Ce trebuie sa stiti referitor la privarea de libertate

 

Articolul 23 al Constitutiei Romaniei, republicata, prevede ca libertatea individuala si siguranta persoanei sunt  inviolabile, iar retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu  procedura prevazute de lege.

 

1. Retinerea

 

a) In ce situatii poate fi retinuta o persoana si cine poate dispune  acesta masura preventiva:

• Masura preventiva a retinerii poate fi luata de organul de cercetare penala sau procuror fata de o persoana, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.
• De asemenea, masura retinerii se ia cand exista vreunul din cazurile  prevazute in art.148 Cod procedura penala, oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoare prevazute de lege pentru fapta savarsita.

 

b) Durata retinerii

• Masura retinerii poate dura cel mult 24 ore. Din durata masurii retinerii se deduce timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a conducerii la sediul politiei. In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.

In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea si sub controlul procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore, daca exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.

• Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta motivata, de procuror, pentru o durata de cel mult 10 ore.

 

c) Unde se poate plange persoana retinuta

• Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate face plangere, inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii, la procurorul care supravegheaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate face plangere, inainte de expirarea a 24 de ore, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior.
• Procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii, iar cand considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata, dispune revocarea ei.

 

d) Drepturile persoanei retinute :

• Celui retinut i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii, dreptul de a-si angaja un aparator. De asemenea, i se aduce la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.
• Persoana retinuta poate cere sa fie incunostiintat despre masura luata un membru de familie sau una din persoanele desemnata de aceasta.
• Persoanelor retinute minore li se asigura in toate cazurile asistenta juridica, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu, daca minorul nu si-a ales unul, si pentru ca acesta sa poata lua contact direct cu minorul retinut si sa comunice cu el.
• Atunci cand se dispune retinerea unui minor se incunostiinteaza despre aceasta imediat parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau sub supravegherea caruia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta.
• In timpul retinerii minorii se tin separat de majori, in locuri anume destinate acestora.

 

 

2. Arestarea preventiva

 

a) In ce situatii poate fi arestata preventiv o persoana si cine poate dispune aceasta masura.

• Masura arestarii preventive poate fi luata fata de o persoana daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si numai in vreunul din cazurile prevazute de art. 148 din Codul de procedura penala.
• Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.

 

         b) Durata arestarii preventive.

Legea procesual penala distinge doua situatii;

• Arestarea preventiva a invinuitului (persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala)
  .
  Arestarea preventiva a invinuitului in cursul urmaririi penale si al judecatii poate fi luata de judecator pe o durata care nu poate depasi 10 zile.
• Arestarea preventiva a inculpatului (persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala si a fost pusa in miscare actiunea penala). Arestarea preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale si al judecatii nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita in cursul urmaririi penale motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi, care sa justifice privarea de libertate. In cazul in care instanta acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile. Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.

Arestarea preventiva a invinuitului sau a inculpatului poate fi dispusa si in cursul judecatii pentru aceleasi motive pentru care se poate dispune arestarea preventiva in cursul urmaririi penale.

Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura, daca au intervenit elemente noi, care fac necesara privarea sa de libertate.

In cursul judecatii instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. Cand instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata mentinerea arestarii preventive.

Minorul intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o alta masura preventiva nu este suficienta.

Durata arestarii inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi penale de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile.

Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi prelungita in cursul urmaririi penale de fiecare data cu 20 de zile, dar fara a se putea depasi un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata ori inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor mai mare de 16 ani, in cursul urmaririi penale poate fi prelungita pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.

Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.

 

c
)  Unde se poate plange persoana arestata preventiv:

• Impotriva incheierii prin care s-a dispus in timpul urmaririi penale arestarea preventiva a invinuitului sau a inculpatului sau prelungirea arestarii preventive ca si impotriva incheierii data in cursul judecatii prin care s-a dispus luarea, mentinerea arestarii preventive, invinuitul sau inculpatul poate face recurs la instanta superioara in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa.

 

      d) Drepturile persoanei arestate preventiv.

• Persoanei arestate preventiv i se aduc, de indata, la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele arestarii. Invinuirea i se aduce la cunostinta celui arestat, in cel mai scurt termen, in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu. De asemenea, ca are dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa.
• Presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva formulata de procuror, care se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului sau inculpatului. Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii iar invinuitul sau inculpatul este adus in fata judecatorului.
• Masura arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre judecator in prezenta aparatorului, in afara de cazul cand este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata. In aceste cazuri, invinuitul sau inculpatul va fi ascultat imediat ce a fost prins sau  s-a prezentat.
• Judecatorul incunostiinteaza despre masura arestarii preventive in termen de 24 de ore un membru al familiei invinuitului sau inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta.
• Minorilor arestati preventiv li se asigura pe langa drepturile prevazute de lege pentru detinutii preventiv ce au depasit 18 ani drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva.
• Atunci cand s-a dispus arestarea preventiva a unui invinuit sau inculpat minor se incunostinteaza in termen de 24 de ore parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, precum si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta cauza.

 

Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie sub controlul judiciar sau pe cautiune, in conditiile expres prevazute de lege
.

• Organul judiciar dispune ca pe timpul liberarii provizorii sau pe cautiune inculpatul sa respecte una sau mai multe din obligatiile prevazute de lege.
• Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune se dispune, la cerere, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii de instanta de judecata.
•  
  Cererea de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cautiune poate fi facuta atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii de catre invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale acestuia.
• Cuantumul cautiunii este de cel putin 10 000 000 lei (1000 RON). Consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia instantei care a stabilit cuantumul cautiunii.

Cautiunea se restituie in conditiile legii. De asemenea, legea prevede situatiile in care  cautiunea nu se restituie.

• Liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune poate fi revocata in conditiile legii. In caz de revocare a liberarii provizorii, instanta dispune arestarea preventiva a inculpatului sau a invinuitului. Impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii se poate face recurs. Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa.  Recursul  se judeca in termen de 2 zile.