Schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul

1. Pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav (in vechea reglementare),

respectiv calificat (in actuala reglementare), savarsit prin cruzimi, este necesar ca inculpatul sa fi provocat uciderea victimei in mod lent, prin folosirea unor procedee ce au cauzat acesteia chinuri mari, care nu trebuie confundate cu suferintele inerente oricarei fapte de omor. Cruzimile, in savarsirea unei activitati ucigatoare, sunt acte de chinuire suplimentare a victimei, comise voit, constient ca astfel i se amplifica suferintele.

Inculpatul, fata de maniera in care a actionat, aplicand victimei nenumarate lovituri cu cutitul (33 de plagi injunghiate) in diferite zone ale corpului, la inceput de intensitate mai redusa, dar interesand vase importante si zone vitale, apoi, la final, o lovitura puternica cu ocazia careia lama cutitului a patruns in totalitate in corpul victimei, in zona gatului, a facut ca decesul victimei sa intervina dupa o anumita perioada de timp, perioada in care, cu toate chinurile si suferintele fizice inerente actelor violente care au precedat, victima a tentat masuri de aparare ori de eschiva la lovire, dovada fiind leziunile de la nivelul membrului superior stang si prezenta leziunilor pe mai multe planuri.

2. In raport de noua incadrare juridica, nu mai sunt incidente dispozitiile art. 374 alin.

4 Cod procedura penala, actiunea penala in raport de noua incadrare vizand o infractiune pedepsibila cu detentiunea pe viata, si totodata, fata de importanta deosebita a obiectului judecatii, inclusiv din perspectiva respectarii dreptului inculpatului la un proces echitabil, in componenta sa vizand dreptul la aparare, instanta fiind obligata sa statueze asupra temeiniciei unei acuzatii penale determinate aduse inculpatului prin actul de sesizare, acuzatie in raport de care acesta si-a construit apararea de la momentul notificarii oficiale cu privire la aceasta, legiuitorul a prevazut solutia trimiterii cauzei spre rejudecare, asimiland incalcarea decurgand din lipsa cercetarii judecatoresti in raport de o anumita fapta retinuta in sarcina inculpatului prin actul de sesizare unui veritabil motiv de nulitate care face imposibila continuarea judecarii cauzei de catre instanta de control jurisdictional, fiind necesara, tocmai pentru respectarea si valorificarea adecvata a dreptului la aparare si la dublul grad de jurisdictie, rejudecarea cauzei de catre prima instanta.

Temei de drept: art. 188 alin. 1 Cod penal, art. 199 alin. 1 Cod penal, art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal cu referire la art. 199 alin. 1 Cod penal

Curtea de Apel Iasi, Sectia penala, Decizia penala nr. 719/09.10.2017

Prin sentinta penala nr. 147/2017 din 21.06.2017 pronuntata in dosarul nr. 646/89/2017, Tribunalul V a hotarat urmatoarele:

„Condamna pe inculpatul inculpatului UPV la o pedeapsa de 9 (noua) ani inchisoare si

4. (patru) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b si h Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme, pentru savarsirea infractiunii de omor prevazuta de art. 188 raportat la art. 199 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala.

Aplica inculpatului UPV pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute la art. 66 alin. 1 lit. a, b si h Cod penal, respectiv a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme, pe durata si in conditiile prevazute de art. 65 Cod penal.

Conform art. 399 alin. 1 si art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedura penala, raportat la art. 202 si art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, mentine starea de arest preventiv a inculpatului UPV.

In temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penala si art. 72 alin. 1 Cod penal, dispune deducerea din durata pedepsei inchisorii aplicate inculpatului UPV durata retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 13.12.2016 la zi.

In temeiul art. 404 alin. 6 Cod procedura penala, dispune instiintarea partilor civile UV, UFV, UAM si GM cu privire la eliberarea in orice mod sau evadarea a inculpatului UPV.

In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul UPV, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, urmand ca in baza art. 5 alin.

5. din Legea nr. 76/2008 inculpatul sa fie informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in Sistemul National de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

In temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedura penala raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul UPV in folosul statului a unui cutit, folosit de acesta la comiterea infractiunii de omor, inregistrat in Registrul de corpuri delicte al tribunalului, la pozitia nr. 23.

Potrivit art. 397 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 19, 20, 23 alin. 2 Cod procedura penala, art. 1164, 1349, 1357, 1358, 1359, 1381, 1385, 1386, 1390, 1391 si 1392 Cod civil, obliga inculpatul UPV, la plata catre partile civile minore UV, UFV si UAM a sumei de 100.000 lei pentru fiecare in parte cu titlul de daune morale si catre partea civila GM, mama victimei GML, a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale si 7.500 lei cu titlul de daune materiale.

Conform art. 272 alin. 1 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, obliga pe inculpatul UPV sa achite statului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 700 lei cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale, din care suma de 456 de lei reprezinta contravaloarea expertizei medico-legale de autopsie a victimei Grigoras Mihaela Luminita si suma de 300 lei reprezentand cheltuielile judiciare avansate de strat la cercetarea judecatoreasca.

