Actiunile care demonstreaza indubitabil faptele culpabile Si vinovatia administratorilor care au determinat ajungerea societatii in incetare de plati pot fi urmatoarele fapte ilicite: operatiile fictive efectuate, datele contabile fictive, continuarea unei activitati neprofitabile, neefectuarea demersurilor pentru recuperarea creantelor societatii Si nepredarea la timp a documentelor catre lichidator.
17 martie 2020Daca cererea creditorului nu poate fi incadrata intr-una din situatiile limitativ enumerate de art. 137 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata, instanta trebuie sa respinga cererea creditorului.
17 martie 2020
Daca se constata ca administratorul societatii debitoare a ridicat avansul Si nu l-a decontat la casierie, a efectuat operatiuni de casa Si a semnat situatii financiare, precum Si bilantul contabil, producand astfel un prejudiciu debitoarei, se poate antrena raspunderea sa, potrivit prevederilor art. 137 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, republicata.
(Curtea de Apel PloieSti - Decizia nr. 113 din 4 februarie 2005)
Recurentul H.H., in calitate de administrator al societatii debitoare SC "T." SRL, a declarat recurs impotriva Sentintei nr. 261 din 4 octombrie 2004, pronuntata de Tribunalul Prahova pe care o critica, ca fiind netemeinica Si nelegala.
Analizand actele Si lucrarile dosarului, Curtea a retinut urmatoarele:
Prin Sentinta nr. 261 din 4 octombrie 2004, pronuntata de judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Prahova, a fost admisa actiunea creditoarei Administratia Finantelor Publice a Municipiului PloieSti Si s-a dispus instituirea raspunderii personale o paratului pentru pasivul societatii debitoare, in cuantum de 2.283.987.537 lei.
Judecatorul-sindic a retinut ca, potrivit expertizei dispuse in cauza, s-a constatat ca administratorul societatii debitoare a ridicat avansul Si nu l-a decontat la casierie, a efectuat operatiuni de casa Si a semnat situatii financiare, precum Si bilantul contabil, producand un prejudiciu in suma de 2.283.987.537 lei, pentru care urmeaza sa fie antrenata raspunderea sa.
Fata de aceste imprejurari stabilite prin expertiza contabila, recurentul nu a produs alte acte sau dovezi care sa infirme concluziile expertului T.P., motiv pentru care, in baza art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, a respins recursul ca nefondat.
