Model Cerere de încuviințare a adopției interne

Model Cerere de încuviințare a adopției interne

Sediul materiei:

• Art. 454 - art. 474 C. civ.
• Art. 6-15, art. 47-51, art. 74-76 și art. 78 Legea nr. 273/2004
• Art. 148-151 C. proc. civ.
• Art. 527-537 C. proc. civ.

Instanța^[1] .....

Domnule Președinte,

Petenta/ petenții^[2]( denumire.... /nume ....., prenume .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal ....., cu domiciliul procesual ales^[3] pentru comunicarea actelor de procedură la numitul ( nume ....., prenume ..... ), cu domiciliul în ....., personal/reprezentat prin mandatar convențional/judiciar/reprezentant legal ( nume ....., prenume .....), cu sediul profesional în ....., având următoarele date de contact^[4] ..... ,

în contradictoriu cu intimații^[5](nume ....., prenume ..... / denumire .....), cu domiciliul în ....., având codul numeric personal^[6] ....., formulăm prezenta

CERERE

prin care solicităm instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța:

- să încuviințeze adopția minorului/majorului ....., născut la data de ....., fiul lui ..... și al ....., născut la data de ....., act de naștere nr....., CNP ....., cu domiciliul în ....., de către petentul/ (după caz) intimatul ....., fiul lui .... și al ....., născut la data de ....., CNP ....., și (dacă este cazul) de către petenta/ (după caz)intimata ....., fiica lui ..... și a....., născută la data de ....., CNP ....., ambii cu domiciliul în .....

- să dispună ca pe viitor adoptatul să poarte numele de familie al adoptatorului / adoptatorilor^[7];

- să încuviințeze schimbarea prenumelui adoptatului, din acela de....., în acela de .....;(dacă este cazul)^[8]

- să dispună întocmirea de către serviciul de stare civilă competent a unui nou act de naștere pentru adoptat, în care adoptatorii vor figura ca părinți firești ai acestuia.

În fapt, arătăm că^[9].....

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozițiile art. 454 - art. 474 C. civ., art. 6-15, art. 47-51, art. 74-76 și art. 78 din Legea nr. 273/2004.

În dovedire, solicităm încuviințarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului ( după caz ).

Totodată, solicităm ascultarea copilului de către instanța de judecată^[10].

În cadrul probei cu înscrisuri, depun următoarele înscrisuri^[11] ....., în copii certificate pentru conformitate cu originalul^[12], în .....^[13] exemplare.

În cadrul probei cu testimoniale^[14], indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiții ( nume ..... , prenume .....) ....., cu domiciliul^[15] în ....., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ..... și solicităm citarea acestora.

În cadrul probei cu interogatoriu^[16], solicităm citarea intimatului/intimaților(adoptatorilor), cu mențiunea personal la interogatoriu, pentru exprimarea consimțământului la adopție.

Solicităm judecarea cauzei în lipsă^[17], în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct.2 ) din C. proc. civ.

Depunem prezenta cerere de chemare în judecată în .....^[18] exemplare.

Precizăm că prezenta cerere este scutită de taxă judiciară de timbru, în conformitate cu prevederile art. 75 din Legea nr. 273/2004.

Anexăm procura în original/ copie legalizată/ împuternicirea avocațială^[19].

