Testamentul olograf
Testamentul olograf
Potrivit legii, testamentul olograf este valabil ca atare „când este scris în tot, datat şi semnat de mâna testatorului”.
Cu toate că nu necesită îndeplinirea unor formalităţi speciale, fiind confecţionat ca înscris sub semnătură privată, testamentul olograf ca şi orice alt testament – este un act solemn; scrierea integrală, datarea şi semnarea de mâna testatorului sunt prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, deci ad solemnitatem, iar nu ad probationem sau pentru opozabilitate.
Precizăm că toate cele trei cerinţe de solemnitate (scrierea, datarea şi semnarea) trebuie să fie îndeplinite „de mâna testatorului” şi „trebuie să fie întrunite cumulativ, în lipsa oricăreia dintre ele testamentul fiind nul”.
Scrierea – Dacă testamentul nu este scris de mâna testatorului, fiind dactilografiat va fi nul, chiar dacă a fost făcut de testator și cuprinde mențiunea – datată și semanată de testator că reprezintă ultima sa voință.
Data – În caz de lipsă totală sau parțialăm a datei, testamentul nu va fi nul dacă persoana interesată să-i salveze valabilitatea reușește să facă proba datei întocmirii lui cu ajutorul elementelor exterioare testamentului care își găsesc ”principiul” și ”rădăcina” în elementele intrinseci cu care se coroborează. Data falsă, adică aceea indicată de testator în mod intenționat eronat atrage nulitatea testamentului.
Semnătura
Prin semnătură testatorul atestă că dispozițiile din testament reprezintă voința sa definitivă pentru caz de moarte. În lipsa semnmăturii actul poate fi un simplu proiect de testament, nedefinitivat și, ca atare, lipsit de efecte juridice.
Cât privește locul semnării, deși legea vizează sfârșitul testamentului, se admite că semnătura poate fi așezată la începutul sau cuprinsul testamentului și dispozițiile care le cuprinde reprezintă voința sa.
Testamentul olograf
În dreptul nostru, testamentul scris de altul (allograf) sau chiar de testator, dar cu mijloace mecanice (de exemplu, la maşina de scris) şi semnat de el în faţa martorilor, nu este valabil (spre deosebire de unele legislaţii străine).
Dacă testamentul nu este scris, datat şi semnat de mâna testatorului, el poate avea valabilitate numai ca alt fel de testament (de exemplu, autentic), dacă condiţiile acelui fel de testament sunt îndeplinite (de exemplu, condiţiile prevăzute de art.61 – 62 din Legea nr.36/1995).
Testamentul olograf prezintă o serie de avantaje:
– poate fi folosit de oricine ştie să scrie;
– se poate face oricând şi oriunde, fără ajutorul altei persoane (nu necesită prezenţa vreunui martor);
– nu necesită cheltuieli; asigură secretul deplin al dispoziţiilor de ultimă voinţă;
– poate fi revocat uşor de testator prin distrugerea voluntară a înscrisului testamentar.
Testamentul olograf, datorită simplicităţii, prezintă şi unele inconveniente/ dezavantaje :
– poate fi uşor dosit sau distrus după moartea testatorului sau chiar în timpul vieţii, dar fără ştirea lui;
– nu asigură protecţia voinţei testatorului împotriva influenţelor abuzive (sugestie sau captaţie) ale celor interesaţi;
– datorită simplităţii formalităţilor poate fi mai uşor falsificat;
– poate fi contestat mai uşor decât celelalte feluri de testamente;
– daca testatorul nu are cunoştinţe juridice testamentul poate cuprinde formulări neclare, confuze şi chiar contradictorii, susceptibile de interpretări neconforme voinţei reale a testatorului.
Unele din inconvenientele testamentului olograf pot fi înlăturate prin întocmirea lui în mai multe exemplare sau prin încredinţarea testamentului unei persoane de încredere ori prin depozitarea lui la un birou notarial (potrivit art.95 din Legea nr.36/1995) pentru a fi eliberat la moartea testatorului persoanei indicate de el.
Precizăm că depozitarea testamentului la un birou notarial nu îl transformă într-un testament autentic; el rămâne un testament olograf şi valabil ca atare dacă a fost scris în întregime, datat şi semnat de mâna testatorului.
Obtineti ajutorul necesar in redactarea unui testament accesand pagina principala: Avocat.