Forma actului juridic civil – Update
Voința de a contracta poate fi exprimată verbal sau în scris. De asemenea, poate fi manifestată şi printr-un comportament care, potrivit legii, convenției părților, practicilor statornicite între acestea sau uzanțelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenției de a produce efecte juridice corespunzătoare.
Înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic, având forța probantă prevăzută de lege.
Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.
Dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socoteşte valabil chiar dacă formă nu a fost respectată.
Dacă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supusă condițiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa.
În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.
Contractele care se încheie prin mijloace electronice sunt supuse condițiilor de formă prevăzute de legea specială, nr.365/2002 privind comerțul electronic, republicată şi apărută în Monitorul Oficial, nr.959 din 29 noiembrie 2006.
Forma actului juridic civil
Forma cerută ad validitatem
Prin forma cerută ad validitatem se înţelege acea condiţie esenţială şi specială, care constă în necesitatea îndeplinirii formalităţilor prestabilite de lege sau de părţi, în lipsa cărora actul juridic civil nu s-ar putea naşte în mod valabil.
Instituirea de către lege a formei ad validitatem ţine seama de următoarele motive:
– atenţionarea părţilor asupra importanţei deosebite pe care o au anumite acte juridice pentru patrimoniul celor care le încheie; ex: donaţia, ipoteca convenţională, căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei;
– asigurarea unei depline libertăşţi şi asigurarea certitudinii consimţământului; ex: cazul testamentului;
– exercitarea unui control al societăţii, prin organele statului, asupraactelor ce prezintă importanţă juridică ce depăşeşte interesele părţilor; ex: înstrăinarea terenurilor;
– realizarea unei publicităţi de natură să ocrotească interesele creditorului, precum si ocrotirea intereselor terţilor.
Caracterele formei ad validitatem
– este un element constitutiv, esenţial al actului juridic, în lipsa căruia intervine nulitatea absolută a actului în cauză;
– este incompatibilă cu manifestarea tacită a voinţei, altfel spus, de esenţa formei cerută ad validitatea este manifestarea expresă a voinţei;
– forma solemnă este exclusivă, părţile fiind obligate să adopte numai forma prevăzută de lege; excepţie – testamentul.
Condiţiile care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad valliditatem
– toate clauzele actului juridic civil trebuie să îmbrace forma cerută pentru validitatea sa;
– actul aflat în interdependenţă cu actul solemn trebuie să îmbrace şi el forma specială;
– uneori, actul care determină ineficacitatea actului solemn trebuie, în principiu, să îmbrace şi el forma solemnă;
Forma actului juridic civil
Aplicaţii ale formei ad validitatem
Principalele acte juridice pentru care legea prevede forma solemnă sunt următoarele:
– donaţia;
– testamentul;
– ipoteca convenţională;
– subrogarea în drepturile creditorului consimţită de debitor;
– actele între vii, având ca obiect terenuri;
– căsătoria;
– acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
– renunţarea expresă la succesiune;
– actele constitutive ale asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop patrimonial;
– contractul de arendare scris.
Forma cerută ad probationem
Prin forma cerută ad probationem se înţelege acea cerinţă care constă în întocmirea unui înscris care să probeze actul juridic civil.
Această formă este justificată, pe de o parte, de importanţa anumitor acte juridice civile, iar pe de altă parte, de avantajul practic pe care ea îl prezintă, în sensul că asigură redarea fidelă şi certă a conţinutului actului juridic civil.
Forma ad probationem este obligatorie, nerespectarea ei atrage sancţiunea inadmisibilităţii dovedirii actului (negotium) cu alt mijloc de probă şi reprezintă o excepţie de la principiul consensualismului.
Aplicaţii:
– actele care au un obiect de valoare mai mare decât cea prevăzută de lege
– Contractul de locaţiune;
– Depozitul voluntar;
– Tranzacţia;
– Contractul de închiriere a locuinţelor;
– Acordul petrolier;
– Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor;
– Contractul de reprezentare teatrală sau de execuţie muzicală;
– Contractul de asigurare.
Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi
Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi, înseamnă acele formalităţi care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil şi persoanelor care n-au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.
Justificarea acestei cerinţe de formă a actului juridic se găseşte în ideea de protecţie a terţilor.
Aplicaţii:
– publicitatea imobiliară prin cărţile funciare;
– publicitatea constituiri gajului;
– notificarea cesiunii de creanţă;
– înregistrarea în materia invenţiilor, desenelor şi modelelor industriale;
– menţiunile cu caracter de protecţie şi înregistrările – drepturi de autor;
– înregistrarea şi publicitatea prevăzută de Legea societăţilor comerciale;
– contractele de arendare
– publicitatea în materia contractelor de leasing.
Afla mai multe despre activitatea noastra accesand pagina Avocat.