ghidul de orientare pentru justiţiabili referitor la competenţa materială a instanţelor, sunt arătate cauzele care sunt de competenţa judecătoriilor şi tribunalelor în primă instanţă.
• Legea prevede că sunt hotărâri judecătoreşti care nu sunt supuse apelului, cum ar fi: hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală având ca obiect: pensii de întreţinere, litigii al căror obiect au valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiuni posesorii,   hotărârile judecătoreşti prin care se soluţionează plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate (dacă legea nu prevede altfel etc.
• Împotriva încheierilor pronunţate de instanţă pe parcursul judecăţii cauzei, puteţi declara apel doar odată cu apelul declarat împotriva hotărârii care a soluţionat cauza, excepţie în cazul în care prin încheiere s-a întrerupt cursul judecăţii.
• De asemenea, trebuie să cunoaşteţi că puteţi declara separat apel împotriva unor încheieri, cum ar fi: încheierea de îndreptare a erorilor materiale şi încheierea de lămurire a hotărârii (dacă şi hotărârea vizată este supusă apelului )etc.

După pronunţarea hotărârii, în faţa instanţei sau ulterior, prin înfăţişare în faţa preşedintelui instanţei ori prin înscris autentic, puteţi declara că renunţaţi la calea de atac. Dacă aţi renunţat expres la apel, cu privire la o hotărâre judecătorească, trebuie să ştiţi că nu mai aveţi dreptul la apel.

 

3. Cine poate declara apel:

• Persoanele care au avut calitate de parte în proces la judecata în primă instanţă (reclamant, pârât, intervenient). Dacă aţi avut calitate de intervenient în interesul unei părţi din proces, legea prevede că puteţi declara apel doar dacă şi partea în favoarea căreia aţi intervenit, a exercitat calea de atac.

Nu este suficient  să aveţi doar calitate de parte pentru a declara apel, ci trebuie să justificaţi că sunteţi interesat în exercitarea căii de atac, adică hotărârea vă este nefavorabilă.

• Avocatul care v-a asistat la judecarea pricinii, chiar dacă nu l-aţi împuternicit în acest sens, poate să declare apel împotriva hotărârii. Însă, pentru susţinerea apelului, trebuie să încheiaţi o nouă împuternicire avocaţială cu acesta. Dacă apelul este declarat de un avocat care nu v-a asistat în primă instanţă şi nici nu a fost angajat de dumneavoastră în acest sens, trebuie să confirmaţi în instanţă că vă însuşiţi apelul (confirmarea poate fi făcută şi supă împlinirea termenului de apel).
• Procurorul – indiferent dacă a participat sau nu la judecată în primă instanţă, poate să declare apel împotriva oricăror hotărâri, în condiţiile legii.
• Sunt şi cazuri în care persoane care nu au participat la judecată în primă instanţă, nici personal nici prin reprezentare, pot declara apel.
• Părţile, în apel, poartă denumirea de apelant şi intimat.

 

4. Termenul de apel:

• În cazul apelului principal, termenul este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Acest termen se calculează pe zile libere, adică ziua în care începe să curgă şi ziua în care se împlineşte termenul de apel nu intră în calcul.

Există situaţii în care legea prevede un alt termen de apel, decât cel de 15 zile ( exemplu - în materie de divorţ, termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii). Însă modul de calcul al termenului, indiferent de durata acestuia, este  acelaşi.

Este important să mai cunoaşteţi că dacă faceţi apel înainte de comunicarea hotărârii, se consideră că hotărârea v-a fost comunicată la data depunerii cererii de apel şi deci acesta este momentul de la care începe să curgă termenul de apel.

De asemenea, dacă solicitaţi comunicarea hotărârii către partea adversă, această cerere echivalează cu comunicarea hotărârii către dumneavoastră, iar termenul de apel pentru dumneavoastră începe să curgă de la această dată.

În cazul în care comunicarea hotărârii v-a fost făcută odată cu somaţia de executare, de la această dată începe să curgă termenul de apel.

