Model Acțiune de divorț din culpă, pentru motive temeinice

Model Acțiune de divorț din culpă, pentru motive temeinice

Model Acțiune de divorț din culpă^[1], pentru motive temeinice

Sediul materiei:

• Art. 373 lit. b) din C. civ.
• Art. 379 alin (1) C. civ., art. 383, art. 388, art. 390, art. 396-398 C. civ., art. 400 și art. 402 C. civ.
• Art. 148-151 C. proc. civ.
• Art. 192 C. proc. civ.
• Art. 194-195 C. proc. civ.
• Art. 914-927 C. proc. civ.
• Art. 933 C. proc. civ.

Instanța^[2] …..

Domnule Președinte,

Subsemnatul^[3]( nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales^[4] pentru comunicarea actelor de procedură la numitul ( nume ….., prenume ….. ), cu domiciliul în ….., personal/reprezentat prin mandatar convențional/judiciar/reprezentant legal ( nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact^[5] ….. ,

în contradictoriu cu pârâtul^[6](nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal^[7] ….., formulăm prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care solicităm instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

– desfacerea căsătoriei încheiate între noi, părțile, la data de ….., înregistrată în registrul de stare civilă al localității ….., sub nr….., din culpa exclusivă a pârâtului/ (după caz) din culpa comună a soților, întrucât raporturile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

– revenirea mea/ ( după caz ) a pârâtului la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de ….. / ( după caz)păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei^[8];

– obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri^[9] în cuantum de ….., reprezentând prejudiciul cauzat prin desfacerea căsătoriei, constând în …..;

– obligarea pârâtului la o prestație compensatorie^[10], constând în^[11] ….., în beneficiul subsemnatului;

și (dacă este cazul)^[12]:

– stabilirea exercitării în comun a autorității părintești cu privire la minorul(ii)^[13] ….., născut la data de ….., CNP ….., de către ambii părinți/ (după caz) exercitarea în mod exclusiv a autorității părintești cu privire la minorul (ii) ….., născut la data de ….., CNP ….., numai de către tată/mamă;

– stabilirea locuinței minorului la tată/mamă;

– obligarea tatălui/mamei la o pensie de întreținere în favoarea minorului în cuantum de ….. / calculată în funcție de veniturile debitorului, reprezentând contribuția la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorului, de la data promovării acțiunii/ (după caz)de la data pronunțării sentinței de divorț^[14] și până la majoratul minorului;

precum și (dacă este cazul)

– stabilirea unui program de păstrare a legăturilor personale cu minorul, în favoarea tatălui/mamei, după cum urmează …..^[15]

Notă: Prin aceeași cerere de chemare în judecată se poate cere și partajul bunurilor comune. Acesta poate fi însă solicitat și pe cale separată, ulterior divorțului, pentru a nu îngreuna judecata cererii de divorț și pentru a amâna plata taxelor de timbru aferente cererii de partaj^[16].

În fapt, arătăm că^[17]…..

În drept, ne întemeiem art. 373 lit. b) din C. civ., art. 379 alin.(1) C. civ., art. 383, art. 388, art. 390, art. 396-398 C. civ., art. 400 și art. 402 C. civ. ^[18]., art. 914-927 și art. 933 C. proc. civ.

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului ( după caz ).

Totodată, solicităm întocmirea în cauză a raportului de anchetă psiho-socială^[19] și ascultarea minorului de către instanța de judecată^[20].

În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri^[21] ….., în copii certificate pentru conformitate cu originalul^[22], în^[23] ….. exemplare.

În cadrul probei cu testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții ( nume ….. , prenume …..) ….., cu domiciliul^[24] în ….., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ….. și solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea pârâtului, cu mențiunea personal la interogatoriu, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 358 C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând^[25] …..

În conformitate cu art. 453 din C. proc. civ., solicităm instanței să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată^[26] ocazionate de acest proces.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în^[27] ….. exemplare.

Anexăm dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de …..^[28] și procura în original/ copie legalizată/ împuternicirea avocațială^[29] copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității de reprezentant^[30].

Data Semnătura^[31]

………………

Domnului Președinte al Judecătoriei …..

NOTĂ: În fața instanțelor de fond, părțile au obligația de a se înfățișa la judecată în persoană, astfel încât nu se poate solicita judecarea în lipsă (art.920 C.p.c.). Prin excepție, dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicție judecătorească, are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație, care îl împiedică să se prezinte personal, acesta se va putea înfățișa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore sau curator.