Potrivit art. 275 alin. 6 Cod procedura penala, onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul UPV (delegatie nr. 166/06.03.2017 av. ZF) in cuantum de 260 lei si onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru partile civile minore UV, UFV si UAM (av. GE, delegatie nr. 384/08.05.2017), in cuantum de 585 lei, inaintate din fondurile Ministerului de Justitie, raman in sarcina acestuia.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.”

Pentru a dispune astfel, Tribunalul V a retinut urmatoarele:

„Prin rechizitoriul nr. 908/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv inculpatul UPV pentru comiterea infractiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 199 alin. 1 Cod penal.

In cauza a fost audiat inculpatul care a recunoscut si regretat comiterea faptei solicitand judecata in baza procedurii simplificate prev. de art. 374 alin. 4 rap. la art. 375 Cod procedura penala.

Avand in vedere atitudinea de recunoasterea infractiunii comise, de insusire a probelor administrate in cursul urmaririi penale, instanta va admite aceasta solicitare a inculpatului.

Totodata, inculpatul a solicitat administrarea probei cu acte in circumstantiere, cerere care a fost admisa.

In cauza s-au constituit parti civile mama victimei si cei 3 copii minori ai inculpatului.

Inculpatul si-a manifestat disponibilitatea achitarii acestor pretentii cand va avea posibilitatea materiala.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

Incepand cu anul 2009, inculpatul UPV a intretinut o relatie de concubinaj cu victima GML, cei doi avand impreuna trei copii minori, cu varstele cuprinse intre 6 ani si 2 ani. Cei doi locuiau intr-o casa saracacioasa de pe raza satului C, com. C, construita pe un teren apartinand familiei victimei. Casa nu era racordata la curent electric, insa acestia beneficiau de electricitate printr-un cablu conectat la reteaua electrica a locuintei parintilor victimei. Incepand cu mijlocul lunii noiembrie 2016, inculpatul a muncit pe raza municipiului B, iar in seara zilei de 29 noiembrie 2016, in jurul orei 19, a ajuns in localitatea C. Intrat in locuinta, inculpatul a surprins-o pe victima GML purtand o discutie telefonica. Intrucat avea banuieli cu privire la fidelitatea acesteia, intre cei doi a avut loc o discutie in contradictoriu, iar inculpatul i-a distrus telefonul victimei. Victima GML si-a anuntat mama, cu care era vecina, iar in locuinta celor doi concubini a venit si numita GM, care si-a expus punctul de vedere cu privire la relatia dintre cei doi. In urma discutiilor purtate, a parut ca incidentul s-a aplanat, iar sus-numita a plecat la locuinta ei. Peste noapte, cei doi concubini au discutat in amanunt cu privire la relatia lor si presupusa relatie extraconjugala initiata de victima GML cu un alt barbat. Peste noapte victima a dormit, insa inculpatul nu a putut sa adoarma, iar spre dimineata a luat hotararea de a o ucide pe victima. Cand s-a luminat, inculpatul a luat de pe masa din incapere un cutit folosit in gospodarie (cu lungimea totala de 30 de centimetri, cu lungimea lamei de 18,5 centimetri, avand o latime a lamei la baza manerului de 2,8 centimetri si o latime medie de 2,5 centimetri). Inculpatul a trezit-o pe victima si i-a spus acesteia ca o va ucide pentru ca l-a inselat. Victima i-a raspuns ca nu il crede in stare de o astfel de fapta, momente in care inculpatul i-a aplicat nenumarate lovituri cu respectivul cutit, peste trunchiul corpului.

Lovirea victimei de catre inculpat a fost sesizata de fetita acestora, UVM , in varsta de 6 ani, care a coborat din pat si a trecut pe langa cei doi, apoi desculta a alergat in spatele casei spre locuinta bunicilor materni. Minora si-a anuntat bunica ca tatal ei o agreseaza pe mama.

Intre timp, inculpatul UPV a intentionat sa se sinucida, fapt pentru care si-a aplicat si lui mai multe lovituri cu cutitul in zona gatului. Martora GM a intrat in locuinta concubinilor si a sesizat ca victima era decedata, iar inculpatul era inconstient, ambii aflandu-se pe podea. Aceasta a iesit in fata casei si a strigat dupa ajutor, iar la fata locului au sosit sotii OG si OD.

