Solicitare anulare decizii emise de Rectorul Universitatii, suspendare din functia de decan
31 martie 2020Solicitare inmatriculare autovehicul fara plata timbrului de mediu
31 martie 2020
Solicitare despagubiri echivalente cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta neacordate.
Chiar daca dispozitiile art. 1 alin. 2 din O. U. G. nr. 8/2009 prevad dreptul angajatilor la vouchere de vacanta, acordarea voucherelor este conditionata potrivit alineatului 3 de prevederea sumelor cu aceasta destinatie in bugetul de stat.
Pentru perioada 2013-2016, prin acte normative succesive, nu s-au prevazut in bugetul de stat sume pentru acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta.
In raport de dispozitiile art. 14 alin.3 din Legea nr. 500/2002 conform carora nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare, in mod corect parata nu a acordat reclamantilor tichetele/voucherele de vacanta.
In conditiile in care prin lege nu s-au prevazut in bugetul anilor 2014-2016 sume pentru acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta, nu se poate retine ca reclamantii aveau un drept legal la acordarea acestor tichete, chiar daca exista o reglementare cu caracter general privind acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta.
Art. 1 din OUG nr. 8/2009 Art. 15 alin. 2 din OUG nr. 80/2010 Art. 9 din OUG nr. 84/2012 Art. 5 alin. 2 din OUG nr.29/2013 Art. 8 alin. 5 din OUG nr. 83/2014 Art. 10 alin. 4 din OUG nr. 57/2015 Art. 14 din Legea nr. 500/2002privindfinantele publice
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr. .../88/14.06.2016,
reclamantii ..., prin Sindicatul Democratic al Bugetarilor din Romania, au chemat in judecata pe parata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA [...], PRIN PRIMAR, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei sa acorde o despagubire echivalenta cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta neacordate, cuvenite incepand cu anul 2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara, garantate in plata, in cuantumul prevazut de lege pentru fiecare an, cat si obligarea paratei la plata de daune interese.
Prin Sentinta civila nr. 1336/07.09.2016 pronuntata de Tribunalul Tulcea
s-a respins cererea formulata de reclamantii ., PRIN SINDICATUL DEMOCRATIC AL BUGETARILOR
DIN ROMANIA, in contradictoriu cu parata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA [...], PRIN PRIMAR, ca nefondata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
Potrivit prevederilor art. 1 din OUG nr. 8/18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanta:
- incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salarial, angajatorii care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca pot acorda, in conditiile legii, bonuri de valoare, denumite in continuare vouchere de vacanta.
- Institutiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si institutiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, care incadreaza functionari publici si/sau personal prin incheierea unui contract individual de munca, dupa caz, acorda, in conditiile legii, prime de vacanta numai sub forma voucherelor de vacanta.
(4) Nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de vouchere de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal.
OUG nr. 8/18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanta, a fost aprobata prin Legea nr. 94/01 iulie 2014.
Ulterior, prin OUG nr. 103/14 noiembrie 2013, aprobata prin Legea nr. 28/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, s-a stabilit, conform prevederilor art. 9 alin. 2 ca „in
anul 2014, autoritatile si institutiile publice, indiferent de modul de finantare, nu vor acorda premii si prime de vacanta ”.
Aceasta masura a fost perpetuata, in sensul ca nici pentru anul 2015 nu au fost prevazute sume de bani pentru acordarea tichetelor cadou, tichetelor de vacanta si voucherelor de vacanta personalului din cadrul institutiilor si autoritatilor publice.
Astfel, conform prevederilor art. 8 alin. 5 din OUG nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice,
in bugetele pe anul 2015 ale institutiilor si autoritatilor publice, astfel cum sunt definite la
art. 2
alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si la
art. 2
alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanta si vouchere de vacanta personalului din cadrul acestora.
Avand in vedere textele de lege mai sus mentionate, s-a retinut, ca pentru anul 2014 si pentru anul 2015 nu au fost prevazute, sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanta si vouchere de vacanta personalului din cadrul institutiilor si autoritatilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin urmare, cererea reclamantilor pentru acordarea despagubirilor echivalente cu contravaloarea tichetelor de vacanta neacordate, este nefondata.
Ca urmare a respingerii capatului de cerere privind obligarea la acordarea c/val voucherelor, pe cale de consecinta este neintemeiat si capatul de cerere privind daunele interese.