1. Este vorba de culpa comună a soților sau de culpa exclusivă a pârâtului. Dacă se constată culpa exclusivă a reclamantului, acțiunea de divorț va fi respinsă, cu excepția cazului în care se constată că sunt îndeplinite cerințele divorțului pentru separare în fapt de peste doi ani, reglementat de art.373 lit.c) din C. civ. A se vedea formularul corespunzător. ↑
2. Competența aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional(a se vedea sub acest aspect prevederile art.1078 pct.5 C. proc.civ. și art.1080 alin.(2) pct.2 C.proc.civ., precum și prevederile art.3 din Regulamentul (CE) nr.2201/2003 al Consiliului Uniunii Europene, cu mențiunea că dispozițiile de drept al Uniunii Europene se aplică prioritar față de reglementările interne), este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul. Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București (art.914 din C. proc. civ.). ↑
3. În calitate de reclamant va figura soțul care invocă că, din cauza unor motive temeinice, cauzate de culpa pârâtului sau de culpa comună a soților, raporturile dintre soți au fost grav vătămate, iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. De regulă, cererea de divorț se formulează personal, fiind însă posibilă formularea acesteia și de către reprezentantul legal, în condițiile 917 alin.(2) C. proc. civ. ↑
4. Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă reclamantul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. ↑
5. Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art.148 din C. proc. civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică/ numărul de telefon/ numărul de fax și alte asemenea. ↑
6. În calitate de pârât va figura soțul reclamantului, respectiv cel ce se face vinovat, în mod exclusiv sau alături de reclamant, pentru vătămarea raporturilor de familie. ↑
7. Se va indica de către reclamant, în măsura în care este cunoscut, în conformitate cu art.194 C. proc. civ. ↑
8. Mențiunea se va insera doar dacă unul dintre soți a luat la momentul încheierii căsătoriei numele celuilalt soț sau ambii soți au purtat ulterior încheierii căsătoriei numele lor reunite. Încuviințarea păstrării numelui de familie dobândit prin căsătorie și după divorț se acordă fie ca urmare a existenței acordului soților acestui aspect, fie pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soți sau de interesul superior al copilului. ↑
9. Formularea acestui capăt de cerere este facultativă, la latitudinea reclamantului. De asemenea, ea poate fi inserată numai dacă se solicită constatarea culpei exclusive a pârâtului pentru desfacerea căsătoriei, neputând fi acordate despăgubiri în caz de culpă comună (art.388 C. civ. ). ↑
10. Formularea acestui capăt de cerere este facultativă, la latitudinea reclamantului. De asemenea, ea poate fi inserată numai dacă se solicită constatarea culpei exclusive a pârâtului pentru desfacerea căsătoriei, neputând fi acordată prestație compenstorie în cazul culpei comune a soților (art.390 alin.(1) C. civ.). Prestația compensatorie se poate acorda doar dacă în sarcina soțului care este obligat la plata acesteia se reține culpa exclusivă în desfacerea căsătoriei, dacă căsătoria a durat cel puțin 20 de ani și dacă, în urma divorțului, se va provoca un dezechilibru semnificativ în condițiile de viață ale celui care o solicită. ↑
11. Prestația compensatorie poate fi stabilită sub forma unei sume globale (caz în care trebuie indicat cuantumul solicitat), a unei rente viagere (respectiv o pensie lunară, plătibilă pe toată durata vieții reclamantului sau pe o durată determinată, stabilită prin hotărâre, caz în care trebuie indicat cuantumul solicitat/ cota procentuală din venitul net al pârâtului și, după caz, perioada pentru care se solicită renta, dacă nu se dorește ca aceasta să aibă caracter viager), ori sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparțin pârâtului (uzufructul poate fi acordat pen întreaga durată a vieții reclamantului, sau pentru o perioadă mai scurtă, stabilită de instanță; ca urmare, trebuie indicate bunurile cu privire la care se solicită instituirea uzufructului, precum și, eventual, perioada pentru care se solicită constituirea acestui drept) – art.392 C. civ. ↑
12. Mențiunile de mai jos se inserează numai dacă din căsătorie au rezultat copii(sau au fost adoptați minori de către ambii soți) și vreunul dintre aceștia este în continuare minor la data cererii de divorț. Dacă există copii minori inserarea acestor capete de cerere accesorii este obligatorie. ↑
13. Minori rezultați din căsătorie sau adoptați de către ambii soți, aceștia având aceeași situație juridică. ↑
