Consum alcol spatii publice refuz legitimare
7 noiembrie 2016Aplicarea în timp a Noului Cod Civil din 2009
21 decembrie 2016Drepturile și îndatoririle avocaților
Sediul materiei:
Legea nr.51/1995, art.2, art.11, art.23, art.29-48, art.92 (2).
Statutul profesiei de avocat: art.2(2), art.4(3), art.6 (4), art.7 (2) si (4), art.8 (2), art.9, art.11, art.12 (2), art.108 (1), art 110, art. 111, art.117, art. 119 (1), art.120, art.127, art.129, art.133, art. 220-250, art. 288 (2), art.289, art.292-294, art.299-304, art.311-317, art. 318, art.324
Codul deontologic, art.2.1.1., art.2.2, art.2.3, art.2.6, art.2.7, art.3.1.1, art.3.1.3, art.3.3, art.3.4, art.3.5, art.3.7., art.3.8, art.3.9, art.4.1, art.4.2 – art.4.5, art.5.8, art. 5.9.3.
Drepturile avocatului
Dreptul de a exercita activitățile specifice profesiei de avocat.
Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, statutului, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.
Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
În condiţiile legii, avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condiţiile legii. În cadrul activităţii judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului legal.
Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător şi avocatului care îndeplineşte funcţia de curator special.
Fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi avocaţii care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează registrele barourilor şi ţine evidenţa Registrului naţional al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali.
Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înştiinţarea de numire, precum şi copia încheierii prin care a fost numit curator special.
Plata remuneraţiei pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plăţii remuneraţiilor pentru activitatea de curatelă, stabilite prin încheierea instanţei, se virează întrun cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica instanţei detaliile contului bancar aflat la dispoziţia sa în vederea plăţii sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remuneraţie a curatorului special. Respectarea de către barouri a destinaţiei acestor fonduri este supusă şi controlului U.N.B.R.
Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.
Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute de Lege.
Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.
Dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.
Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.
Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client;
b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;
c) importanţa intereselor în cauză;
d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situaţia financiară a clientului;
i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.
Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.
În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.
Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.
Onorariile pot fi stabilite astfel:
a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);
c) onorarii de succes;
d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)c).
Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.
Onorariul fix (forfetar) constă întro sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.
Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă întro sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.
Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.
Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau întro sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.
Drepul la sediu profesional și la sedii secundare
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.
Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.
Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.
Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.
În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.
În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă, în sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.
Dreptul de a păstra secretul profesional și dreptul la inviolabilitatea sediului
Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.
În relaţiile cu avocaţii înscrişi întrun barou dintrun stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.
În relaţiile cu un avocat înscris întrun barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există sau are cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul.
Prin însăşi natura misiunii sale, avocatul este depozitarul secretelor clientului său şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială. Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a avocatului. Obligaţia avocatului cu privire la secretul profesional serveşte atât intereselor administraţiei judiciare, cât şi intereselor clientului. În consecinţă, ea trebuie să beneficieze de o protecţie din partea Statului.
Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale.
Această obligaţie nu este limitată în timp.
Avocatul impune angajaţilor săi şi oricărei persoane care colaborează cu el în activitatea sa profesională să respecte secretul profesional.
Dreptul formelor de exercitare a profesiei, de utilizare a ștampilei care se aplica pe actele emise și dreptul avocatilor de a utiliza parafa profesională.
Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei.
Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de email, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea „avocat stagiar” sau „avocat definitiv”, după caz.
Dreptul de a purta titlul de avocat, roba ca și costum profesional, insigna de avocat și dreptul de a avea legitimație de avocat
Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.
Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.
Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intră în contact în exercitarea activităţilor sale.
Dreptul de a beneficia de sistemul de asigurari sociale al avocaților
Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut de Lege.
Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.
În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris.
Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.
Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.
Dreptul la recuperarea capacității de muncă
Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.
Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.
Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.
Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii.
Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică sa acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.
Îndatoririle avocatului
Obligațiile avocatului stagiar în raport cu profesia și exercitarea ei. Formarea profesională inițială.
Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.
Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R.
În decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează şi prin:
a) îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aprobă:
a) cadrul unitar al programelor de învăţământ pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;
b) programele şi planul de învăţământ propuse de I.N.P.P.A.;
c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.
Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţită de documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia.
În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut şi hotărâte de organele profesiei.
Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.
Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.
Hotărârile consiliului baroului pronunţate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor statutului.
Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.
Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de practică avocaţială;
b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară al baroului;
d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
e) să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.
Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.
Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.
Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor.
Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.
În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile stabilite de U.N.B.R.
Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii în profesie a fost definitivată, prin examen, în funcţia juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitato timp de 5 ani înainte de data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândeşte calitatea de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare.
Are acest drept şi persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care timp de 5 ani neîntrerupţi a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi a Consiliului Legislativ.
Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte, la cerere, calitatea de avocat definitiv.
Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute mai sus,va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calităţii de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute, solicitantul va anexa cererii, după caz:
a) copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă echivalentă, în original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcţia de notar public îndeplinită de solicitant şi durata acesteia, precum şi o adeverinţă, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcţie, eliberată de organul competent al profesiei;
b) adeverinţă, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaţilor, precum şi copie certificată a carnetului de muncă atestând funcţia de specialitate juridică şi perioada exercitării acesteia.
c) copie a cărţii de identitate a avocatului, precum şi adeverinţă, în original, eliberată de Parlamentul României, consiliul judeţean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menţionat anterior îndeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia.
În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul îşi va susţine cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea şi, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocaţii definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăşi 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfăşurarea interviului va fi consemnată întrun procesverbal întocmit de secretarul comisiei.
În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată, pe care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesuluiverbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.
Pentru a fi înscris în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege.
Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.
Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:
a) să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printrun avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
b) să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor;
c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.
Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputaţie profesională neştirbită, vechimea prevăzută de Lege şi să declare expres situaţiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute de Lege, care vor fi consemnate în contracte. Avocaţii pot acorda îndrumare profesională numai avocaţilor stagiari înscrişi în baroul din care ei fac parte.
Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială care pot fi încheiate de un avocat.
Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.
Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, de prezentul statut şi de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru aşi găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională iniţială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.
Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională iniţială nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu reacredinţă, nu şia îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinară.
Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii străini înscrişi în tabloul special al fiecărui barou.
Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de formare profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.
Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încălcare a statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la pierderea calităţii de avocat stagiar.
Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepţional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.
Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. în teritoriu şi apropierii avocaţilor stagiari de instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.
Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi în centrele teritoriale.
În mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea conferinţelor de stagiu.
Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute deLege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.
Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.
Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.
Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care sau remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.
Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.
La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avânduse în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.
Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.
Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. în vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.
Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.
Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.
Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.
Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea îndrumătorului.
Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.
Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară gravă.
Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.
I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.
I.N.P.P.A. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Consiliul U.N.B.R.
Consiliul U.N.B.R. adoptă şi modifică statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.
Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului.
Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani, conform Statutului I.N.P.P.A.
Preşedintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.
Conducerea executivă a I.N.P.P.A. este asigurată de un director executiv numit de Consiliul Institutului.
Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor;
b) donaţii, sponsorizări sau legate;
c) venituri realizate din activităţi economice directe;
d) alte venituri prevăzute de statutul propriu.
În temeiul Legii, al Statutului profesiei de avocat şi al statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are următoarele atribuţii:
a) organizează pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari la standarde de competenţă profesională stabilite de organele profesiei;
b) elaborează programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea programei anuale de studiu;
c) elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;
d) asigură cursanţilor stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată;
e) organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfăşoară sub formă de prelegeri şi ateliere încadrate în module de pregătire, în urma cărora cursanţii obţin calificative.
Dispoziţiile referitoare la formarea profesională iniţială sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanţilor.
La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat să susţină examenul de absolvire.
Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestă formarea profesională iniţială în profesia de avocat şi are regimul prevăzut de lege în materia formării profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificărilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.
Obligația avocatului definitiv cu privire la formarea profesională continuă
Avocaţii sunt obligaţi să îşi actualizeze permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia, şi, în acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.
Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor socialeconomice contemporane.
Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie.
Obligaţia avocaţilor de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei de perfecţionare a pregătirii profesionale, bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.
Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:
a) activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;
b) asistenţa la cursuri, seminare, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;
c) pregătirea online;
d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
f) activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.
g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.
Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.
Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv consecinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.
Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor, care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.
Obligațiile avocatului față de client
Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.
Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.
În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client întro procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţii de diligenţă.
Obligația de păstrare a secretului profesional
Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
Avocatul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale.
Avocatul impune angajaţilor săi şi oricărei persoane care colaborează cu el în activitatea sa profesională să respecte secretul profesional.
Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.
Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care la consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat.
În cazul în care avocaţii exercită profesia în grup, dispozitiile sunt aplicabile grupului în ansamblu şi tuturor membrilor săi.
In relaţiile cu un avocat înscris întrun barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
Avocatul, care adresează unui confrate dintr-un alt Stat-membru o comunicare căreia doreşte să i se confere un caracter "confidenţial" sau "without prejudice", va trebui să precizeze în clar acest lucru încă din momentul expedierii respectivei comunicări.
