Casatorie - Viza » Întreabă Avocat
0

Casatorie - viza

Categories
Tags
Întrebări și Răspunsuri › Categorie: Familie - Divorţ, Partaj, Încredinţare minori, Căsătorie, Adopţie › Casatorie - viza
0
Plus
Minus
Mihaela Parfente a întrebat 2 ani în urmă

Casatorie - viza

Buna ziua! Fratele meu are o relatie cu o fata din Ucraina. Aceasta a ramas insarcinata, la momentul actual este insarcinata in 4 luni. A avut viza pe 3 luni, dupa care, a fost nevoita sa se intoarca inapoi.

Ei ar vrea sa se casatoreasca. Intrebarea mea este urmatoare:

Daca se casatoresc, primeste si ea cetatenie romana automat sau cetatenia o sa o primeasca doar copilul dupa nastere iar mama o sa aiba nevoie mereu de viza? Ce i-ati sfatui sa faca? Sper ca ma puteti lamuri.

Multumesc frumos!

Raspuns

Casatorie - viza

Buna ziua,

Detalii despre viza si cetatenie regasiti mai jos. 

 Începând cu data de 01.10.2018 la sediul ANC din București, înregistrarea cererilor privind cetățenia română, formulate în temeiul art. 8, art. 81, art. 10 şi art. 27 din Legea nr. 21/1991 se va efectua exclusiv în baza programării online pe noul modul de programare de tip calendar. De asemenea, se menţin dispoziţiile cu privire la obligativitatea programării online a persoanelor care depun cereri formulate în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991.

 

IMPORTANT! În cazul în care un solicitant face o programare pe un articol de lege (exemplu art. 8) iar la depunerea actelor rezultă că cererea este în conformitate cu un alt articol de lege decât cel pentru care s-a făcut programarea (exemplu art. 11), programarea va fi anulată iar depunerea cererii va fi respinsă urmând a se reprograma la o dată ulterioară, în conformitate cu articolul corect de lege.

 

Persoanele programate pentru depunerea jurământului la sediul A.N.C., în vederea eliberării certificatului de cetățenie si pentru copiii minori, trebuie să prezinte următoarele:

  - 2 (două) poze tip buletin pentru fiecare copil în parte;

    - pașaport /act de identitate al copilului minor sau pașaport al părinților în care se regaseste fotografia minorului.

   NU este necesară prezența copiilor la depunerea jurământului și nici la eliberarea certificatului de cetățenie al acestora.  

 

     La înregistrarea dosarelor privind cetăţenia română este obligatorie depunerea a două fotografii color de dată recentă format 3.5 cm X 4.5 cm (măsură aplicabilă începând cu data de 02.07.2018), precum şi prezentarea documentelor de identitate şi de stare civilă atât în original, cât şi în copie legalizată (cu traducere în limba română legalizată / supralegalizate / apostilate, dacă este cazul, în funcție de situația specifică articolului de lege în temeiul căruia este formulată cererea), în cazul documentelor emise de autorităţile altor state, sau în copie simplă în cazul documentelor emise de autoritățile române. De asemenea, nu vor fi acceptate acte laminate (plastifiate), întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării. În situația în care solicitantul nu prezintă originalul fiecărui document care se regăsește în copie în dosarul constituit, cererea privind cetățenia română nu va fi înregistrată de angajatul ANC, petentul fiind îndrumat în vederea reglementării situației și depunerea ulterioară a dosarului.

 

  ACTE NECESARE ARTICOLUL 8:

  1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;
  2. Permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată;
  3. Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări;
  4. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  5. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
  6. Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;
  7. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  8. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
  9. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
  10. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
  11. Dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:
  1. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.
  2. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  3. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  4. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  5. Dovadamijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani:
  6. venituri din activităţi comerciale
  7. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
  8. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.

III. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului unic;

  1. dovada încasării dividendelor cuvenite;
  2. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;
  3. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.
  4. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M. de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.
  5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
  6. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
  7. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.

III. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent.

IV.adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs.