Ulterior, sus-numita a anuntat evenimentul la S.N.U.A.U. „112”, iar la fata locului a sosit un echipaj al Serviciului de Ambulanta Judetean V., care a constatat decesul victimei GML si care 1-a preluat pe inculpatul UPV in vederea acordarii de ingrijiri medicale. Astfel, inculpatul a fost transportat la Spitalul Municipal de Urgenta „E B” B, iar ulterior a fost transferat la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „SS” I unde a fost internat in perioada 30.11.2016 - 10.12.2016 cu diagnosticul „plagi taiate cervicale anterioare dreapta cu sectiunea venei jugulare interioare, partial glanda submaxilara dreapta si pol.sup.ltd., plagi taiate cervicale stanga cu sectiunea venei jugulare stanga, soc hemoragie”. in perioada 10.12.2016 - 31.12.2016, inculpatul UPV a fost internat in Spitalul Judetean de Urgenta V cu diagnosticul

„paralizie cv la dreapta, probleme specifice legate de circumstante psihosociale, plagi multiple taiate latero-cervicale bilaterale suturate, anemie posthemoragica”.

Cu privire la victima, potrivit concluziilor raportului de expertiza medico-legala (autopsie) nr.412/N din data de 01 decembrie 2016 intocmit de catre Serviciul Judetean de Medicina Legala V, moartea numitei GML a fost violenta si s-a putut instala la data de 30 noiembrie 2016.

Moartea a avut drept cauza o hemoragie masiva (externa si interna), consecinta multiplelor plagi injunghiate (33 plagi injunghiate) cu interesare vasculara importanta (venele jugulare interna, externa, bilateral, artera carotida interna bilateral, artera renala stanga) cat si atingere viscerala (pancreas).

De asemenea, au fost evidentiate leziuni traumatice de tipul infiltratelor sanguine si echimozei.

Plagile s-au putut produce prin loviri repetate cu un obiect taietor-intepator (posibil cutit cu un singur tais); infiltratul sanguin epicranian si leziunea de la nivelul umarului drept s-au produs prin lovire cu sau de corp dur, cel mai probabil prin loviri pasive (cadere).

Intre traumatism si moarte exista legatura de cauzalitate directa, neconditionata.

Sangele recoltat de la cadavru nu continea alcool.

Cel mai probabil, victima si agresorul s-au aflat initial fata in fata, iar agresorul a aplicat lovituri cu obiect taietor-intepator la nivelul regiunii cervicale, fetei, deltoidian si toracal superior, urmata de caderea victimei in decubit (pentru caderea victimei pledeaza infiltratul hemoragie epicranian drept); cu victima in decubit, agresorul a continuat sa aplice lovituri cu corp taietor-intepator; s-a apreciat ca victima a tentat masuri de aparare la lovire (a se vedea leziunile de la nivelul membrului superior stang). Nu s-a exclus nici varianta ca toate leziunile determinate de obiectul taietor-intepator sa se fi produs cu victima aflata de la inceput in decubit, iar prezenta leziunilor pe mai multe planuri sa fie consecinta tentativelor victimei de a se apara sau de a evita loviturile

In drept, fapta inculpatului UPV, care, la data de 30.11.2016, i-a aplicat concubinei sale, victima GML, mai multe lovituri cu un cutit, cauzandu-i acesteia un numar de 33 de plagi injunghiate, ce au condus la o hemoragie masiva urmata de decesul victimei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor, prevazuta de art. 188 alin. l C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.

Urmatoarele mijloace de proba au dovedit infractiunea:

• proces-verbal de consemnare a apelului S.N.U.A.U. „112”;
• proces-verbal de cercetare la fata locului;
• plansa foto cercetare la fata locului;
• proces-verbal de constatare;
• procese-verbale;
• raport de expertiza medico-legala (autopsie); proces-verbal de examinare si plansa foto anexa; declaratia suspectului; declaratia inculpatului; declaratii martori; corespondenta unitati medicale.

Pe latura civila, in cauza, parte civila s-a constituit numita GM, mama victimei GML, care s-a ocupat de inhumarea victimei si de preluarea celor trei minori in plasament. Sus- numita a afirmat ca va preciza cuantumul despagubirilor in fata instantei de judecata.

Cu privire la minorii UVM, UAM si UFV, este de mentionat faptul ca, in perioada 30.11-06.12.2016, au fost internati in Centrul de Primire in Regim de Urgenta pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat din B.

Prin Dispozitiile nr. 5695, 5702 si 5703, toate din 29.12.2016, ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, minorii sus-mentionati au fost plasati in regim de urgenta la familia GJ si GM, bunicii materni.

Astfel, instanta, analizand probele administrate la urmarirea penala, declaratia sincera de recunoastere a inculpatului data la cercetarea judecatoreasca, va constata ca infractiunea de omor retinuta in sarcina acestuia este pe deplin dovedita, existand o legatura de cauzalitate

directa intre cele 33 de lovituri aplicate victimei de catre inculpat si decesul violent al acesteia.

Conform art. 396 alin. 2 Cod procedura penala condamnarea inculpatului se poate face daca instanta de judecata va constata ca dincolo de orice indoiala rezonabila, fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.

Toate probele administrate la urmarirea penala si insusite de inculpat conduc la vinovatia acestuia cu privire la infractiunea foarte grava retinuta in sarcina sa, neexistand elemente probatorii care sa dovedeasca contrariul sau o cauza justificativa din cele prev. de art. 19-22 Cod penal sau o cauza de neimputabilitate prev. de art. 24-31 Cod penal care sa impuna instantei sa pronunte o alta solutie.

