Contractul de renta viagera

Prin contractul de rentă viageră o persoană înstrăinează un bun sau plăteşte o sumă de bani (capital) în schimbul unei prestaţii periodice în bani, care urmează a i  se plăti până la decesul său (renta viageră). Persoana care înstrăinează bunul sau plăteşte suma de bani se numeşte credirentier, iar persoana care se obligă să plătească periodic suma de bani stipulată se numeşte debirentier. Renta viageră poate fi constituită şi cu titlu gratuit.

Cuantumul rentei se stabileşte în mod liber prin voinţa părţilor, iar ratele se plătesc în cuantumul prevăzut în contract, neaplicându-se indexarea ratelor riscul deprecierii monedei suportându-se de credirentier. Nu se exclude însă indexarea pe cale judecătorească şi nici cea convenţională.

Renta poate fi constituită în favoarea mai multor persoane, obligaţia fiind divizibilă, indiviziunea fiind admisă dacă a fost stipulată în contract. Cu toate aceste se admite că moartea unui credirentier nu duce  la stingerea parţială a rentei, ea urmând a fi plătită integral supravieţuitorului, dacă nu s-a stipulat contrariul.

Dacă există o pluralitate de debirentieri sau unicul debirentier decedat are mai mulţi moştenitori, datorită indivizibilităţii, oricare poate fi obligat la executarea integrală, plata făcută de unul dintre ei fiind liberatorie pentru toţi.

Caracterele juridice

Contractul de rentă viageră este un contract oneros aleatoriu, sinalagmatic, consensual, translativ de proprietate.

Contractul de renta viagera

a) Contractul de rentă viageră este, de regulă, un contract cu titlu oneros şi aleatoriu, datorită faptului că există şansa de câştig şi de pierdere pentru ambele părţi, aceste şanse depinzând de un eveniment viitor şi incert – perioada cât va trăi credirentierul.

Renta viageră poate fi constituită şi cu titlu gratuit, prin donaţie sau prin testament, fiind supusă regulilor referitoare la aceste acte. Aceste reguli sunt valabile şi dacă titularul rentei o donează unui terţ.. Atunci când renta viageră a fost înfiinţată cu titlu gratuit atunci contractul nu mai este aleatoriu, ci este o liberalitate, deoarece pentru credirentier nu există şanse de pierdere, iar pentru debirentier nu există şanse de câştig.

Renta viageră constituie o liberalitate şi în care se stipulează nu în favoarea persoanei care a înstrăinat bunul sau plăteşte suma de bani ci în favoarea unui terţ. Renta astfel constituită este supusă regulilor de fond aplicabile donaţiei.

b) Contractul de rentă viageră este un contract sinalagmatic întrucât naşte obligaţii pentru ambele părţi şi consensual, încheindu-se prin simplul consimţământ al părţilor. Dacă bunul înstrăinat de credientier este un teren se cere formă autentică, dreptul de preemţiune nu operează.

c) Contractul de rentă viageră este translativ de proprietate, credirentierul fiind ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului cu toate implicaţiile juridice ale acestui fapt, bucurându-se şi de privilegiul recunoscut de lege în favoarea acestuia.

Condiţii speciale de validitate

Dacă persoana în favoarea căreia renta a fost constituită încetase din viaţă în momentul constituirii, contractul este lovit de nulitate absolută.

Contractul este lovit de nulitate absolută şi dacă renta se constituie în favoarea unei persoane afectate de o boală de care a murit într-un interval de 20 de zile de la încheierea contractului. Excepţie: mai mulţi credirentieri din care numai unul decedează în mai puţin de 20 de zile – contractul este valabil.

Dacă moartea credirentierului a intervenit după 20 de zile, instanţa poate constata nulitatea absolută a contractului pentru lipsa cauzei numai dacă moştenitorii dovedesc că debirentierul a avut cunoştinţă de moartea lui iminentă.

 Afla mai multe accesand pagina Avocat drept civil .