14. Dacă soții nu mai conviețuiesc la data cererii de divorț, iar cel care va fi obligat la întreținere nu mai contribuie în natură la întreținerea minorului se va cere obligarea la pensie de la data promovării acțiunii. Dacă soții continuă să trăiască în aceeași locuință comună și prestează amândoi, în natură, întreținere minorului pe parcursul procesului de divorț, se poate solicita obligarea soțului ce va fi obligat la întreținere începând cu data pronunțării sentinței de divorț sau chiar a rămânerii definitive a acesteia, întrucât altminteri ar însemna ca părintele în cauză să presteze întreținere, pentru aceeași perioadă, de două ori. Reamintim că pe tot parcursul procesului de divorț, la cererea părții interesate, instanța poate dispune măsuri provizorii cu privire la pensia de întreținere, pe cale de ordonanță președințială. ↑
15. Se va evidenția în concret programul solicitat (zilele din săptămână, perioadele din vacanțe, dacă programul se va desfășura la domiciliul minorului sau a părintelui separat de copil etc.). Mențiunea nu este obligatorie și rămâne la latitudinea reclamantului, dacă acesta dorește stabilirea programului în favoarea sa. Pârâtul poate solicita și el stabilirea unui astfel de program de păstrare a legăturilor personale pe calea cererii reconvenționale. Temeiul de drept îl constituie dispozițiile art.401. C.proc.civ. A se vedea, pentru amănunte, și formularul corespunzător formulării acestei solicitări pe cale principală. ↑
16. Dacă se dorește formularea cererii de partaj a bunurilor comune, ca cerere accesorie în procesul de divorț, a se vedea formularul corespunzător ipotezei în care o astfel de acțiune este formulată pe cale separată, ale cărui mențiuni vor fi încorporate în prezenta cerere. ↑
17. Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor detalia cel puțin următoarele aspecte, în ceea ce privește capătul de cerere principal: data încheierii căsătoriei; momentul din timpul căsătoriei de când a început și s-a menținut deteriorarea relațiilor de familie; descrierea conduitei culpabile a soțului pârât/ambilor soți care au condus la această deteriorare a relațiilor de familie (certuri, atitudine violentă, neînțelegeri grave legate de relația de familie sau de proiectele de viitor, legături extraconjugale, atitudinea de dezinteres față de viața de familie etc.), motivele pentru care se apreciază că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei.Pe capătul de cerere accesoriu privind numele unuia dintre soți/ a ambilor soți după divorț se vor arăta următoarele: dacă unul/ambii soți și-au schimbat numele de familie prin căsătorie. Dacă se solicită revenirea la numele anterior nu este necesară indicarea unor aspecte suplimentare. Dacă se solicită păstrarea numelui dobândit prin căsătorie se va menționa dacă există sau nu acordul celuilalt soț sub acest aspect, iar, dacă acesta nu există, se vor descrie motivele de fapt pentru care ar trebui totuți încuviințată păstrarea numelui, ținând fie de interesul respectivului soț (spre exemplu, acesta a desfășurat activitate științifică/publicistică și este cunoscut profesional sub numele respectiv sau alte asemenea motive a căror temeinicie va fi apreciată de instanță), fie de interesul copilului minor (spre exemplu, copilul în cauză ar urma să locuiască cu soțul în cauză, fiind în interesul acestuia, din punct de vedere social, să aibă același nume de familie cu părintele la care locuiește).Pe capătul de cerere accesoriu privind acordarea de despăgubiri, se vor evidenția următoarele: motivele pentru care pârâtul este singurul culpabil pentru deteriorarea relațiilor de familie, descrierea prejudiciului cauzat reclamantului prin divorțși modul de stabilire al acestuia.Pe capătul de cerere privind prestația compensatorie, se vor evidenția următoarele: motivele pentru care pârâtul este singurul culpabil pentru deteriorarea relațiilor de familie; evidențierea împrejurării că respectiva căsătorie a durat cel puțin 20 de ani; schimbările pe care divorțul le va produce cu privire la condițiile de viață ale reclamantului și motivele pentru care se apreciază că se va produce un dezechilibru semnificativ față de perioada căsătoriei; descrierea resurselor reclamantului și a mijloacelor pârâtului; vârsta, starea de sănătate, pregătirea profesională a reclamantului și posibilitățile concrete de a realiza venituri, contribuția pe care soții au avut-o sau urmează să o aibă în ceea ce privește creșterea copiilor minori; modul cum a fost determinat cuantumul prestației solicitate; motivele pentru care se optează pentru o anumită formă de prestație compensatorie (sumă globală, rentă viageră, uzufruct asupra unor bunuri mobile/imobile).Pe capetele de cerere accesorii privind autoritatea părintească și locuința minorului/minorilor se vor indica cel puțin următoarele aspecte: descrierea situației minorului/ minorilor (data nașterii, locul unde copiii au locuit și părintele care s-a ocupat în mod curent de îngrijirea acestora după separația în fapt a soților, modul în care părinții au exercitat până la acest moment autoritatea