Astfel, in baza disp. art. 188 alin. 1 rap. la art. 199 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedura penala va dispune condamnarea inculpatului UPV la o pedeapsa de 9 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, h Cod penal ca pedeapsa complementara disp. art. 67 Cod penal.

Pe durata executarii pedepsei inchisorii aplicate prin prezenta hotarare conform disp. art. 65 alin. 1 Cod penal se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b si h Cod penal.

Referitor la pedeapsa judiciara aplicata inculpatului prin prezenta hotarare, instanta a avut in vedere disp. art. 74 alin. 1 Cod penal, dar si disp. art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, avandu-se in vedere faptul ca inculpatul a solicitat judecata in baza procedurii simplificate, cerere care i-a fost admisa de catre instanta si urmeaza ca limitele de pedeapsa sa-i fie admise cu 1/3.

Instanta va constata ca inculpatul nu este recidivist, fiind la primul sau conflict cu legea penala dand dovada de sinceritate.

Prin fapta sa, inculpatul a adus atingere nu numai valorii sociale fundamentale in societate care este viata fiecarui individ si care este protejata de legea penala prin incriminarea infractiunii de omor dar si prin recunoasterea acestui drept fiecarei persoane, conform art. 2 CEDO dar si potrivit art. 22 alin. 1 din Constitutia Romaniei.

Totodata, avandu-se in vedere ca inculpatul a curmat prin violenta viata concubinei sale, au fost lezate si relatiile sociale care protejeaza familia, asa cum sunt prevazute in disp. art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, care asimileaza concubinajul cu familia traditionala.

Familia este protejata prin art. 26 si 48 din Constitutia Romania ca lege fundamentala a statutului.

Se va mai avea in vedere motivul josnic invocat de inculpat, respectiv cel al geloziei fata de victima care ar fi fost banuita de infidelitate, de module extrem de violent folosit de inculpat la curmarea vietii acesteia (33 de lovituri de cutit aplicate in diverse parti ale corpului).

Asa cum s-a mai indicat, inculpatul imediat dupa ce a comis infractiunea, constatand gravitatea acesteia si ca victima decedase, intr-un moment de tulburare psihica, a incercat sa se sinucida, el fiind salvat la timp de personalul medical care a intervenit prompt.

Interzicerea ca pedeapsa complementara si accesorie a acestor drepturi pentru inculpat este obligatorie fiind statuata si de CEDO prin cauza Hirst contra Marii Britanii care impune ca instanta de judecata sa poata avea dreptul de a interzice temporar exercitarea unor drepturi bine determinate celor care se fac vinovati de comiterea unor infractiuni grave.

Si Constitutia Romaniei prin art. 53 prevede restrangerea exercitarii unor drepturi pe cale legala si pentru o durata limitata de timp, pentru apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, dar numai proportional cu situatia care a determinat-o si care, in acest caz, este reprezentata de comiterea de catre inculpat a unei infractiuni foarte grave soldata cu moartea victimei care ii era concubina. Prin aceasta interzicere a drepturilor pentru o perioada de timp limitata nu se aduce o atingere a existentei drepturilor interzise, ci numai o limitare a exercitarii acestora in timp.

Inculpatul prin comiterea infractiunii de omor nu se mai face demn de a mai exercita o autoritate publica sau o functie publica sau sa ocupe o anumita functie care ar implica autoritatea de stat. Aceste pozitii in societate trebuie sa fie ocupate doar de persoane care nu se fac vinovate de comiterea unor infractiuni si care au calitati morale inalte, incompatibile cu o condamnare de natura penala ca urmare a uciderii unei persoane, membru al familiei.

Inculpatul nu are dreptul pe toata durata executarii pedepselor accesorii si complementare de a detine, purta si folosi orice categorie de arme, intrucat acesta se face vinovat de comiterea unei infractiuni contra vietii cu ajutorul unei arme albe (cutit) cu care a suprimat viata concubinei sale, astfel incat orice categorie de arma nu poate fi purtata, detinuta sau folosita de inculpat, fara a produce un real pericol pentru societate.

In temeiul art. 404 alin. 4 lit. d Cod procedura penala raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul UPV in folosul statului a unui cutit, folosit de acesta la comiterea infractiunii de omor, inregistrat in Registrul de corpuri delicte al Tribunalului V la pozitia nr. 23

Conform art. 399 alin. 1 si art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedura penala, raportat la art. 202 si art. 223 alin. 2 Cod procedura penala, va mentine starea de arest preventiv a inculpatului UPV.

In temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedura penala si art. 72 alin. 1 Cod penal, va dispune deducerea din durata pedepsei inchisorii aplicate inculpatului UPV durata retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 13.12.2016 la zi.