• Apelul incident îl puteţi exercita după împlinirea termenului de apel şi până la prima zi de înfăţişare în apel.
• De asemenea, apelul provocat se declară după împlinirea termenului de apel dar numai până la prima zi de înfăţişare.

Ce trebuie să mai cunoaşteţi referitor la termenul de apel:

• Dacă partea interesată să declare apel, deci partea care a pierdut procesul, moare înainte de împlinirea termenului de apel, instanţa va face recomunicarea hotărârii pe numele tuturor moştenitorilor, la ultimul domiciliu al defunctului, iar de la această dată va începe să curgă un nou termen de apel.

Această situaţie vizează doar cazul în care termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii, nu şi atunci când termenul curge de la pronunţarea hotărârii.

• Dacă în proces aţi fost reprezentat de un mandatar, căruia i s-a comunicat hotărârea judecătorească, iar acesta  a decedat, se va face o nouă comunicare a hotărârii la adresa dumneavoastră, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.

Atenţionarea de la cazul precedent este valabilă şi-n această situaţie.

• Dacă aţi avut calitate de parte în proces şi sunteţi interesat în exercitarea apelului împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă şi nu aţi putut exercita apelul în termen din cauza unei împrejurări mai presus de voinţa dumneavoastră ( exemplu – aţi fost internat în spital) trebuie să declaraţi apel în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării.

Odată cu cererea de apel, arătaţi şi motivele care v-au împiedicat să declaraţi apel, depuneţi dovezi în acest sens, iar instanţa va analiza în ce măsură cererea dumneavoastră de repunere în termen de apel este întemeiată.

• Dacă nu vă conformaţi dispoziţiilor legale referitoare la termenul de exercitare a apelului, apelul dumneavoastră va fi respins ca tardiv formulat.

 

5. Ce trebuie să cuprindă cererea de apel:

- numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi codul bancar. Dacă locuiţi în străinătate trebuie să indicaţi şi domiciliul ale în Românie, unde urmează să vi se  facă comunicările privind procesul;

- hotărârea care se atacă ( numărul, data pronunţării, instanţa şi dosarul în care s-a pronunţat);

- motivele pentru care apreciaţi că hotărârea pe care o apelaţi este nelegală şi netemeinică ( motivele de fapt şi de drept);

- dovezile pe care le invocaţi în soluţionarea apelului;

- semnătura.

• Motivarea apelului se poate face până la prima zi de înfăţişare, respectiv când procedura de citare este legal îndeplinită iar părţile pot pune concluzii în fond (prima zi de înfăţişare nu este întotdeauna primul termen de judecată). Deci puteţi motiva apelul fie odată cu declaraţia de apel, fie separat, până la prima zi de înfăţişare.

Dacă nu arătaţi care sunt motivele pentru care apreciaţi că hotărârea primei instanţe este nelegală şi netemeinică, instanţa de apel va analiza apelul declarat în raport de mijloacele de apărare şi dovezile de la prima instanţă fără a lua în considerare alte motive noi, ce nu au fost avute în vedere de prima instanţă.

• În cererea de apel trebuie să arătaţi care sunt dovezile pe care le veţi administra, iar dacă faceţi referire la înscrisuri trebuie să le alăturaţi cererii de apel în atâtea exemplare câte părţi sunt, inclusiv pentru instanţă. Dacă sunt în limbă străină, sau cu litere vechi, trebuie să depuneţi traduceri sau copii cu litere latine, certificate. Dacă solicitaţi proba cu martori trebuie să indicaţi numele şi adresele martorilor, iar dacă solicitaţi proba cu interogatoriul părţii, trebuie să solicitaţi înfăţişarea acesteia în persoană. Această cerinţă poate fi împlinită până la prima zi de înfăţişare.

Instanţa de apel poate administra probele noi pe care le doriţi doar dacă le-aţi propus prin motivele de apel. Altfel, administrarea de probe noi se poate face de către instanţa de apel doar dacă necesitatea acestora rezultă din dezbateri.

