Fidejusiunea

Fidejusiunea este singura garanţie personală reglementată de Codul civil român.

Fidejusiunea sau cauţiunea este un contract prin care o terţă persoană, numită fidejusor, se obligă faţă de creditorul altei persoane să plătească datoria debitorului dacă acesta nu o va face el însuşi la scadenţă.

În literatura de specialitate se consider că fidejusiunea  este de trei feluri: convenţională, legală şi judecătorească.

a) fidejusiunea este convenţională, când părţile raportului de obligaţii, debitorul şi creditorul, stabilesc că pentru garantarea executării obligaţiei debitorul va aduce angajamentului unui fidejusor sau garant;

b) fidejusiunea este legală, atunci când un text de lege prevede expres că debitorul este obligat să aducă un fidejusor pentru a garanta executarea obligaţiilor pe care le are faţă de cealaltă parte;

c) fidejusiunea este judecătorească, în ipoteza în care obligaţia de a da o cauţiune este impusă de către instanţa de judecată

Această distincţie prezintă însemnătate practică, astfel:

- în cazul fidejusiunii judecătoreşti, fidejusorul nu opate invoca excepţia beneficiului de discuţie;

- în cazul fidejusiunii legale şi a celei judecătoreşti, fidejusorul se poate elibera dacă va da creditorului un amanet sau o altă asigurare suficientă pentru garantarea realizării creanţei, posibilitatea ce nu există în cazul fidejusiunii convenţionale.

Caracterele fidejusiunii

Fidejusiunea are întotdeauna o natură contractuală, contractul de fidejusiune având următoarele caractere juridice:

1) Este un contract consensual; se încheie valabil prin simplul acord de voinţă realizat între fidejusor şi creditor. Forma scrisă este necesară ad probationem;

2) Este un contract esenţialmente unilateral, în sensul că dă naştere la obligaţii numai în sarcina fidejusorului. Raporturile care se nasc între fidejusor şi debitorul a cărui datorie o garantează nu izvorăsc din contractul de fidejusiune;

3) Este un contract cu titlu gratuit deoarece, în schimbul obligaţiei sale fidejusorul nu urmăreşte să obţină un echivalent de la creditorul cu care contractează;

4) Este un contract accesoriu, pentru motivul că însoţeşte şi garantează o obligaţie principală: obligaţia debitorului faţă de creditor. Din caracterul accesoriu al fidejusiunii decurg următoarele consecinţe:

- fidejusunea urmează soarta obligaţiei principale;

- întinderea fidejusiunii nu poate fi mai mare decât datoria debitorul,ui;

- fidejusiunea nedeterminată a unei obligaţii principale se întinde la toate accesoriile datoriei şi la cheltuielile necesare introducerii cererii de chemare în judecată şi la cele ocazionate de procedura urmăririi silite.

Fidejusiunea

Condiţii cerute în persoana fidejusorului

a) fidejusorul să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

b) fiedejusorul trebuie să fie o persoană solvabilă, adică să posede avere destulă pentru a garanta o obligaţie;

c) fidejusorul să aibă domiciliul în raza de competenţă teritorială a tribunalului în care trebuie să fie executată obligaţia

d) dacă fidejusorul devine între timp insolvabil el este obligat să aducă un alt fidejusor, îfară de cazul în care fidejusorul este o persoană anume stabilită de creditor.

Stingerea fidejusiunii

Fidejusuinea se stinge pe cale indirectă sau directă.

Fidejusiunea se stinge indirect ca efect al stingerii obligaţiei principale prin lpata făcută de debitor sau prin alte moduri prevăzute de lege.

Fidejusiunea se poate stinge şi pe cale directă, independent de obligaţia principală, prin următoarele moduri:

- remiterea de fidejusiune, creditorul renunţând la garanţie;

- prin compensaţie – intervenită între fidejusor şi creditor;

- prin confuziune – între patrimoniul fidejusorului şi patrimoniul creditorului;

- cedendarum actionum – dreptul fidejusorului de a se opune urmăririi pornită de creditor împotriva sa, dacă din culpa creditorului s-au pierdut drepturile şi garanţiile reale ce I-au însoţit creanţa.

A) Raporturile dintre fidejusor şi creditor

În cazul în care debitorul principal nu-şi execută obligaţia, creditorul are dreptul de a cere plata direct de la fidejusor. Creditorul poate urmări pe fidejusor, chiar înainte de a fi urmărit pe debitorul principal.