In temeiul art. 7 din Legea 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul UPV, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari, urmand ca in baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008 inculpatul sa fie informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in Sistemul National de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Cu privire la latura civila, in cauza s-au constituit parti civile cei 3 copii minori ai inculpatului si ai victimei, solicitand daune morale de la inculpat in cuantum de 100.000 lei pentru fiecare copil in parte, respectiv V, AM si FV.

Totodata, mama victimei GM s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 100.000 de lei daune morale cauzate de moartea fiicei sale GML si cu suma de 7500 de lei cu titlu de daune materiale, reprezentand cheltuieli de inmormantare.

In acest sens, partea civila GM a depus ca proba chitante, facturi fiscale si bonuri pentru dovedirea cheltuielilor de inmormantare.

Inculpatul UPV a fost de acord sa achite integral conform art. 23 alin. 2 Cod procedura penala celor 4 parti civile daunele materiale si morale pe care le-a pricinuit prin comiterea infractiunii de omor, astfel incat, in baza art. 397 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 19, 20, 23 alin. 2 Cod procedura penala, art. 1164, 1349, 1357, 1358, 1359, 1381, 1385, 1386, 1390, 1391 si 1392 Cod civil, va obliga inculpatul UPV, la plata catre partile civile minore UV, UFV si UAM a sumei de 100.000 lei pentru fiecare in parte, cu titlul de daune morale si catre partea civila GM, mama victimei GML, a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale si 7.500 lei cu titlul de daune materiale.

Conform art. 272 alin. 1 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, va obliga pe inculpatul UPV sa achite statului suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 700 lei cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale, din care suma de 456 de lei reprezinta contravaloarea expertizei medico-legale de autopsie a victimei GML si suma de 300 lei reprezentand cheltuielile judiciare avansate de stat la cercetarea judecatoreasca.

Potrivit art. 275 alin. 6 Cod procedura penala, onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul UPV (delegatie nr. 166/06.03.2017 av. ZF) in cuantum de 260 lei si onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru partile civile minore UV, UFV si UAM (delegatie avocatiala nr. 384/08.05.2017), in cuantum de 585 lei, inaintate din fondurile Ministerului de Justitie, vor ramane in sarcina acestuia.”

In termenul legal prevazut de art. 410 alin. 1 Cod de procedura penala, impotriva sentin
t
ei penale sus-mentionate, inculpatul UPV si partea civila GM, in nume propriu si in calitate de reprezentant legal al minorilor parti civile UV, UAM si UFV au exercitat calea ordinara de atac de atac a apelului.

In motivarea apelului formulat, inculpatul a aratat ca pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata este prea mare raportat la conduita procesuala corecta a acestuia si la imprejurarea ca nu are antecedente penale. Inculpatul a mai aratat ca a recunoscut si regretat fapta, a avut chiar o tentativa de suicid dupa comiterea faptei si a fost de acord cu achitarea despagubirilor civile solicitate in cauza.

Apelul partii civile vizeaza doar latura penala a cauzei, considerandu-se ca pedeapsa de 9 ani inchisoare aplicata inculpatului este prea mica si nu reflecta gradul de pericol social al faptei, instanta de fond dand dovada de prea multa clementa.

A aratat partea civila ca inculpatul a fost condamnat de catre instanta de fond la o pedeapsa de 9 ani inchisoare si 4 ani pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, pentru o fapta de omor, prevazuta de art. 188 Cod penal cu raportare la art. 199 al. 1 Cod penal. Limitele de pedeapsa pentru fapta de omor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata sunt de la 10 la 25 de ani. In conditiile in care inculpatul abordeaza procedura simplificata a recunoasterii, limitele de pedeapsa se vor reduce cu 1/3. In atare situatie limita maxima a pedepsei ar fi de 16 ani jumatate.

A mai sustinut ca in momentul in care instanta de fond isi motiveaza solutia de condamnare, aceasta retine in considerente, gravitatea faptei savarsite de inculpat, „ca prin fapta sa inculpatul a adus atingere nu numai valorii sociale fundamentale in societate care este viata fiecarui individ si care este protejata de legea penala prin incriminarea infractiunii de omor, dar si prin recunoasterea acestui drept fiecarei persoane, conform art. 2 CEDO, precum si potrivit art. 22 din Constitutia Romaniei”, insa se limiteaza doar la o pedeapsa de 9 ani.

A aratat partea civila ca raportat la modul in care a fost savarsita infractiunea, modul extrem de violent in care a actionat inculpatul, 33 de lovituri de cutit, cat si motivele josnice invocate de inculpat, respectiv cel al geloziei si al razbunarii, raportat si la drama copiilor care probabil va fi accentuata in perioada imediat urmatoare, cand copii isi si vor pune intrebari cu privire la lipsa mamei din viata lor, prima instanta trebuia sa aplice in mod automat o pedeapsa cu inchisoarea orientata spre maximul de 16 ani prevazut de lege. Savarsirea infractiunii din motive josnice cum ar fi cupiditatea, razbunarea, invidia, gelozia, rautatea, etc., trebuia sanctionata drastic de catre instanta de fond.