Pe cale de consecinta, a fost respinsa ca nefondata, cererea formulata in contradictoriu cu parata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna [...] prin Primar.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamantii -
...
PRIN SINDICATUL DEMOCRATIC AL BUGETARILOR DIN ROMANIA,
care au cnticat-o ca fiind nelegala.
In motivarea recursului arata ca scopul acordarii tichetelor de vacanta, denumite in continuare vouchere de vacanta, a fost pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salarial din domeniul bugetar, categorie din care fac parte si reclamantii.
Pentru perioada 2009 - 2 iulie 2014 nu au fost indreptatiti sa primeasca aceste vouchere de vacanta deoarece O.U.G. nr. 8/2009 nu a fost promulgata prin lege de presedintele Romaniei.
La data de 03.07.2014 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 496/2014 - Partea I, Legea nr.94/2014 pentru aprobarea OUG nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta.
Potrivit acestor dispozitii legale nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariatilor sub forma de vouchere de vacanta reprezinta contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata, pentru un salariat, in decursul unui an fiscal si sunt suportate de angajator.
Normele de aplicare a prezentei ordonante au fost emise de Guvernul Romaniei sub forma H.G. nr.614/2015 si a normelor metodologice.
Aceste aspecte au nascut in sarcina paratei o obligatie simpla, neafectata de termen sau conditie, ce putea fi executata imediat cu votarea bugetului anula pentru fiecare an in parte, incepand cu 2014, din proprie initiativa sau la cererea creditorului conform art.1397 Noul Cod civil.
Pana la acest moment nu au fast indeplinite aceste obligatii. Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu in sensul neaplicarii.
Ori, in cazul de fata, neplata despagubirii echivaleaza cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta neacordate sunt drepturi de natura salariala ce pot determina obligarea la plata de daune-interese.
Potrivit art. 1518, alin.(1) din Noul Cod Civil privind raspunderea debitorului acesta raspunde personal pentru neindeplinirea obligatiilor sale, daca prin lege nu se prevede altfel.
In conformitate cu dispozitiile art. 1523, alin.(2) din Noul Cod civil, privind intarzierea de drept in executarea obligatiilor, debitorul de afla de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege.
In cazul de fata, solicita sa se observe ca aceste tichete/vouchere de vacanta trebuiau sa se acorde pentru concediul din anul 2014, 2015 ...etc... interval de timp pe care debitorul l-a lasat sa treaca fara sa efectueze nici un demers in sensul corectarii atitudinii sale nelegale.
Avand in vedere ca pentru perioada 2014-2015 nu mai pot beneficia de tichete/vouchere de vacanta solicita acordarea unei despagubire echivalenta cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanta neacordate, cuvenite incepand cu anul 2014 in suma de 6 salarii de baza minime brute pe tara, garantate in plata, in cuantumul prevazut de lege pentru fiecare an.
In opinia recurentilor, vinovat de crearea acestei situatii neplacute se face parata, incalcand dispozitiile art. 8 alin.(1) si (2) din Codul Muncii.
De asemenea, recurentilor le-a fost incalcat dreptul la informare cu privire la neacordarea dreptului solicitat si care ii viza in mod direct, fiind nesocotite alaturi de dispozitiile art.8 alin.(2) si cele ale art.39, alin.(1), lit c), art.40, alin.(2), lit.e) din Codul muncii, dispozitii care stau la baza desfasurarii raporturilor si relatiilor de munca, aceasta obligatie a angajatorului fiind reglementata de Legea nr.467/2006 care transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr.2002/14/CE.
In drept a invocat dispozitiile art.488, pct.6 si 8 Cod procedura civila.
Intimata parata nu a depus intampinare, nu a formulat aparari in cauza.
Recursul este nefondat.
1. In raport de prevederile art. 488 pct. 6 din Cod procedura civila, pe care si-au fundamentat recurentii prezenta cerere de recurs, se retine ca acestia nu s-au plans in considerentele cererii de faptul ca prima instanta nu ar fi motivat hotararea atacata sau ca aceasta ar contine motive contradictorii sau straine de natura cauzei.
Curtea retine ca, in conditiile in care prima instanta s-a pronuntat pe fondul cauzei iar in cererea de recurs lipsesc criticile legate de art. 488 pct. 6 din Codul de procedura civila, nu sunt incidente in cauza aceste prevederi legale invocate.
