Filiația
7 septembrie 2018Partajul
7 septembrie 2018Concubinaj
Concubinaj Situatie de fapt:
O relatie de concubinaj care a durat 14 ani. In urma acestei relatii a rezultat un baiat in varsta de 5 ani. In urma cu 3 luni mama s-a despartit de tatal copilului. Mama impreuna cu copilul locuiesc in chirie; aceasta munceste iar copilul merge la gradinita. Tatal nu vrea sa munceasca pentru a nu plati pensia de intretine; aceasta comunica foarte rar cu mama, si ameninta ca ii va lua copilul. Copilul poarta numele tatalui.
Solutie:
Starea de concubinaj a celor doi trebuie dovedita prin orice mijloc.
In acest caz, trebuie facuta dovada ca minorul a fost conceput si nascut in concubinaj. In urma celor prezentate, filiatia fata de tatal din afara casatoriei a fost stabilita pentru ca acesta ii poarta numele. Tot minorul beneficiaza de aceleasi drepturi ca ale unui copil din casatorie. Stabilirea exercitarii autoritatii parintesti in comun se face la instant de tutela. In ceea ce priveste pensia de intretinere, daca tatal nu are venituri, se va calcula in raport de venitul minim pe economie. Daca tatal refuza sa plateasca, acesta va fi chemat in instanta in temeiul art. 194 Codul civil: ” Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
- a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
- b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
- c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
- d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
- e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
- f) semnătura.”
Se va mentiona in aceasta procedura articolelele 529 din Codul civil: “(2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.” , 499 din Codul civil: “(1) Tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.” , “(4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”cat si articolul 525 din Codul civil: “(2) Cu toate acestea, în cazul în care părinţii n-ar putea presta întreţinerea fără a-şi primejdui propria lor existenţă, instanţa de tutelă poate încuviinţa ca întreţinerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepţia celor de strictă necesitate.”
In cazul in care nu s-a solutionat situatia de fapt pe cale civila, se va formula o plangere penala pentru abandon familial in temeiul articolului 378 din Codul penal: “(1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:
- părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;
- b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;
- c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”