Stingerea servituților
Stingerea servituților
Cauzele de stingere a servituților
Servituțile se sting pe cale principală prin radierea lor din cartea funciară pentru una din următoarele cauze:
- consolidarea, produsă atunci când ambele fonduri ajung să aibă același proprietar;
- renunțarea proprietarului fondului dominant la dreptul său de servitute;
- ajungerea la termen, în ipoteza în care acesta a fost prevăzut în actul juridic de constituire a servituții;
- răscumpărarea;
- imposibilitatea definitivă de exercitare a dreptului de servitute;
- neuzul timp de 10 ani;
- dispariția utilității acestora.
Servitutea se va stinge prin exproprierea fondului aservit, dacă este contrară utilității publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat.
Dreptul de servitute se va stinge și ca urmare a rezoluțiunii, anulării ori revocării actului juridic pe baza căruia a fost constituit dreptul de servitute ori a fost dobândit bunul în folosul căruia este exercitat acest drept.
Renunțarea trebuie să fie expresă și fără echivoc, ea nu se poate prezuma.
Servitutea de trecere va putea fi răscumpărată de către proprietarul fondului aservit dacă există o disproporție vădită între utilitatea pe care servitutea o procură fondului dominant și inconvenientele sau deprecierea provocată de fondul aservit.
În caz de neînțelegere între părți privitoare la existența unei asemenea stări de fapt, instanța va putea suplini consimțământul proprietarului fondului dominant.
La stabilirea prețului de răscumpărare, instanța va ține cont de vechimea servituții și de schimbarea valorii celor 2 fonduri, dacă aceasta s-a produs.
Este posibil ca pe parcursul existenței servituții, să intervină o împrejurare de natură să împiedice exercitare ei; dacă această împrejurare va avea caracter definitiv, servitutea se va stinge pentru imposibilitate definitivă de executare.