În cazul în care destinatarul comunicării nu este în măsură să îi confere acesteia un caracter "confidenţial" sau "without prejudice", el va trebui să o returneze expeditorului fără a lua cunoştinţă de conţinutul acesteia.
În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului.
Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile susmenţionate ori asupra sa.
Obligații specifice ale avocatului în relația cu clientii săi
Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredinţează cazul.
În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi să administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate.
Când participă la o operaţie juridică, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi când clientul nu înţelege să renunţe la operaţia în sine.
Avocatul are obligaţia să depună toate diligenţele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce ia fost încredinţat.
În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printrun avocat care îşi desfăşoară activitatea întro altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop.
Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care la consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.
Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.
Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client întruna şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
În cazul în care avocaţii practică profesia întro formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile se aplică tuturor avocaţilor.
Există conflict de interese în situaţiile următoare:
a) în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă iar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;
c) atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce ia fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate mai sus.
Nu există conflict de interese:
a) atunci când, după ce şia informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce ia fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.
Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când există conflict de interese între respectivii clienţi sau când riscul unui astfel de conflict este evident.
Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.
Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat.
În cazul în care avocaţii exercită profesia în grup, aceste dispozitii sunt aplicabile grupului în ansamblu şi tuturor membrilor săi.
Interdicția de a furniza informații referitoare la pricină.
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care la consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care ia fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.
Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta lea cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.
Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate profesională în acea cauză.
Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.
Informarea clientului asupra cheltuielilor generate de cauza incredințată.
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce ia fost încredinţat şi a căror rambursare o solicită.
Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată.
Sub rezerva unei convenţii contrare, încheiată legal între avocat şi clientul său, modalitatea de calculare a onorariilor trebuie să fie în conformitate cu normele baroului din care face parte avocatul. Dacă avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale baroului cu care avocatul şi clientul său au cele mai strânse relaţii.
Obligația avocatului de acordare a asistenței juridice gratuite, respectiv a asistenței judiciare, atunci când este desemnat.
Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.
Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde asistenţă judiciară în formele prevăzute de Lege.
Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată.
Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţă judiciară.
Obligația de studiere temeinică a cazurilor
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care iau fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune ai fi încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajată.
Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.
Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea instanţei de judecată.
Obligația de restituire către client a actelor originale încredințate.
În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.
La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care iau fost încredinţate persoanei de la care lea primit. În acest sens, avocatul va întocmi un procesverbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.
Obligația de a se asigura pentru răspundere profesională
Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională.
Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale statutului şi a regulilor deontologice.
Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:
a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.
Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii.
Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Obligația administrativ profesională a avocaților
Obligația de a participa la ședințele convocate de consiliul baroului, la activitățile profesionale și la sedințele organelor de conducere din care face parte.
Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.
Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.
Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute constituie abatere disciplinară gravă.
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
Obligația de a ține evidențele cerute de lege cu privire la activitatea sa profesionlă
Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terţi au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu sa prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea.
Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
a) contractele de asistenţă juridică;
b) registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică;
c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor;
d) registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare;
e) registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor.
Au caracterul actelor prevăzute mai sus şi următoarele înscrisuri întocmite de avocat:
a) împuternicirea avocaţială;
b) delegaţia de substituire;
c) contractul de colaborare;
d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;
e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.
Consiliul baroului, printrun consilier delegat, poate verifica evidenţele prevăzute în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidenţelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.
În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.
Obligația de a achita taxele și contribuțiile stabilite pentru formarea bugetului baroului și a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaților din România și ale filialelor.
Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.
Cuantumul şi termenul de plată a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la
alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. şi se aduc la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.
La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.
Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calităţii de avocat, în condiţiile legii.
Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.
Obligațiile avocatului în raport cu organele de jurisdicție și cu alte instituții publice sau private.
Obligația de a pleda cu demnitate față de judecători și de părțile din proces.
În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial.
Avocatul care se prezintă în faţa unei jurisdicţii dintr-un stat-membru sau participă la o procedură în faţa unei astfel de jurisdicţii trebuie să respecte normele deontologice aplicabile în respectiva jurisdicţie.
Caracterul contradictoriu al dezbaterilor Avocatul trebuie să respecte, în orice circumstanţă, caracterul contradictoriu al dezbaterilor. El nu poate, de exemplu, să contacteze un judecător, cu privire la o cauză, fără a-l informa în prealabil pe avocatul părţii adverse. El nu poate transmite unui judecător acte, note sau alte documente, fără ca acestea să fi fost comunicate, în timp util, avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor în care respectivele demersuri sunt autorizate prin normele de procedură aplicabile. În măsura în care normele de drept nu interzic acest lucru, avocatul nu poate să divulge sau să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei, făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia, fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii adverse.