părintească, disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a se preocupa de creșterea și dezvoltarea minorului și de a participa la luarea deciziilor esențiale pentru viitorul acestuia; disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a asigura îngrijirea curentă a minorului și de a locui împreună cu acesta; condițiile materiale și morale pe care fiecare dintre părinți le poate asigura copilului; orice alte aspecte relevante.Dacă se solicită exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către reclamant se vor detalia motivele pentru care se solicită această măsură (spre exemplu: atitudinea abuzivă sau neglijentă a pârâtului față de minor, dezinteresul manifestat de acesta față de copil și care îngreunează luarea deciziilor necesare pentru creșterea și educarea acestuia, imposibilitatea obiectivă a pârâtului de a exercita autoritatea părintească etc.).Pe capătul de cerere accesoriu privind pensia de întreținere pentru copilul minor se vor indica cel puțin următoarele aspecte:data nașterii minorului, nevoile minorului care rezultă din situația sa particulară – respectiv situația școlară, starea de sănătate, activitățile extrașcolare în care este implicat minorul etc. -, precum și veniturile și bunurile pârâtului, dacă acestea sunt cunoscute reclamantului, precum și sursele din care se obțin aceste venituri (locul de muncă al pârâtului, faptul că acesta deține imobile închiriate sau obține venituri din agricultură etc.). Părinții sunt obligați să acorde întreținere copilului lor pe toată perioadă minorității, precum și după majorat, pe durata continuării studiilor, dar cel mai târziu până la împlinirea vârstei de 26 de ani – art.499 C.Civ.). Minorul este prezumat în stare de nevoie și de incapacitate de muncă în raport cu părinții săi. ↑
18. Referința la prevederile art.396-art.402 C. civ. se inserează numai dacă există copii minori (ai ambilor soți sau adoptați de ambii soți, aceștia având o situație identică). ↑
19. Mențiunea se inserează doar dacă din căsătorie au rezultat copii minori și s-au formulat capete de cerere accesorii pricind situația acestora. ↑
20. Inserarea mențiunii nu este obligatorie, ci rămâne la latitudinea reclamantului. Totuși, dacă copilul minor este în vârstă de peste 10 ani, ascultarea acestuia de către instanță este obligatorie, cu referire strict la capetele de cerere accesorii privind situația copilului. Poate fi însă utilă și ascultarea unui copil de vârstă mai mică, dacă acesta își poate exprima o opinie exprimată în cauză în ceea ce privește relațiile cu părinții și propria sa situație. Chiar dacă ascultarea nu este cerută de către niciuna dintre părți, ea poate fi dispusă de către instanță din oficiu. ↑
21. Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Se depun în mod obligatoriu: certificatul de căsătorie, certificatul de naștere al copilului minor, putând fi depuse orice alte înscrisuri relevante. La cererea se poate alătura, după caz, înțelegerea soților, rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei și, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului. (art.915 alin.(3)-(4) C. proc. civ.). ↑
22. Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură. ↑
23. Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului/pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art.149-150 C. proc. civ. ↑
24. Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul/județul). ↑
25. Se vor meționa faptele pe care reclamantul dorește să le probeze prin interogatoriul pârâtului. Spre exemplu, culpa acestuia în deteriorarea relațiilor de familie. ↑
26. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția reclamantului. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocaților/ experților/ specialiștilor/ sumele cuvenite martorilor/ cheltuielile de transport/ cheltuielile de cazare și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. ↑
27. Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art.149 C. proc. civ. în atâtea exemplare câți pârâți sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă pârâții au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru pârâți. ↑
28. Taxa de timbru se va determina în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr.80/2013. În prezent, aceasta este de 100 de lei (art.15 lit.b) din OUG). Dacă prin aceeași cerere se formulează cerere de partaj, aceasta trebuie taxată distinct cu o sumă cuprinsă între 3-5% din valoarea masei partajabile, în funcție de obiectul concret al cererii, la care se adaugă o taxă calculată la valoare dacă se invocă o cotă de contribuție superioară celei prezumate de către lege(50%). ↑
29. Se va depune numai atunci când cererea este formulată prin reprezentant/avocat. ↑
30. Se va depune atunci când cererea este formulată de către reprezentantul legal al reclamantului. ↑

31. Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art.196 din C. proc. civ. ↑