Data, Semnătura^[20],

Domnului Președinte al Tribunalului

1. Competența aparține tribunalului/ tribunalului specializat (în prezent există un singur tribunal specializat în această materie, respectiv Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov) în raza teritorială a căruia se află domiciliul adoptatului. Dacă nu se poate determina instanța competentă după acest criteriu, cererea va fi soluționată de către Tribunalul București (art.74 alin.(3) din Legea nr.273/2004. ↑
2. Dacă s-a urmat procedura de drept comun (s-a deschis procedura adopției, iar copilul a fost încredințar provizoriu unei persoane/ familii potențial adoptatoare), instanța va putea fi sesizată fie de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul adoptatorilor, fie, direct, de către potențialii adoptatori (respectiv persoana sau familia căreia îi fusese încredințat copilul).În cazul adoptatului major, precum și în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv, cererea de încuviințare în vederea adopției va fi formulată în mod direct de către potențialul adoptator. În această situație nu este necesară nici deschiderea procedurii adopției interne și nici încredințarea în vederea adopției.|În cazul adopției copilului care se află în plasament la familia adoptatoare sau la unul dintre soții adoptatori de cel puțin doi ani, precum și în cazul adopției copilului de către tutorele său, dacă s-a instituit tutela de cel puțin doi ani, calitatea procesuală activă, respectiv dreptul de a sesiza instanța revine fie direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul adoptatorilor, fie, direct, potențialilor adoptatori, în ambele cazuri fiind însă necesar ca anterior să se fi deschis procedura adopției interne prin hotărâre judecătorească definitivă. ↑
3. Mențiunea nu este obligatorie și va fi inserată numai dacă petentul dorește comunicarea actelor de procedură la o altă adresă decât cea de domiciliu. ↑
4. Mențiunea este facultativă, în conformitate cu art.148din C. proc. civ. Se pot indica: adresa de poștă electronică/ numărul de telefon/ numărul de fax și alte asemenea. ↑
5. În calitate de intimați vor figura, după caz: - persoana/familia care dorește să adopte copilul, precum și, dacă este cazul, direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a solicitat deschiderea procedurii adopției interne (în situația în care copilul a fost încredințat, în vederea adopției, adoptatorilor, stabilindu-și astfel domiciliul la aceștia, iar cererea este formulată de către direcția generală de asistență socială în raza căruia se găsește acest domiciliu);/ - direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul adoptatorilor și al copilului, precum și, dacă este cazul, direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a solicitat deschiderea procedurii de adopție internă (în situația în care copilul a fost încredințat, în vederea adopției, adoptatorilor, stabilindu-și astfel domiciliul la aceștia, iar cererea este formulată de către potențialii adoptatori, la sfârșitul perioadei de încredințare provizorie);/ - adoptatul major (în cazul în care se solicită adopția unei persoane cu capacitate de exercițiu deplină);/ - părinții firești ai adoptatului (în cazul adopției copilului de către soțul unuia dintre părinții firești sau adoptivi);/ - direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului, precum și, dacă este cazul, direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a solicitat deschiderea procedurii adopției interne (în cazul copilului aflat în plasament la adoptatori sau sub tutela adoptatorului de cel puțin doi ani și pentru care a fost deschisă procedura adopției interne, dacă cererea de încuviințare a adopției este formulată în mod direct de către adoptatori);/ - persoana/familia la care copilul se află în plasament/tutorele care doresc să-l adopte pe minor, precum și, dacă este cazul, direcția generală de asistență socială și protecția copilului care a solicitat deschiderea procedurii adopției interne(în situația arătată mai sus, dacă cererea este formulată de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului). Conform legii (a se vedea art.49 alin.(1)-(2) din Legea nr.273/2004), nu este necesară indicarea în calitate de intimați a părinților firești ai adoptatului (cu singura excepție a cererii de încuviințare a adopției copilului minor de către soțul părintelui firesc/adoptiv), întrucât consimțământul acestora a fost verificat/suplinit în faza deschiderii procedurii adopției. Totuși, dacă apreciază necesar și au intervenit elemente noi, instanța, din oficiu, poate solicita din nou consimțământul părinților firești, în condițiile art.50 alin.(1) din Legea nr.273/2004. Se impune însă mențiunea că din considerentele Deciziei nr.369/2008 a Curții Constituționale reiese că ar fi necesară exprimarea consimțământului părinților firești și în această fază a adopției, însă legiuitorul a considerat probabil că actuala formă a legii răspunde exigențelor Curții. ↑
6. Se va indica de către petent, în măsura în care îi este cunoscut, în conformitate cu art.194 C. proc. civ. ↑
7. Dacă adopția se face de către doi soți ori de către soțul care adoptă copilul celuilalt soț, iar soții au nume de familie comun, copilul adoptat poartă acest nume. Dacă soții nu au nume de familie comun, în cerere se va preciza în mod obligatoriu care dintre numele lor de familie au convenit să-l poarte pe viitor adoptatul sau să arate că nu s-au putut înțelege asupra acestui aspect, în acest ultim caz urmând a hotărî instanța. ↑
8. Mențiunea este facultativă și se va insera doar dacă adoptatorii doresc schimbarea prenumelui copilului. Aceasta poate fi încuviințată numai pentru motive temeinice, care vor fi detaliate în cererea de încuviințare a adopției și numai cu consimțământul adoptatului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani. ↑