Avocatul va da dovadă de respect şi de loialitate faţă de oficiile judecătorului, dar, în acelaşi timp, îşi va apăra clientul în mod conştiincios şi fără teamă, fără a ţine cont de propriile sale interese şi nici de vreo consecinţă de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare altă persoană.
Informaţii false sau susceptibile de a induce în eroare Avocatul nu trebuie, în nici un moment, să furnizeze judecătorului, cu bună ştiinţă, o informaţie falsă sau de natură să îl inducă pe acesta în eroare.
Aplicarea în cazul arbitrilor şi al persoanelor exercitând funcţii similare Normele aplicabile în cazul relaţiilor dintre un avocat şi un judecător se aplică, în egală măsură, şi în cazul relaţiilor avocatului cu un arbitru, cu un expert sau cu orice altă persoană însărcinată, în mod ocazional, să îl asiste pe judecător sau pe arbitru.
Obligaia de a purta robă, de a deține insignă și legitimație de avocat
Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.
Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.
Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intră în contact în exercitarea activităţilor sale.
Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. întro ocazie care impune această ţinută.
Obligațiile avocaților în raporturile cu alți avocați
Confraternitatea
Confraternitatea impune ca relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe încredere, spre interesul clientului şi pentru a evita atât procesele inutile cât şi orice comportament susceptibil să impieteze reputaţia profesiei. Totuşi, ea nu trebuie să pună niciodată în opoziţie interesele avocaţilor şi interesele clientului.
Avocatul recunoaşte drept confrate pe orice avocat dintr-un alt Statmembru; el manifestă faţă de acesta un comportament colegial şi loial.
Este de datoria oricărui avocat căruia i se adresează unui confrate dintr-un alt stat-membru să se abţină să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară; într-o astfel de situaţie, el trebuie să îşi ajute confratele să intre în contact cu un avocat care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut.
Atunci când avocaţii din două State-membre diferite lucrează împreună, amândoi au datoria de a ţine cont de diferenţele care pot exista între sistemele lor legislative, barourile lor, competenţele şi obligaţiile lor profesionale.
Avocatul, care adresează unui confrate dintr-un alt stat-membru o comunicare căreia doreşte să i se confere un caracter "confidenţial" sau "without prejudice", va trebui să precizeze în clar acest lucru încă din momentul expedierii respectivei comunicări.
În cazul în care destinatarul comunicării nu este în măsură să îi confere acesteia un caracter "confidenţial" sau "without prejudice", el va trebui să o returneze expeditorului fără a lua cunoştinţă de conţinutul acesteia.
Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.
Obligatia de a aduce la cunostinta organelor abilitate conflictele avocatului cu alti avocati.
Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul.
Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.
Obligația de a utiliza numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.
Avocatul are obligaţia să folosească atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.
Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate de Lege si de statut.
Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională, care urmăreşte promovarea profesiei de avocat.
Publicitatea formelor de exercitare este constituită din orice formă de comunicare publică, indiferent de mijloacele utilizate, care urmăreşte să aducă la cunoştinţa publicului informaţii asupra naturii ori calităţii practicii profesionale.
Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.
Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.
Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a) amplasarea unei firme conforme;
b) anunţuri de publicitate potrivit statutului;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;
e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f) domeniu de internet şi adrese de email;
g) pagină web;
h) publicarea de articole în reviste sau alte publicaţii de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.
Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:
a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau întrun loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;
b) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;
c) publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
d) aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte evenimente sau acţiuni care nu sunt destinate publicului larg;
e) utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin email sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
g) promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
h) comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi în forma de exercitarea profesiei;
i) incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.
În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale, în exercitarea mandatului său sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiune expresă din partea acestuia.
Barourile, U.N.B.R. şi organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă.
Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40x60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.
Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.
În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă, dimensiunile sunt de maximum 6x9 cm.
Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.
În vederea participării la manifestările menţionate, formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.
Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:
a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şiau dat acordul în acest sens;
b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.
Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public numai la manifestările mentionate mai sus. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.
Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (email);
b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;
c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.
Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia.
Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, precum şi la modul de realizare a corespondenţei.
Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.
Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de Lege.
Adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în reviste de specialitate juridică.
Pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate, forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.
Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.
Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:
a) menţiunile autolaudative sau comparative;
b) nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
c) informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
d) furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
e) menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de plată şi care constituie politici de dumping;
f) orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;
g) orice forme de publicitate realizate de către terţi.
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.