Agresivitatea inculpatului a fost reclamata si de minora de 6 ani care a povestit psihologului cum aceasta cat si mama ei erau batute cu brutalitate de inculpat.

Cu atat mai grava este fapta savarsita de inculpat, in conditiile in care acesta si-a ucis concubina in fata fetitei lor in varsta de 6 ani. Inculpatul nu a dat dovada de mila, ci s-a comportat ca un asasin si nu s-a oprit pana cand nu a fost sigur ca victima, in varsta de 22 de ani, a murit.

In concluzie, a solicitat instantei de apel reformarea hotararii Tribunalului V sub aspectul laturii penale prin condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu inchisoarea orientata spre maximul prevazut de lege cat si obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecata.

In sedinta de la termenul de judecata din 26.09.2017, Curtea a pus discutia contradictorie a partilor schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul UPV, respectiv din infractiunea de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 199 alin. 1 Cod penal in infractiunea de omor calificat savarsit prin cruzimi prev. de art. 189 alin. 1 lit. h) Cod penal cu referire la art. 199 alin. 1 Cod penal.

Raportat la punerea in discutie a schimbarii de incadrare juridica, pentru ipoteza admiterii ei, Curtea a pus in discutie motivul de desfiintare a sentintei penale apelate, constand in lipsa cercetarii judecatoresti a cauzei in fond.

Intrebat fiind daca solicita acordarea unui nou termen de judecata fata de aceasta schimbare de incadrare juridica, aparatorul din oficiu al inculpatului apelant si intimat a precizat ca nu solicita amanarea cauzei si ca poate formula concluzii fata de aspectul pus in discutie. De asemenea, a mentionat ca inculpatul nu doreste sa dea declaratie fata de aspectul pus in discutie, adaugand faptul ca acesta nu a dat declaratie nici in fata instantei de fond.

Inculpatul apelant si intimat UPV, intrebat fiind, a precizat ca nu doreste sa dea declaratie fata de noua incadrare juridica care se prefigureaza.

Examinand actele si lucrarile cauzei, prin prisma motivelor de apel invocate, dar si din oficiu, cu prioritate asupra motivului de desfiin
t
are a sentin
t
ei penale apelate constand in lipsa cercetarii judecatoresti a cauzei in prima instanta, raportat la schimbarea incadrarii juridice a faptei, invocata din oficiu, Curtea a constatat urmatoarele:

Prin rechizitoriul nr. 908/P/2016 al Parchetului de pe langa Tribunalul V a fost trimis in judecata in stare de arest preventiv inculpatul UPV pentru comiterea infractiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 rap. la art. 199 alin. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare, s-a retinut, in esen
t
a, in sarcina inculpatului, faptul ca, la data de 30.11.2016 i-a aplicat concubinei sale, victima GML, mai multe lovituri cu un cutit, cauzandu-i acesteia un numar de 33 de plagi injunghiate, ce au condus la o hemoragie masiva urmata de decesul victimei.

La termenul de judecata din 21.06.2017, in fata Tribunalului V, inculpatului UPV i-au fost aduse la cunostinta dispozitiile art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, iar inculpatul a declarat ca recunoaste si regreta fapta comisa, iar in privinta despagubirilor civile a aratat ca este de acord cu pretentiile formulate de partea civila.

Verificand conditiile de admisibilitate ale cererii inculpatului, instanta de fond a constatat ca nu exista niciun impediment pentru ca inculpatul sa fie judecat in baza acestei proceduri si a admis solicitarea sa.

Curtea a retinut ca prin folosirea de cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace si procedee feroce care depasesc in intensitate pe cele proprii actiunii de a ucide si care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau psihice), prelungite in timp, determinand oroare si revolta in psihicul celor care iau cunostinta de fapta.

Ceea ce este esential pentru incidenta acestei forme a omuciderii este ca actele de cruzime sa existe inainte de decesul victimei sau inainte ca faptuitorul sa fi cunoscut decesul victimei.

Astfel cum a statuat si fostul Tribunal Suprem, Completul de 7 judecatori, prin decizia nr. 9/1970, prin cruzimi se intelege nu numai provocarea de suferinte fizice victimei-suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit-ci si aspectul de ferocitate, iesit din comun, cu care infractorul savarseste omorul, trezind in constiinta celor care iau cunostinta de aceasta fapta, un sentiment de oroare.