2. In ce priveste criticile legate de aplicarea gresita a prevederilor legale - art. 488 pct. 8 Cod procedura civila -, se retine ca potrivit art. 1 din OUG nr. 8/2009, in forma activa aferenta perioadei 2014-2016:
”(1) -
incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pentru recuperarea si intretinerea capacitatii de munca a personalului salarial, angajatorii care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca pot acorda, in conditiile legii, bonuri de valoare, denumite in continuare vouchere de vacanta (tichete de vacanta).
- Institutiile publice definite conform Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si institutiile publice locale definite conform Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, regiile autonome, societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la care statul este actionar unic sau actionar majoritar, societatile si companiile nationale care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, acorda, in conditiile legii, vouchere de vacanta.
- Voucherele de vacanta se acorda in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat sau, dupa caz, in bugetele locale, pentru unitatile din domeniul bugetar, si in limitele sumelor prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori. "
Chiar daca dispozitiile art. 1 alin. 2 din OUG prevad dreptul angajatilor la vouchere de vacanta, acordarea voucherelor este conditionata potrivit alineatului 3 de prevederea sumelor cu aceasta destinatie in bugetul de stat.
Se retine ca pentru perioada 2013-2016, prin acte normative succesive, nu s-au prevazut in bugetul de stat sume pentru acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta, respectiv prin:
- art. 9 din OUG nr. 84/2012, pentru anul 2013, conform caruia: prevederile art. 15, 18, 19 si 20 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013;
Art. 15 alin. 2 don OUG nr. 80/2010 prevedea ca:
in bugetele pe anul 2012 ale institutiilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora
- art. 5 alin. 2 din OUG nr.29/2013, pentru anul 2014, potrivit cu care:
in bugetele pe anul
- ale institutiilor si autoritatilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr.
500/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr.
273/2006,
cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora.
- art. 8 alin. 5 din OUG nr. 83/2014, pentru anul 2015, potrivit cu care:
in bugetele pe anul
- ale institutiilor si autoritatilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr.
500/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr.
273/2006,
cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanta si vouchere de vacanta personalului din cadrul acestora.
- art. 10 alin. 4 din OUG nr. 57/2015, pentru anul 2016, potrivit cu care:
in bugetele pe anul 2016 ale institutiilor si autoritatilor publice prevazute la alin. (1) nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou, prime de vacanta si vouchere de vacanta personalului din cadrul acestora.
Curtea retine ca, in raport de dispozitiile art. 14 alin.3 din L.nr.500/2002 conform carora:
nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare
precum si de dispozitiile mai sus mentionate, in mod corect parata nu a acordat reclamantilor tichetele/voucherele de vacanta.
Conform art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice:
Reguli privind cheltuielile bugetare
- Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.
- Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la
art. 1
alin. (2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala. - Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
In conditiile in care prin lege nu s-au prevazut in bugetul anilor 2014-2016 sume pentru acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta, nu se poate retine ca reclamantii aveau un drept legal la acordarea acestor tichete, chiar daca exista o reglementare cu caracter general privind acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta.
Sustinerile recurentilor conform carora parata se face vinovata de situatia prezentata nu pot fi retinute, intrucat bugetul paratei nu poate fi intocmit decat cu respectarea prevederilor legale, or conform art. 14 din Legea nr. 500/2002 parata nu putea inscrie in bugetul propriu cheltuielile cu acordarea tichetelor/voucherelor de vacanta, in conditiile in care nu exista o baza legala pentru aceste cheltuieli, intrucat legile bugetare anuale nu au prevazut sume pentru cheltuielile cu aceasta destinatie.
In acest context nu pot fi retinute criticile recurentilor potrivit carora dispozitiile OUG nr. 8/2009 ar fi nascut in sarcina paratei o obligatie simpla, neafectata de termen sau conditie.
Curtea mai retine ca sustinerile recurentilor privind incalcarea de catre parata a prevederilor art. 8 din Codul muncii nu au relevanta in prezenta cauza, dispozitiile invocate neavand legatura cu pretinsa incalcare de catre parata a obligatiei de acordare a tichetelor/voucherelor de vacanta.
Se mai retine ca, in conditiile in care s-a constatat prin prezenta ca prima instanta a aplicat corect dispozitiile legale privind cererea principala, prin respingerea acesteia ca nefondata, in mod legal a procedat si la respingerea capatului de cerere accesoriu privind obligarea la plata daunelor - interese.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Decizia civila nr. 150/CA/22.02.2016 7 Judecator redactor Francisc Nemeth