• Cât priveşte semnătura cererii de apel, lipsa acesteia poate fi împlinită la prima zi de înfăţişare următoare termenului la care s-a invocat excepţia, dacă nu aţi fost prezent la termenul la care s-a invocat lipsa semnăturii dumneavoastră de pe cererea de apel.

 

6. 6. Cererea de apel se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii.

Această prevedere legală se referă numai la declaraţia de apel, deoarece motivele de apel formulate separat se depun până la prima zi de înfăţişare şi se depun direct la instanţa de apel.

• De asemenea, apelul incident sau apelul provocat se depun direct la instanţa de apel.
• Este foarte important să cunoaşteţi că cererea de apel se depune în atâtea exemplare câţi intimaţi sunt. Dacă depuneţi cererea de apel personal şi nu aveţi copiile necesare, vi se va cere să le depuneţi în termen de 24 de ore, în vederea comunicării şi veţi semna pe exemplarul care rămâne la instanţă că aţi luat la cunoştinţă despre această obligaţie. Este în interesul părţii să se conformeze acestei cerinţe deoarece, în caz contrar, instanţa va fi nevoită să acorde un alt termen de judecată pentru a comunica tuturor părţilor cererea depusă.
• La cererea de apel trebuie să anexaţi dovada achitării taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar.
• Puteţi depune cererea de apel direct sau prin poştă. Dacă depuneţi personal cererea de apel, la cerere, vi se poate elibera dovadă scrisă.
• Cererea de apel formulată de dumneavoastră învesteşte instanţa de apel şi suspendă executarea hotărârii atacate.

 

7. Aspecte cu privire la judecata apelului:
   • Dacă sunteţi intimat, veţi fi citat cu copie de pe motivele de apel şi de pe înscrisurile invocate de apelant.

• Dacă nu aţi primit copie de pe motivele de apel şi de pe dovezile invocate de apelant, puteţi cere la prima zi de înfăţişare, un termen  înăuntrul căruia că depuneţi întâmpinare.
• Dacă lipsiţi la prima zi de înfăţişare, iar instanţa constată că nu şi s-au făcut comunicările legale, are obligaţia să dispună amânarea judecării cauzei şi efectuarea comunicări.;
• Trebuie să fiţi citat cu cel puţin 15 zile înainte de termenul de judecată fixat (în cauzele urgente 5 zile), astfel încât să aveţi timpul necesar pentru pregătirea apărării. Dacă acest termen nu a fost respectat, puteţi solicita termen pentru pregătirea apărării.
• Dacă locuiţi în străinătate, citaţia va cuprinde menţiunea că aveţi obligaţia să vă alegeţi domiciliul în România, unde vi se vor face toate comunicările privind procesul. Dacă nu vă conformaţi acestor obligaţii, comunicările se vor face prin scrisoare recomandată în care se vor menţiona actele ce vi se comunică, iar recipisa de predare la Poşta Română a scrisorii ţine loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.
• Citaţia trebuie să cuprindă menţiunea că aveţi obligaţia să depuneţi întâmpinare cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În caz contrar, nu mai aveţi posibilitatea să propuneţi probe şi să invocaţi excepţii, ci vă puteţi apăra discutând doar temeinicia dovezilor şi susţinerilor părţii adverse.
• Citaţia trebuie să vă fie înmânată cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată (în cauzele urgente, termenul poate fi mai scurt).
• Pe tot parcursul procesului, indiferent de calitatea pe care o aveţi, apelant sau intimat, vă puteţi prezenta personal în instanţă pentru a vă susţine apelul, sau puteţi împuternici o persoană în acest sens (avocat sau altă persoană decât avocat).
• Dacă din culpa dumneavoastră apelul a rămas în nelucrare timp de un an în materie civilă sau 6 luni în materie comercială, instanţa poate constata perimarea acestuia.