9. Se va prezenta situația de fapt, cu indicarea aspectelor esențiale pentru soluționarea cauzei. În cazul de față se vor indicaelementele de fapt din care rezultă îndeplinirea condițiilor de fond ale adopției (prevăzute la art.455 -468 din C. civ., art.6-15 din Legea nr.273/2004); se va descrie succint modul de derulare a procedurii de adopție - cu indicarea hotărârilor prin care a fost deschisă procedura de adopție, respectiv prin care a fost încredințat copilul, în vederea adopției, potențialilor adoptatori; se vor descrie relațiile care s-au stabilit între adoptatori și adoptat pe perioada încredințării provizorii; se vor evidenția pe scurt garanțiile materiale și morale pe care le prezintă persoana/familia adoptatoare; se vor prezenta motivele pentru care se apreciază că adopția de către respectivii adoptatori corespunde interesului superior al copilului. Toate aceste elemente vor fi descrise într-o manieră sintetică, ele rezultând din documentația întocmită pe parcursul procedurii de adopție și mai ales din raportul final întocmit la finalul perioadei de încredințare provizorie în vederea adopției și rapoartele intermediare, bilunare, de monitorizare.În ipotezele speciale în care nu este necesară parcurgerea perioadei de încredințare în vederea adopției se vor indica elementele de fapt din care să rezulte îndeplinirea cerințelor specifice acestora. Spre exemplu, se va arăta că minorul se află în plasament la adoptatori/sub tutela adoptatorilor de mai mult de 2 ani, că în această perioadă s-au dezvoltat între adoptatori și adoptat relații specifice unei familii, se va descrie modul în care adoptatorii s-au preocupat de îngrijirea, creșterea și educarea , adoptatului, se vor indica circumstanțele care au condus la instituirea plasamentului/tutelei și se va preciza dacă în această perioadă adoptatul a ținut legătura/ a dorit să țină legătura cu părinții săi firești.În ipoteza adoptatului major vor trebui descrise circumstanțele de fapt din care să rezulte că adoptatul a fost crescut de către adoptator(i), cerință esențială pentru încuviințarea adopției în această ipoteză specială.În ipoteza adopției copilului unuia dintre soți se vor indica și următoarele elemente: data la care adoptatorul s-a căsătorit cu părintele adoptatului, dacă acesta s-a preocupat de copil pe durata respectivei căsătorii, relațiile stabilite între minor și adoptator, care sunt relațiile păstrate de copil cu celălalt părinte firesc, motivele pentru care se apreciază că adopția ar fi în interesul superior al minorului, precum și orice alte aspecte considerate relevante. ↑
10. Inserarea mențiunii nu este obligatorie, aceste aspecte putând fi dispuse și din oficiu de către instanță. Ascultarea este obligatorie dacă copilul a împlinit 10 ani, acestuia solicitându-i-se consimțământul pentru adopție (art.78 alin.(2) teza finală din Legea nr.273/2004). Conform art.78 alin.(3) din Legea nr.273/2004, atunci când ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se va solicita opinia, în măsura în care este posibil. ↑
11. Se vor enumera înscrisurile depuse, cu menționarea elementelor pentru identificare. Cererea de încuviințare a adopției va fi însoțită, în mod obligatoriu, de documentele prevăzute la art.48 alin.(2) din Legea nr.273/2004, respectiv: certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata; certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica; atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare (notă: nu este necesară depunerea acestui document în cazul adoptatului major și în cazul adopției copilului de către soțul părintelui său); hotararea judecatoreasca definitiva de incredintare in vederea adoptiei (notă: nu este necesară depunerea acestui document în cazul adoptatului major, în cazul adopției copilului minor de către soțul părintelui său, în cazul copilului aflat în plasament la/sub tutela adoptatorului de cel puțin 2 ani); certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata; certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata; cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris; hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii adoptiei interne a copilului (notă: depunerea acestui document nu este necesară în cazul adoptatului major, respectiv în cazul adopției copilului de către soțul părintelui său firesc/adoptiv); raportul de consiliere si informare a parintilor firesti in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc; documentul care consemneaza rezultatul expertizei pentru confirmarea filiatiei fata de tata, realizata prin metoda serologica ADN, in cazul adoptiei copilului de catre sotia parintelui firesc atunci cand copilul a fost recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si in cazul in care paternitatea copilului a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii; declaratia notariala pe propria raspundere, prevazuta la art. 6 alin. (2) lit. c) din Legea nr.273/2004. ↑
12. Certificarea se face de către parte sau reprezentantul acesteia, sub semnătură. ↑
13. Înscrisurile se vor depune în exemplare suficiente pentru a fi comunicate pârâtului/pârâților și unul pentru instanță, în conformitate cu art.149-150 C. proc. civ. ↑
14. Proba testimonială poate fi necesară, în unele cazuri, pentru dovedirea unora dintre cerințele adopției. Spre exemplu, în cazul adopției majorului, pentru a dovedi că adoptatorii l-au crescut pe acesta în perioada minorității. ↑
15. Se va menționa adresa completă a martorilor (localitate, stradă, număr, blocul, scara, etajul, numărul apartamentului, sectorul/județul). ↑
16. Mențiunea nu este obligatorie. Dacă adoptatorii au în cauză calitatea de intimați, aceștia au obligația să se prezinte pentru a-și exprima consimțământul la adopție în fața instanței, urmând a fi citați în acest sens, chiar dacă nu se solicită interogatoriul prin acțiunea introductivă de instanță. ↑
17. Mențiunea este facultativă și depinde de poziția petentului. Se va indica numai dacă petentul nu dorește să se prezinte la fiecare termen de judecată. Dacă în calitate de petent figurează adoptatorul, acesta va trebui însă să se prezinte personal cel puțin o dată, pentru a-și exprima consimțământul la adopție în fața instanței. ↑
18. Cererea de chemare în judecată va fi depusă, în conformitate cu art.149 C. proc. civ. în atâtea exemplare câți intimați sunt și un exemplar pentru instanță. Dacă intimații au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități, se poate depune un singur exemplar pentru intimații. ↑
19. Numai pentru cererea formulată prin mandatar/avocat. ↑

20. Semnătura de pe cererea de chemare în judecată trebuie să fie olografă (scrisă de mână), nesemnarea acesteia putând determina nulitatea cererii, în conformitate cu art.196 din C. proc. civ. De asemenea, se va aplica ștampila instituției petente. ↑