Formele de exercitare a profesiei de avocat

Sediul materiei:
Legea nr.51/1995, art.5-9, art.37, art.56 (2) lit.h).
Statutul profesiei de avocat: art.6 (2), art.9 (1), art 122 (5) si (6), art.128(1), art.180-211, art.222, art.223, art.225, art.226 (2) si (3), art.244, art.246, art.247, art.248, art.249, art.257 (2), art.295, art.296 (2), Anexa XI, Anexa XII si Anexa XIII, Anexa XXVIII, Anexa XXIX, Anexa XIV, Anexa XV.

Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:
a) cabinet individual;
b) cabinet asociat;
c) societate civilă profesională;
d) societate profesională cu răspundere limitată.
Principii generale si comune tuturor formelor de exercitare a profesiei
Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statut.
Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor, formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formulare în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţă juridică emise de formele de exercitare a profesiei.
Pentru uzul în raporturile cu clienţii străini, formularele emise vor putea fi redactate întro limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a traducerii. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.
În cadrul formelor de exercitare îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
La constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum şi ulterior acestui moment, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu respectarea procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. cu privire la constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi în condiţiile prevăzute de lege.
Necesitatea respectării procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. şi efectul de opozabilitate faţă de terţi al înscrierii în registru devin aplicabile de la data ce se va stabili în acest scop prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor,
Până la data stabilită de către Consiliul U.N.B.R. operarea diviziunii patrimoniale se face prin declaraţie înscrisă în statutul societăţii civile profesionale, în actul de înfiinţare al cabinetului individual de avocat, în convenţia de asociere a cabinetelor individuale de avocaţi, după caz, sau prin declaraţie separată, întocmită în formă scrisă şi înregistrată la baroul din care face parte avocatul. Orice creditor al unui avocat a cărui creanţă sa născut în legătură cu profesia poate solicita baroului informaţii privind masa patrimonială afectată exercitării profesiei avocatului conform declaraţiilor înregistrate la barou.
Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii şi ale statutului.
Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiarcontabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale).
În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cotaparte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiarcontabile ale formei de exercitare 9a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiarcontabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidenţele financiar contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.
În cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nouconstituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foştii lor titulari, nouasociaţi, decid astfel.
În situaţia prevăzută, forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.
În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.
Avocatul este obligat să înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;
b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a baroului;
g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
h) obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere limitată;
i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale statutului. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.
În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.
În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari rămân în fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică condiţiile prevăzute de Lege şi de statut.
Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute se aplică în mod corespunzător.
Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.
Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaţii definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie.
Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.
Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.
Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare.
Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit Legii.
Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut cu privire la soluţionarea cererilor.
Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispoziţiile Legii şi ale statutului.
Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat întro situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicţia şi ale statututului.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.
Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.
Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.
În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.
În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei.
Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de email, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea „avocat stagiar” sau „avocat definitiv”.
Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.
Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.

Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a) amplasarea unei firme conforme;
b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;
e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f) domeniu de internet şi adrese de email;
g) pagină web;
h) publicarea de articole în reviste sau alte publicaţii de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.

Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:
a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau întrun loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;
b) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;
c) publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
d) aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte evenimente sau acţiuni care nu sunt destinate publicului larg;
e) utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin email sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
g) promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
h) comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi în forma de exercitarea profesiei;
i) incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale, în exercitarea mandatului său sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiune expresă din partea acestuia.
Barourile, U.N.B.R. şi organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă.
Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.
În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă, dimensiunile sunt de maximum 6x9 cm.
Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.
În vederea participării la manifestările menţionate, formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.

Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:
a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şiau dat acordul în acest sens;
b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.
Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public numai la manifestările prevăzute şi în condiţiile stabilite. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.

Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (email);
b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;
c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.

Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia.
Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, precum şi la modul de realizare a corespondenţei.
Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.
Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu.
Adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în reviste de specialitate juridică.
Pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate, forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.
Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:
a) menţiunile autolaudative sau comparative;
b) nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
c) informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
d) furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
e) menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de plată şi care constituie politici de dumping;
f) orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;
g) orice forme de publicitate realizate de către terţi.
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.
Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:
a) să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printrun avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
b) să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor;
c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.

Cabinetul individual

În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru aşi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii
Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
a) în cazul cabinetului individual – numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) în cazul cabinetelor grupate – numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată întrun drept sau interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile Legii şi ale statutului profesiei.
Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.
Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.
Cabinetele grupate se individualizează printro denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma „cabinete de avocat grupate” (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat grupate” sau „I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat grupate”).
În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou.
Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă.
Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale, cu respectarea prevederilor statutului.
Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
Dobânditorul denumirii transmise va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.

Cabinete asociate
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.
Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.
Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.
Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.
Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate” (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat asociate” sau „I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat asociate”).
Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma „în asociere” (exemplu: „ION IONESCU – Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU – Cabinet de avocat – în asociere”).
Convenţiile de asociere se încheie în formă scrisă.

Societatea civilă profesională

În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.
Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.
Raportul juridic civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator, fără a se cere opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei în care serviciile profesionale constau în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, când în contractul de asistenţă juridică se menţionează numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum şi dreptul sau interdicţia de substituire a acestuia.
Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică.
Societatea civilă profesională se individualizează printro denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma „societate civilă de avocaţi” (exemplu: „ION IONESCU – Societate civilă de avocaţi” sau „IONESCU, POPESCU – Societate civilă de avocaţi”).
Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile.
Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).
Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel fiinţă.
Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.

Societatea profesională cu răspundere limitată.
În cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nouconstituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foştii lor titulari, nouasociaţi, decid astfel.
În situaţia prevăzută forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.
În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.
Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi un patrimoniu propriu de afectaţiune destinat exercitării profesiei de avocat.
În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectaţiune este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, şi cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum şi din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionării sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociaţi.
Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care îşi exercită profesia în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.
Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat.
Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.
Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printro denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma „societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată” (exemplu: „ION IONESCU – Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată” sau „IONESCU, POPESCU – Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată”).
Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă.
Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.
Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
a) numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;
b) data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a avocaţilor asociaţi;
c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
d) capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori în clientelă, şi a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în clientelă, precum şi a modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;
e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;
f) asociaţii coordonatori care reprezintă şi administrează societatea, împreună cu puterile ce li sau conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;
h) durata societăţii;
i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.
Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condiţiile Legii şi ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.
Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societăţii profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii şi a statutului.
Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal.
Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare.
Baroul va ţine registrul de evidenţă a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public.
Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscrişi în acelaşi barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, şi către toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societăţii profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.
Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.
Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.
Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată, şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi.
În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuţie cu titlu de aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.
Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea avocaţilor asociaţi.
Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.
Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.
Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în statut.
Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.
Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaţilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.
Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacă în statutul societăţii nu se prevede o durată mai mare.
Asociaţii societăţii profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine întro societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele cărora doreşte să le transmită respectivele părţi sociale şi preţul.
Transmiterea către terţi poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi sau dacă în termenul prevăzut niciun asociat nu şia exercitat dreptul de preemţiune.
Dreptul de preempţiune la dobândirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia de înstrăinare aparţine asociaţilor rămaşi în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobândească respectivele părţi sociale.
Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte.
La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.
În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul prezente in statut.
Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deţine această calitate mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformată în cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept şi intră în lichidare.