In jurisprudenta constanta a instantei supreme au fost incadrate in infractiunea de omor prin cruzimi urmatoarele fapte: aplicarea de numeroase lovituri cu corpuri dure, timp de aproape doua ore, asupra capului, trunchiului si membrelor victimei, cu urmarea unor leziuni traumatice pe 40% din suprafata corpului si a decesului acesteia dupa doua ore de la incetarea agresiunii - CSJ, sectia penala, decizia nr. 1341/2002, uciderea victimei prin incendiere - Tribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2305/1982, uciderea unei persoane prin lovirea ei cu intensitate de 32 de ori cu cutitul in fata, gat, torace, abdomen, membre, cauzand victimei suferinte deosebite, fapta fiind savarsita cu ferocitate si fiind de natura sa produca un sentiment de oroare - CSJ, completul de 9 judecatori, decizia nr. 11/2001, imobilizarea victimei si lovirea cu un cutit mai intai in zona laterala a abdomenului, iar apoi aplicarea a 15 lovituri de cutit in zona anterioara si posterioara a toracelui - ICCJ, sectia penala, decizia nr. 3505/2008.

Or, in prezenta cauza, astfel cum rezulta din actul de sesizare a instantei, insusit de inculpatul UPV, care a solicitat judecarea cauzei in procedura abreviata, recunoscand in integralitate fapta pentru care a fost trimis in judecata, comportamentul inculpatului contureaza ca acesta ar fi actionat cu cruzime asupra victimei, lovind-o de nenumarate ori (33 plagi injunghiate) peste trunchiul corpului, cu un cutit cu lungimea totala de 30 cm, cu lungimea lamei de 18,5 cm, cu o latime a lamei de 2,8 cm la baza manerului si cu latime medie de 2,5 cm, zonele vizate fiind la nivelul regiunii cervicale, a fetei, deltoidian si toracal superior, victima cazand in decubit, pozitie in care agresorul a continuat sa-i aplice lovituri cu cutitul (33 plagi injunghiate, cu interesare vasculara importanta-venele jugulare interna, externa, bilateral, artera carotida interna bilateral, artera renala stanga, cat si atingere viscerala-pancreas).

Din probatoriul cauzei, cu referire la declaratiile inculpatului si la raportul de expertiza medico-legala (autopsie) nr. 412/N din 01.12.2016 intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala V, rezulta ca victima nu a decedat imediat dupa aplicarea primelor lovituri, tentand masuri de aparare ori de eschiva la lovire, dovada fiind leziunile de la nivelul membrului superior stang si prezenta leziunilor pe mai multe planuri.

Insusi inculpatul UPV, audiat fiind in cursul urmaririi penale, a indicat ca victima s-a lasat in jos pe podea, loc unde i-a aplicat nenumarate lovituri peste corp si ca datorita surescitarii, nu stie exact cate lovituri i-a aplicat si nici zonele corpului si ca a simtit ca la o lovitura aplicata in zona gatului, ,,lama cutitului a intrat toata in M, moment din care ea nu a mai miscat” si ca dupa aceasta, nu a mai lovit-o.

Mai mult, acelasi inculpat a precizat ca primele lovituri aplicate victimei au fost de intensitate mai redusa, apoi a lovit-o cu putere, ceea ce dovedeste crearea unor suferinte victimei, dincolo de cele inerente cauzarii mortii, odata cu primele lovituri de cutit, de intensitate mai redusa, pana la momentul in care, cel mai probabil, a intervenit decesul, al aplicarii loviturii finale cand ,,lama cutitului a intrat toata in M, moment din care ea nu a mai miscat”.

Curtea arata ca, in jurisprudenta, s-a indicat ca pentru existenta infractiunii de omor deosebit de grav (in vechea reglementare), respectiv calificat (in actuala reglementare), savarsit prin cruzimi, este necesar ca inculpatul sa fi provocat uciderea victimei in mod lent, prin folosirea unor procedee ce au cauzat acesteia chinuri mari, care nu trebuie confundate cu suferintele inerente oricarei fapte de omor. Cruzimile, in savarsirea unei activitati ucigatoare, sunt acte de chinuire suplimentare a victimei, comise voit, constient ca astfel i se amplifica suferintele (Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 365/A/1998, in R.D.P. nr. 4/1999, p. 150 si Curtea Suprema de Justitie, completul de 9 judecatori, decizia nr. 100/2002 in R.D.P. nr. 4/2003, p. 117 citate de Matei, I. in Codul penal adnotat, Editura CH Beck, Bucuresti, 2007 p. 626).

Or, inculpatul, fata de maniera in care a actionat, aplicand victimei nenumarate lovituri cu cutitul (33 de plagi injunghiate) in diferite zone ale corpului, la inceput de intensitate mai redusa, dar interesand vase importante si zone vitale, astfel cum am aratat anterior, apoi, la final, o lovitura puternica cu ocazia careia lama cutitului a patruns in totalitate in corpul victimei, in zona gatului, a facut ca decesul victimei sa intervina dupa o anumita perioada de timp, perioada in care, cu toate chinurile si suferintele fizice inerente actelor violente care au precedat, victima a tentat masuri de aparare ori de eschiva la lovire, dovada fiind leziunile de la nivelul membrului superior stang si prezenta leziunilor pe mai multe planuri.