Datorită caracterului accesoriu al obligaţie sale, fidejusorul poate opune creditorului toate excepţiile personale, precum şi două excepţii  specifice: beneficiul de discuţiune şi beneficiul de diviziune.

a) Beneficiul de discuţiune constă în facultatea fidejusorului de a cere creditorului, care a pornit urmărirea împotriva sa, să urmărească mai întâi pe debitorul principal, şi numai după aceea, dacă nu-şi va realiza creanţa, să-l urmărească şi pe el.

Pentru admiterea acestei excepţii trebuie întrunite următoarele condiţii:

- excepţia să fie invocată de fidejusor înainte de a intra în faza dezbaterii în fond a cauzei;

- fidejusorul să indice bunurile debitorului care pot fi urmărite şi să avanseze creditorului cheltuielile necesare urmăririi acelor bunuri.

Invocarea acestei excepţii suspendă urmărirea fidejusorului până la cunoaşterea rezultatelor urmăririi debitorului.

Beneficiul de discuţiune nu opate fi invocat dacă fidejusorul a renunţat la el sau dacă s-a obligat în solidar cu debitorul.

b) Beneficiul de diviziune

În ipoteza în care mai mulţi fidejusori garantează aceeaşi datorie, fiecare fidejusor poate invoca beneficiul de diviziune, adică poate cere creditorului sp-şi dividă urmărirea şi s-o reducă în mod proporţional. Invocarea excepţiei beneficiului de diviziune este facultatea fidejusorului faţă de care a început urmărirea.

Beneficiul de diviziune nu înlătură în totalitate aplicarea principiului răspunderii fiecărui fidejusor pentru întreaga datorie, insolvabilitatea unui fidejusor fiind suportată de ceilalţi, în afară de două excepţii:

- când creditorul a divizat urmărirea prin voinţa sa, considerându-se că a renunţat la dreptul de a cere plata întregii datorii de la un singur cofidejusor;

- când unul sau toţi ceilalţi cofidejusori au devenit insolvabili după ce cofidejusorul faţă de care s-a început urmărirea a devenit insolvabil.

Beneficiul de diviziune nu poate fi invocat de fidejusorul care a renunţat la el sau atunci când în contract s-a prevăzut expres solidaritatea cofidejusorilor.

Fidejusorul poate opune creditorului excepţiile inerente datoriei:

- excepţia prescripţiei extinctive;

- nulitatea abolută a obligaţiei principale pentru cauză imorală sau ilicită.

Fidejusorul nu poate invoca excepţiile personale ale debitorului: nulitatea relativă a obligaţiei principale.

B) Raporturile dintre debitorul principal şi fidejusor

În ipoteza în care fidejusorul a plătit datoria  debitorului el are drept de regres împotriva acestuia pentru a obţine restituirea prestaţiei executate. În acest sop are la îndemână o acţiune personală şi o acţiune subrogatorie.

Acţiunea personală se întemeiază pe mandat sau gestiunea de afaceri şi prin intermediul ei fidejusorul poate pretinde de la debitor şi plata dobânzilor legale la suma plătită către creditor.

Acţiunea subriogatorie se întemeiază pe faptul că plătind datoria către creditor el s-a subrogat ex lege în drepturile acestuia.

Fidejusorul pierde dreptul la regres în următoarele condiţii:

- dacă a plătit fără să fie urmărit;

- dacă a plătit fără ştirea debitorului, iar acesta dovedeşte că ar fi putut opune creditorului plata, compensaţia, prescripţia etc.;

- dacă nu l-a înştiinţat pe debitor că a făcut plata, iar acesta plăteşte datoria a doua oară;

Raporturile dintre cofidejusori

Fidejusorul care a plătit singur datoria are drept de regres contra celorlalţi garanţi pentru porţiunea ce priveşte pe fiecare.

Fidejusorul poate alege între o acţiune personală, pe temeiul gestiunii de afaceri şi acţiunea subrogatorie. Acţiunea în regres este divizibilă.

Condiţiile acţiunii în regres:

- fidejusorul care a plătit a fost urmărit în judecată de către creditor;

- debitorul este în stare de faliment sau de insolvabilitate;

- când debitorul s-a îndatorat să-l libereze de garanţie într-un anumit termen, iar acesta a expirat;

- când datoria principală a ajuns la scadenţă.

În alte cazuri dreptul de regres există numai împotriva debitorului principal.

Vizualizeaza domeniile noastre de activitate accesand pagina Avocat Iasi.