  1. Talon de pensie sau alte dovezi;

 

 IMPORTANT

  • Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.
  • Toate actele se depun într-un dosar cu şină.
  • Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii.
  • Cerererile se depun personal  şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
  • Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.
  • Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).

 Procedura acordării cetăţeniei române art. 8

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
  2. b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
  3. c) a împlinit vârsta de 18 ani;
  4. d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
  5. e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
  6. f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
  7. g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

 

Termenele prevăzute la lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

  1. a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;
  2. b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
  3. c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
  4. d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.

 

În cazul în care cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la lit. a).

 

 

ACTE NECESARE ARTICOLUL 81:

  1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată, sau orice alt act de identitate;
  2. Declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  3. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată;
  4. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
  5. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  6. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
  7. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
  8. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
  9. Documente relevante din care să reiasă faptul că solicitantul a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești (în vederea elaborării punctului de vedere emis de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 81 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991). 

 Procedura acordării cetăţeniei române în baza art. 81

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

 

ACTE NECESARE ARTICOLUL 82:

  1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată, sau orice alt act de identitate;
  2. Declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  3. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere,autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.
  4. Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
  5. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
  6. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
  7. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
  8. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

 

 Procedura acordării cetăţeniei române în baza art. 82

 

Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

  1. a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;
  2. b) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.

 

În cazul persoanelor care depun cererea în baza acestui articol de lege, acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Etape pentru obținerea cetățeniei

ARTICOLUL 8

  1. Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, în baza unei aprobări prealabile scrise, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului.

  1. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor prevăzute la  art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

  1. Interviul

Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei române,  respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional.

  1. Raportul Comisiei

Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.

  1. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

  1. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României."

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.

ARTICOLUL 81

  1. Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române în baza art. 81 se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, în baza unei aprobări prealabile scrise, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti.

De asemenea, cererile de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 81 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul.

În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române în baza art. 81, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române, respectiv dacă persoana dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni, este cunoscută cu o bună comportare şi nu a fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face nedemnă de a fi cetăţean român.

În situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

  1. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenieși întocmirea raportului

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinireasauneîndeplinirea condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române prevăzute la art. 81. În acest sens, Comisia va întocmi un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a celorlalte documente necesare soluţionării acestui tip de cerere.

Raportul, însoţit de cererea de acordare a cetăţeniei române, va fi înaintat preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

3.Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

  1. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă de la data depunerii jurământului de credinţă față de România.

Astfel, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

În cazuri temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente doveditoare. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (pentru persoanele care au solicitat stabilirea domiciliului în România) sau de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din țara de domiciliu (pentru persoanele care au solicitat menținerea domiciliului în străinătate).

Jurământul de credinţă se depune de către persoanele care au solicitat redobândirea cetățeniei române cu stabilirea domiciliului în România în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens.

Jurământul are următorul conţinut: "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României"

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81 cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv.

Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81 cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în cadrul ședinței solemne din România, în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei române.

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.

ARTICOLUL 82

  1. Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.

Ministerul Tineretului şi Sportului înaintează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române.

  1. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenieși întocmirea raportului

Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție, dispune solicitarea de relaţii pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea cetăţeniei române, respectiv dacă persoana dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni, este cunoscută cu o bună comportare şi nu a fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face nedemnă de a fi cetăţean român.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

Cererea este înaintată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

În cazul în care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetățenie întocmește un raport care este înaintat Ministerului Tineretului şi Sportului.

În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Comisia pentru cetăţenie va întocmi un raport care este înaintat Președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

  1. Aprobarea cererii prin Hotărâre de Guvern

Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române persoanei în cauză printr-o hotărâre de Guvern, care va fi publicată în Monitorul Oficial.

  1. Respingerea cererii prin ordin al Președintelui A.N.C.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, va proceda la respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

  1. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

În termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

Nedepunerea jurământului de credinţă în termenul de 6 luni, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română în condiţiile art. 82, atrage încetarea efectelor Hotărârii de Guvern emise. Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

În cazuri temeinic justificate, termenul de 6 luni poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia. Cererea de prelungire se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut:  "Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României."

După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare a cetăţeniei române.

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei române.


Adaugă răspuns

18
+
15
=