Mai mult, ca asa stau lucrurile rezulta si din declaratiile inculpatului insusi care a aratat ca dupa primele lovituri, victima a tipat dupa ajutor, spunandu-i chiar fetitei sale UV sa mearga la mama victimei pentru ca inculpatul o bate, acesta din urma continuand sa o loveasca pe victima cu cutitul, pana la lovitura finala in care lama cutitului a intrat toata in gatul victimei, care nu a mai miscat.

Asadar, in cauza sunt clar decelate atat aspectul provocarii de suferinte fizice victimei- suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit, fiind mai mult implicite-cat si aspectul de ferocitate, iesit din comun, cu care inculpatul a savarsit omorul, trezind in constiinta celor care au luat si iau cunostinta de aceasta fapta, un sentiment de oroare, de dezgust, o violare a constiintei umane corecte si sanatoase, bazate pe valori morale umane solide.

Fata de considerentele anterior expuse, in baza art. 386 Cod de procedura penala, Curtea a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care inculpatul UPV a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 908/P/2016 din 03.03.2017 al Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui, din infractiunea de ,,omor” prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 199 alin. 1 Cod penal, in infractiunea de ,,omor calificat” savarsit prin cruzimi, prev. de art. 189 alin. 1 lit. h Cod penal cu referire la art. 199 alin. 1 Cod penal.

Curtea nu a putut primi asertiunile inculpatului, prin aparator, privind inadmisibilitatea schimbarii incadrarii juridice a faptei fata de procedura abreviata de judecare a cauzei, respectiv incalcarea principiului non reformatio in pejus si a efectului devolutiv restrans al apelului, in cauza fiind declarat apel si de partile civile care vizeaza agravarea situatiei inculpatului.

Mai mult, efectul devolutiv restrans al apelului, la care apararea a facut referire, in procedura recunoasterii invinuirii, nu se opune, ci, dimpotriva, vizeaza si incadrarea juridica a faptei (alaturi de elementele de individualizare a pedepsei).

Apararea omite ca in cauza nu este aplicabil principiul non reformatio in pejus, in conditiile in care in cauza nu a fost exercitat doar apelul inculpatului, ci si apelul partilor civile, care vizeaza agravarea situatiei inculpatului.

Constatand ca, in raport de noua incadrare juridica, nu mai sunt incidente dispozitiile art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, actiunea penala in raport de noua incadrare vizand o infractiune pedepsibila cu detentiunea pe viata, si totodata, fata de importanta deosebita a obiectului judecatii, inclusiv din perspectiva respectarii dreptului inculpatului la un proces echitabil, in componenta sa vizand dreptul la aparare, instanta fiind obligata sa statueze asupra temeiniciei unei acuzatii penale determinate aduse inculpatului prin actul de sesizare, acuzatie in raport de care acesta si-a construit apararea de la momentul notificarii oficiale cu privire la aceasta, legiuitorul a prevazut solutia trimiterii cauzei spre rejudecare, asimiland incalcarea decurgand din lipsa cercetarii judecatoresti in raport de o anumita fapta retinuta in sarcina inculpatului prin actul de sesizare unui veritabil motiv de nulitate care face imposibila continuarea judecarii cauzei de catre instanta de control jurisdictional, fiind necesara, tocmai pentru respectarea si valorificarea adecvata a dreptului la aparare si la dublul grad de jurisdictie, rejudecarea cauzei de catre prima instanta.

Curtea nu ar putea ea insasi sa se pronunte pentru prima si ultima data (decizia sa fiind definitiva) asupra unei fapte determinate imputate inculpatului, in lipsa unei cercetari judecatoresti in prima instanta, fara a nesocoti dreptul inculpatului la un proces echitabil si la dublul grad de jurisdictie, astfel ca se impune, odata cu admiterea apelurilor formulate de inculpatul UPV si de partea civila GM, in nume propriu si in calitate de reprezentant legal al minorilor parti civile UV, UAM si UFV, desfiintarea in integralitate a sentintei penale apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vaslui.

Totodata, urmeaza a se avea in vedere si motive de apel invocate de parti, care nu au mai fost analizate de instanta de control judiciar fata de solutia dispusa.

Luand in considerare solutia pronuntata asupra cailor de atac promovate in cauza, in temeiul dispozitiilor art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in apelurile formulate de inculpatul UPV si de partea civila GM, in nume propriu si in calitate de reprezentant legal al minorilor parti civile UV, UAM si UFV vor ramane in sarcina statului.

In temeiul art. 276 alin. 6 Cod procedura penala, cu ref. la art. 453 alin. 1 Cod procedura civila, cu aplic. art. 2 alin. 2 Cod procedura civila, va respinge cererea partii civile GM privind acordarea cheltuielilor judiciare avansate de aceasta in apel.

In baza art. 272 Cod procedura penala, onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpat, in cuantum de 260 lei (delegatia nr. 3454/10.07.2017), se va achita din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei, urmand sa ramana in sarcina statului, potrivit art. 275 alin. 6 teza intai Cod procedura penala.